250 matches
-
Însă retragerea Îi era tăiată de Oană. Scoase o săgeată și trase cu o iuțeală pe care căpitanul n-o văzuse la nici un arcaș. Știa Însă că săgeata trebuia să-i străpungă gâtul și se aplecă fulgerător. Amir profită de eschiva adversarului său și făcu un salt, ajungând În partea dinspre canal a străduței. Era din ce În ce mai uluit. Cum putuse rata o țintă atât de apropiată? Apără cu greu noul atac al lui Oană, simțind fiecare lovitură propagându-se, prin mușchi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
tehnicile corecte. Nu auzea nimic atunci când forța lor slăbea. Când kata era imperfectă, se simțea singur Într-o mare Înghețată de tăcere. Când kata era corectă, era permanent Însoțit de murmurul admirativ al aerului, de creșterile lui de intensitate, de eschivele lui. Prin kata, Ștefănel Începuse să simtă câmpul de vibrații despre care Îi vorbise bătrânul. Într-o seară, când Yamabushi pregătea mâncarea de orez, ieșise În poiană și Încercase imposibilul. Lăsase cerul, pădurea și zgomotele ei Îndepărtate să intre În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
eschivă prima lovitură de sabie a celui de-al cincilea, coborî tăișul și Îi reteză picioarele din genunchi, terminând cu o alunecare prin aer În formă de opt și zburându-i capul, făcu o Întoarcere În cerc, sesiză Încercarea de eschivă a samuraiului care făcuse un pas În spatele lui, schiță o lovitură falsă la gât și izbi la nivelul pântecului, cu aceeași forță dezlănțuită care sparse În bucăți armura, despicând, literalmente, În două partea de sus de partea de jos a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
să mărturisească. Apoi, deoarece ea nu reușea să-i spună adevărul acela, el Începea să strige, dar pe un ton sec și ofensiv, astfel Încât Emma să nu bănuiască puterea imensă pe care-o avea asupra lui, protestând că nu merită eschivele și minciunile ei, căci nu mai iubise pe nimeni așa cum o iubea pe ea, prima lui femeie adevărată, Își dorea să trăiască pentru ea, s-o protejeze, să facă orice pentru ea și Împreună cu ea, dar ea Îl dezamăgise - o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
veni să-l salute pe dr. Thomas. — Bună, Tom. Ce noutăți mai ai despre citirea gîndurilor? Era exact Întrebarea pe care o aștepta dr. Thomas. Ceea ce face plauzibilă presupunerea că Vic Îi citise deja gîndurile. Pentru Început, doctorul Încercă o eschivă. — Mda, ironic, ca de obicei... — Nicidecum, Îl contrazise Vic. Mi-ai spus chiar tu, În urmă cu cîteva săptămîni, că ai auzit doi tipi discutînd la cîrciumă despre asta. Thomas clipi de mai multe ori, Încurcat, părînd că nu-și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu multiple conflicte; de cele mai multe ori, este bine dacă reușim să le prevenim ori, în caz că acest lucru nu mai este posibil, măcar să le reducem intensitatea. Câteodată, nici acest lucru nu merge și atunci suntem puși în situația de a face eschive complicate și de a face funcționale o serie de „jocuri de comunicare” pentru a putea rezolva conflictele apărute. Iată de ce am gândit în acest capitol strategii de prevenire, de reducere și de rezolvare a conflictelor. Dar nu ne-am oprit
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
folosite în negociere, iată și câteva dintre acestea, ele având un impact negativ dacă este să ne referim la incidența comunicațională a unui atare tip de rezolvare a conflictelor. Câteva tehnici le regăsim la A. Cardon (2002), reprezentând demersuri de eschivă în cazul unui atac din partea partenerului de negociere: (1) strategia lui „Trebuia să-mi spui” înseamnă a-l face pe celălalt responsabil de faptul că tu ai un comportament inacceptabil - logica ar fi că, dacă nu am primit în prealabil
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe un ton și într-un mod acceptabil”; desigur că în acest caz vom face abstracție de faptul că discuția a înaintat în această direcție, iar tonul și modul de a discuta au escaladat într-un conflict din cauza strategiilor de eschivă aplicate de către noi pentru a controla desfășurarea negocierii și pentru a nu pierde prin acceptarea criticii celuilalt. Alteori se poate folosi jocul „da, dar...”, joc în care negociatorul arată că, personal, ar accepta fără rezerve propunerea partenerului, dar că există
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar condamna pe cel dintâi la exterioritate. Ele se înscriu într-o încercare de dizolvare a alterității care urmărește desființarea simbolică a inegalității pozițiilor economice și sociopolitice și a ierarhiilor etnicizate devenite pregnante și ocupând cu insistență câmpul politic. Această eschivă imaginară este construită prin proiectarea ei simbolică simultan asupra cartierului și la scară mondială. Dimensiunea economică nu este decât aparent absentă din acest schimb, pentru care nu reprezintă o finalitate imediată. Ea se prezintă însă ca referent major, dacă ne
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Elaborată în tradiția călinesciană (viața și opera), paralel cu îngrijirea seriei Scrieri ale marelui critic (I-IX, 1969-1982), monografia lui S. semnifică tentativa restabilirii unei ierarhii valorice reale în perspectiva istorică a secolului al XX-lea românesc și, cu toate eschivele sau rostirile neduse până la capăt, fixează o dată importantă într-o primă etapă de „revizuiri”. Împlinirea acestui proces o realizează criticul în cele o sută de pagini ce amplifică și limpezesc, în versiunea din 1994, prima ediție. În fine, a treia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
opiniei lui Blondel, Halbwachs va respinge nu doar obiecțiile lui Blondel, ci și pe ale unui alt mare personaj care făcuse o critică nu mai puțin severă, Marc Bloch, dar față de care, din mii de motive, păstra o atitudine de eschivă diplomatică. În Memoria colectivă, el nu citează critica lui Marc Bloch (din 1925) decît pentru a se preface că o aprobă și că aderă la ea, mulțumindu-i pentru că acceptase considerarea societății drept o tradiție. De altfel, el nu copiază
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
apropie zi cu zi cu încă un pas de moarte, trupul păstrează un avans ireparabil. Esențialul acestei contradicții rezidă în ceea ce voi numi eschiva, pentru că ea este în același timp mai mult și mai puțin decât divertismentul, în sensul pascalian. "Eschiva mortală" care constituie a treia temă a acestui eseu este speranța. Speranța într-o altă viață, pe care trebuie s-o "meriți", sau jocul măsluit al celor care trăiesc nu pentru viața însăși, ci pentru o mare idee care o
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
nu mai este acea evidență pe care omul o constată fără să consimtă la ea. Lupta este eludată. Omul asimilează absurdul și, în această comuniune, îi nimicește acel caracter esențial care este opoziție, sfâșiere și divorț. Saltul acesta este o eschivă. Șestov, care citează cuvintele lui Hamlet: The time is out of joint, o face cu un fel de speranță sălbatică despre care se poate vorbi mai cu seamă la el. Căci nu astfel rostește Hamlet acele cuvinte și nu astfel
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
său, fără totuși a se lăsa definit de ele. Febra lor s-a dovedit trecătoare ca și amorurile sale, care-i un lucru mai degrabă sănătos. Îmi pare că și superficialitatea presupune artă, eleganță - grația de a evita printr-o eschivă subtilă și discretă monomania, habotnicia în numele principialității. − Gândește-te ce-a însemnat pentru femeile lui să se vadă puse pe pânză ca pe o nouă cale opțională în viață. N-ar fi grozav ca, fără a căuta anume, partenerul să
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
șoptește: așa este scris ființei umane și simt inima acceptând întru pulsul deprimării această reflexie drept constatarea unei realități infailibile. Este o acceptare a omului ca om, ca structură vie așezată sub incidența acestei scrieri-sortiri ce nu îi lasă posibilitatea eschivei în fața morții postulând-o drept frontiera ce îl desparte de o situare deplin-transcendentă. Este o recunoaștere a imanentului ca stâpân spațio-temporal peste ființa adamică. Resemnarea în fața acestei realități umane implacabile sesizate aici intens mă invadează pătrunzător. Fiecare luminiș, fiecare insulă
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
demos care semnifică ideea de popor. Așadar, epidemia lovește o regiune cu populația sa căzând, prăbușindu-se peste ea adică strivind-o, copleșind-o prin supunerea la o presiune devastatoare, la o apăsare ce zdrobește de sus, nelâsând posibilitatea unei eschive, unei devieri sau a unei deplasări defensive ce ar feri, ar ocoli impactul cu această greutate care izbește în alunecarea sa nestăvilită. Atunci când ești pus în primejdie și atacat dintr-un punct cardinal glisat în plan orizontal, posibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
expus a realității, adevărului individual al fiecăruia. Este apariția tuturor în fața tuturor așa cum suntem și nu cum ne-am dorit, în miile de ani ale istoriei, mereu să fim. Aparența se topește, iar chipurile spirituale se arată fără putință de eschivă sau retragere în ascuns. Sufletele noastre sunt din nou străveziu-goale așa cum au fost cândva în grădina crepusculară a Paradisului. Mă înfățișez și eu întru paloarea babilonică și abia acum văd demonul ce mă însoțea ca fiind demon. Abia acum dobândesc
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
un liant suprem În slujba acordului, a armoniei și a fluxului. Augustin Berque, apud Hisayasu Nakagawa, Introduction à la culture japonaise, PUF, Paris, 2005. Această oscilare relațională se regăsește În capoeira braziliană, unde mișcării unuia dintre protagoniști Îi corespunde o eschivă a celuilalt, urmată imediat de un atac evitat la rîndul său... Kitaro Nishida, Într-un articol publicat În Stanford Encyclopedia of Philosophy; traducerea aparține autorului. Random, op. cit. Nadoulek, op. cit. Am Încercat să descriem un exemplu de astfel de ritm În
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ale legendei care necesită o privire mai atentă asupra surselor mult mai vechi decât cele relatate de acești autori. Multe ritualuri închinate consacrării sau renașterii unor obiecte sau ființe sunt pozitive, cele negative fiind întotdeauna legate de conduita celor pozitive. Eschiva este termenul care definește cel mai bine un astfel de ritual negativ. Cuvântul polinesian tabu a devenit emblema contemporană a termenului ce descrie acest tip de ritual definind ceea ce este de evitat sau interzis. Deci focalizarea ritualului pe o lege
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
el mascându-și cu greu un „complex” al paternității. Finețea piesei Vlaicu Vodă - construcție clasică în decor romantic - vine din rafinamentul psihologic, ca și din dozajul atent strunit al energiilor în conflict. Dialogul se transformă într-o abilă artă a eschivelor, a mișcărilor înșelătoare, îndelung premeditate. Voievod al unor vremuri de neguroasă restriște, Vlaicu se înfățișează, într-o proiecție arhetipală, ca un erou tragic al unor permanențe istorice. Nevoit, sub amenințarea unor grave primejdii, să acționeze cu prudență, cu o imaginație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
în grup; reducerea efectelor specifice conduitelor perverse (sau potentențial perverse), cu efect prejudiciator în grupurile care învață (de exemplu: conduite defensive, disimulative, tensionale, frustrante, regresive, distructive, transgresive, revanșarde, de discreditare, de negare, de invazie a spațiului grupului, de umilire, de eschivă etc.) I.9. Pentru o sinteză deschisă Pe baza literaturii de specialitate (vezi și www.guidelinesonlearning.com) reținem câteva elemente necesare formării unei culturi active a învățării: • Contextul în care este proiectată, realizată și evaluată învățarea școlară este multiplicativ, divers
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
vorbă și faptă fac ravagii în lumea românească. Alienarea e prea veche pentru a spera că vom putea scăpa de ea în 10-20 de ani. De la fanarioți încoace, și potentați de simulacrele comunismului, românii s-au perfecționat în arta minciunii, eschivei, disimulării, care la noi poartă nobilul nume de „adaptare”. Aceasta a fost eroarea noastră cea mai mare: în loc să luptăm să schimbăm niște realități, noi am dorit să ne adaptăm lor. Să „îmblânzim” obstacolul, după expresia atât de plăcută lui Noica
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
stridenței, ci dimpotrivă, prin administrarea atent supravegheată a unui minimalism al mijloacelor, prin destructurări ale sintaxei, prin recursul la pauze, suspendări, întreruperi, omisiuni generatoare de stranietate. În legătură cu retorica specifică poetului, este memorabilă formula utilizată de Eugen Negrici: „o stilistică a eschivei”. În ultima vreme M. este văzut tot mai mult ca un „poet existențial”, un poet „de carne și de sânge”, congener - în pofida particularităților retoricii sale - cu neoexpresioniștii patetici ai generației ’70, autor care cultivă cu fervoare „«marile teme» ale modernității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
totul altele. S. B.: În mărturiile lui, Kemenici spune că i-a raportat lui Voinea despre prezența Ceaușeștilor la Târgoviște, dar că acesta i-a pasat problema lui Stănculescu. Kemenici, căutându-l pe Stănculescu, a dat de Militaru. Cum explicați eschiva lui Voinea? M. M.: În mod normal, Kemenici trebuia să informeze Comandantul Diviziei, acesta pe Comandantul Armatei, iar el mai sus, la Statul Major General. Sigur că, pentru operativitate, el o fi spus: Dom'le, ei sunt la mine!" cu toate că
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
la modelul proletcultist și până în 1990, când a căzut comunismul, de la versificarea propagandistică ridicolă, fără nici o valoare estetică, la experimentul postmodernist și biografismul perfect aliniate la tonul poeziei occidentale. Proza a experimentat și ea, cultivând când parabolicul, ca metodă de eschivă, când psihologiile oblice, dificil de adus în contemporaneitatea politică. În orice caz, această literatură, valabilă estetic, a dat naștere unui tip special de receptare, care, deși se revendica de la criteriul estetic (pe care îl opunea grilei propagandistice), căuta alte valori
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]