132 matches
-
au evoluat așa cum am avut ocazia să observăm în capitolul anterior -, ghidate de metafora "sfâșierii mitului"37, în principal pe calea extra-raționalizării și relativizării, perspectivele asupra identității etnoculturale și naționale, prezentate în acest capitol, au păstrat, cum am văzut, spiritul esențialismului și au produs pe rădăcinile școlii gustiene, un tip particular de sociologie: sociologia noologică. De fapt, aceasta e o quintesența a exprimărilor filosofice și sociologice atât românești dintre care amintim psihologia energetică lui Rădulescu-Motru și filosofia culturii a lui Blaga
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
eng.: agency); "acțiune" deși în general este tradus ca atare, de fapt, semnificația sa este mai degrabă de "capacitate de acțiune" sau "potențial de acțiune". 6 Din punct de vedere ontologic, această perspectivă poate purta la fel de bine și numele de esențialism, după cum vom folosi conceptul mai încolo, în analiza teoriilor identității. 7 Această viziune (centrarea pe statu-quo) percepută ca statică reprezintă una din țintele principale ale criticilor aduse funcționalismului timpuriu. 8 Nu mai trebuie să mă întreb cât sau ce pot
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
anumit moment dat. 6 Vezi și Gallie (1956). 7 O poziție ce mai este denumită de unii fie holism, fie naturalism, fie structuralism, integrată sau cunoscută în mod curent în teoriile sociale ale identității și culturii sub denumirea generică de esențialism și care postulează existența unor suprastructuri, certitudini, esențe, realități independente de și în afara indivizilor și totuși reproduse de aceștia; identitatea apare ca existență în sine, ca realitate apriorică, ca structură. 8 O poziție ce ar putea fi denumită fie non-realistă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
existenței, în vreme ce Heraclit din Efes era adeptul ideii de schimbare continuă, foarte sugestiv surprinsă în aforismul său: panta rei. 13 Care pot fi incluse în categoria întrebărilor ontologice (vezi de exemplu Hay, 2002:61-63) 14 Capitolul 3 (Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul) și Capitolul 4 (Perspective românești asupra identității). 15 Capitolul 5 (Identitatea socioculturală). 1 Conceptul de paradigmă va fi utilizat pe parcursul lucrării în sensul lui Kuhn (1999). Paradigmele desemnează un model de abordare a realității sociale care generează o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
consacrată filozofiei lui Wittgenstein, Malcolm va caracteriza relația dintre cele două lucrări drept „un conflict dramatic între două perspective filozofice radical diferite“23. Perspectiva Tractatus-ului, credea Malcolm, poate fi caracterizată drept reprezentativă pentru ceea ce Wittgenstein a criticat mai târziu drept „esențialism“. Prin această calificare era vizată, în primul rând, distincția rigidă dintre forma logică și fapte, dintre ceea ce este necesar, neschimbător și ceea ce este contingent și variabil. Ideea unei forme logice a limbajului și a lumii EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că pătrunde dincolo de fenomene și dezvăluie structuri profunde.24 În acest caz, Tractatus-ul va putea fi socotit tot atât de reprezentativ pentru o gândire inspirată de idealul științei ca și marile opere ale filozofiei tradiționale 25. Pears apreciază că acea critică a esențialismului care străbate îndeosebi prima jumătate a textului Cercetărilor vizează și Tractatus-ul, în măsura în care se acceptă că scrierea postulează o realitate subiacentă, situată dincolo de fenomene. Pears însuși nu este însă sigur în această privință. Tractatus-ul - crede el - ar conține și aluzii (hints
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
astfel îndreptățit să spun că teoria economică pare să fie un derivat logic al unei găuri negre raționalizate, ceea ce este, mă tem, nu doar greu de acceptat, ci mai ales complicat de demonstrat. Totodată, amprenta mecanicismului iluminist, creat pe platforma esențialismului aristotelian, prin care se emite ipoteza fondatoare a teoriei economice, conferă funcției Economiei obiectualism total, ființa umană fiind văzută ca resursă reproductibilă și nu ca factor creator de natură inefabilă. La drept vorbind, Economia s-a dovedit, în ciuda scepticilor, o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tehnologismului în dauna condiției umane, favorizare operată de susținătorii fervenți ai noilor tehnologii. Pe de altă parte, Paul Virilio se referă, nu fără a avea dreptate, la pretențiile tehnoentuziaștilor de fuziune hardware/software/wetware ca la o noua ipostaziere a esențialismului, de data aceasta unul tehnic sau unul „cybercult”. În termenii arhitectului, asistăm la „urbanizarea propriului corp” prin interfațare computațională sau prin implantare tehnică, proces care generează invalidarea tehnologică a individului. Cetățeanul telemetropolei cyberspațiale, echipat terminalistic, are drept model patologic „handicapatul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
uzează de o ideologie cu rol eliberator prin chestionarea epistemologiei iluministe a dualismelor de gândire, cea de-a doua se limitează la denunțarea cunoașterii unitare a marxismului și a freudismului. Nu dorește a se desprinde de feminismul diferenței, promovând un esențialism al noțiunii de subiectivitate feminină: femeile au propriul lor limbaj, diferit de cel masculin și bazat pe o cunoaștere intuitivă și discontinuă. În timp ce pentru Haraway, feminismul cyborgic înseamnă dislocarea dualismului organic-mașinic sau a binarismului materialism-idealism în înțelesuri existențiale și social-politice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și noile medii virtuale în scopul ștergerii diferențelor de gen, ci dimpotrivă în direcția accentuării specificității subiectivității feminine. De pildă, iconul matricei sau al rețelei este utilizat cu sensul de țesătură. Din această perspectivă, poziția feministei poate fi criticată de esențialism gender, de replicare a dihotomiilor ontologice și ideologice de gen. Deși propune un model de lume mai bună pentru femei prin evidențierea trăsăturilor specific-diferențiale, Plant nu-și politizează poziția ideologică, rămânând într-un stadiu al analizei ontopsihologice în cadrul feminismului. Din
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
consacrată filozofiei lui Wittgenstein, Malcolm va caracteriza relația dintre cele două lucrări drept „un conflict dramatic între două perspective filozofice radical diferite“23. Perspectiva Tractatus-ului, credea Malcolm, poate fi caracterizată drept reprezentativă pentru ceea ce Wittgenstein a criticat mai târziu drept „esențialism“. Prin această calificare era vizată, în primul rând, distincția rigidă dintre forma logică și fapte, dintre ceea ce este necesar, neschimbător și ceea ce este contingent și variabil. Ideea unei forme logice a limbajului și a lumii date a priori, independent de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
că pătrunde dincolo de fenomene și dezvăluie structuri profunde.24 În acest caz, Tractatus-ul va putea fi socotit tot atât de reprezentativ pentru o gândire inspirată de idealul științei ca și marile opere ale filozofiei tradiționale 25. Pears apreciază că acea critică a esențialismului care străbate îndeosebi prima jumătate a textului Cercetărilor vizează și Tractatus-ul, în măsura în care se acceptă că scrierea postulează o realitate subiacentă, situată dincolo de fenomene. Pears însuși nu este însă sigur în această privință. Tractatus-ul - crede el - ar conține și aluzii (hints
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
clasică. Am arătat că pictorii simboliști utilizează elemente specifice tradiției, de la tradiția în pictură a decorativismului bizantin, la elemente de folclor, conferindu-le însă un caracter modern, adică simbolist, care le înstrăinează în diferite grade de contextul specific, mergând până la esențialismul sculpturii brâncușiene, așa cum se reflectă, de pildă, în Pasărea măiastră. Un astfel de dialog între tradiția picturii bizantine, care include și o viziune ortodoxistă și tema favorită decadentismului, cea a lui diminutio capitis, o regăsim în pictura Ceciliei Cuțescu- Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că metoda cea mai potrivită pentru învățare este exercițiul. Profesorul trebuie să-și dozeze efortul astfel încât activitatea sa să nu determine pasivitatea elevilor. În deceniile trei și patru, în SUA, apar orientările antiprogresiste: perenialismul (Robert Maynard Hutchins, Mortmer Jerome Adler), esențialismul (Isaac Kandel, William Bagley) și reconstrucționismul (George Sylvester Counts, Theodore Brameld). Pledoarie pentru educația în conformitate cu natura, perenialismul susține că școala trebuie să ofere acel conținut care permite dezvoltarea minții. Negând necesitatea orientării practic - utilitariste, noul curent consideră că nu există
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
urmează, îmi propun să caracterizez noua paradigmă a cercetării naturii pe care o reprezintă lucrarea clasică a lui Darwin prin raportare la trei motive ale gândirii, care funcționează drept vectori ai unei reorientări radicale a cercetării lumii vii: populaționism versus esențialism, probabilism versus determinism strict și gradualism versus saltaționism. 3. Gândirea populațională Abordarea populațională, una din caracteristicile stilului de gândire al autorului Originii speciilor, nu este nici astăzi o abordare familiară. Ceea ce nu trebuie să surprindă. O orientare diametral opusă a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
strict și gradualism versus saltaționism. 3. Gândirea populațională Abordarea populațională, una din caracteristicile stilului de gândire al autorului Originii speciilor, nu este nici astăzi o abordare familiară. Ceea ce nu trebuie să surprindă. O orientare diametral opusă a gândirii, și anume esențialismul, a dominat mai mult de două mii de ani tradiția intelectuală occidentală. Esențialismul a primit contururi clare deja în filozofia lui Platon și Aristotel. Ceea ce susține esențialismul este intuiția demnității ontologice superioare a generalului în raport cu ceea ce este unic, individual. Se consideră
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
caracteristicile stilului de gândire al autorului Originii speciilor, nu este nici astăzi o abordare familiară. Ceea ce nu trebuie să surprindă. O orientare diametral opusă a gândirii, și anume esențialismul, a dominat mai mult de două mii de ani tradiția intelectuală occidentală. Esențialismul a primit contururi clare deja în filozofia lui Platon și Aristotel. Ceea ce susține esențialismul este intuiția demnității ontologice superioare a generalului în raport cu ceea ce este unic, individual. Se consideră că natura unui obiect este dată de apartenența la o anumită clasă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
familiară. Ceea ce nu trebuie să surprindă. O orientare diametral opusă a gândirii, și anume esențialismul, a dominat mai mult de două mii de ani tradiția intelectuală occidentală. Esențialismul a primit contururi clare deja în filozofia lui Platon și Aristotel. Ceea ce susține esențialismul este intuiția demnității ontologice superioare a generalului în raport cu ceea ce este unic, individual. Se consideră că natura unui obiect este dată de apartenența la o anumită clasă. Lumea este constituită din clase de obiecte, gândite ca realități discontinue, constante și stabile
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
tradiția platonică, identitatea unei clase este dată de un arhetip ideal, în cea aristotelică de însușiri esențiale ale obiectelor, opuse însușirilor neesențiale, contingente prin care se deosebesc indivizii dintr-o anumită clasă. Privilegierea ontologică a generalului, ca notă distinctivă a esențialismului, se exprimă prin supoziția că însușirile esențiale, proprii tuturor indivizilor unei clase, au o realitate superioară în raport cu cele neesențiale, care îi deosebesc unii de alții. Primele sunt stabile și determină natura lucrului, celelalte - schimbătoare, aparente. Înteresul științei este îndreptat spre
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
taxonomie, erau atribuite nu descendenței din strămoși comuni, ci unui plan preexistent reprezentat de către un arhetip. Indivizii care aparțin unui asemenea grup vor produce în mod constant urmași care au aceleași caracteristici. Această viziune se armonizează bine cu creaționismul, chiar dacă esențialismul nu implică creaționismul. Reprezentarea Creației lumii drept o activitate a inteligenței supreme care se orientează după arhetipuri, după tipuri ideale, este o reprezentare extrem de familiară. Există bune motive pentru a presupune că esențialismul a constituit una din barierele cele mai
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
viziune se armonizează bine cu creaționismul, chiar dacă esențialismul nu implică creaționismul. Reprezentarea Creației lumii drept o activitate a inteligenței supreme care se orientează după arhetipuri, după tipuri ideale, este o reprezentare extrem de familiară. Există bune motive pentru a presupune că esențialismul a constituit una din barierele cele mai înalte de care s-au izbit încercările naturaliștilor din epoca lui Darwin de a depăși creaționismul și de a adopta punctul de vedere că formele vii au luat naștere unele din altele, prin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cele mai înalte de care s-au izbit încercările naturaliștilor din epoca lui Darwin de a depăși creaționismul și de a adopta punctul de vedere că formele vii au luat naștere unele din altele, prin modificări succesive. În opoziție cu esențialismul, abordarea populațională este centrată pe individualitate. Aceasta este percepută drept realitatea fundamentală. Lumea este constituită din populații, văzute drept mulțimi de indivizi care se aseamănă și se deosebesc între ei printr-o mare diversitate de caracteristici. Granițe nete între clase
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
selecției naturale. Astfel, Stephen Toulmin a caracterizat explicația darwiniană a originii speciilor prin selecția variațiilor individuale drept produsul unei viziuni prin excelență populaționale. Iar Ernst Mayr aprecia: „Nici una din ideile lui Darwin nu a fost atât de revoluționară ca înlocuirea esențialismului prin gândirea în termenii populației. Tocmai acest concept a făcut posibilă introducerea selecției naturale.“ Într-adevăr, perspectiva populațională este în centrul acelei schimbări a modului de a privi și de a întreba care a făcut posibilă formularea principiului selecției naturale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
conotate puternic de o semantică religioasă și morală. Asocierea dintre știință și progresul uman nu mai este atât de evidentă și imediată ca înainte. Se înțelege că tehno-știința ascunde câteva capcane din moment ce devine din ce în ce mai manipulatoare și urmează să aducă atingere esențialismului și substanțialismului proprii viziunii tradiționale umanist-creștine asupra omului. Pe de altă parte, aceasta nu este în măsură, fiind asimbolică, să furnizeze elemente pentru o antropologie alternativă, la înălțimea mutațiilor pe care le provoacă și a problemelor pe care le pune
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
din lucrarea recent apărută în țara noastră, în 2010, Sociologia culturii. Antologie autori străini, care, în primul capitol, a prezentat zeci de definiții ale culturii, grupate pe curente de gândire: universalismul, particularismul, funcționalismul, structuralismul, "Școala cultură și personalitate", culturalismul, interacționismul, esențialismul, structural-funcționalismul ș.a.16. Sociologia, în general, sociologia culturii, antropologia socială și culturală, în particular, se preocupă de cunoașterea științifică a culturii, iar modul în care tratează și semnifică acest concept, dincolo de diversitatea punctelor de vedere, este diferit față de simțul comun
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]