203 matches
-
multitudine de referințe puțin familiare lui. și cititorul american folosește asemenea etichete pentru a se orienta, fiindcă nu e nevoie să fii antisemit pentru a accepta relevanța evreității (ca și a românității etc.; prost interpretate, chiar aceste noțiuni pot deveni esențialiste!) în anumite contexte. Antisemitul „explică” totul prin evreitate, ceea ce este desigur delirant și potențial criminal. Îi mulțumesc lui Matei Călinescu pentru ultimele sale corecturi. Iar față de Andrei Corbea-Hoișie îi exprim și aici gratitudinea pentru analiza pătrunzătoare a textului meu. Omagiez
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
p. 15). Punctul nevralgic al acestor tensiuni este reprezentat de problema naturii „adevărului”, „cunoașterii” și „cercetării” - lămurirea acestora depășește cu mult scopul cărții de față. În afară de viziunea postmodernă prezentată mai înainte, mai există în lumea științifică de azi perspective realiste, esențialiste sau istorice care examinează povestea sau orice altă relatare verbală ca pe o reprezentare (mai mult sau mai puțin exactă) a realității exterioare sau interioare. În cadrul acestui domeniu contestat, poziția noastră este una de mijloc. Nu suntem de partea relativismului
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
din 1916 („Anticipări“) prefigura deja acest text programatic. În opoziție ca prima parte a manifestului, cel de-al doilea palier al său, „afirmativ”, indică intențiile grupării. Ieri - întuneric, azi - și mai ales, mîine - lumină... Citadinism, industrialism, non-figurativism, abstracționism purist și esențialist (ca expresie a unui „nou clasicism”), neo-primitivism, activism antipoliticianist, vitalism antiromantic și antisentimental, artă colectivă — sînt deziderate constructiviste, din care nu lipsesc însă (a observat în studiul său și Ov. S. Crohmălniceanu...) ingredientele expresioniste („economia formelor primitive”, „teatrul de pură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
declinul fără a ceda în vreun fel în fața decadenței. PĂMÂNTUL DE MIJLOC Codul de drept canonic, așa cum am amintit deja, folosește acești termeni: «Prin natura ei, starea de viață consacrată nu este nici clericală, nici laicală». Prin limbajul lapidar și esențialist al tradiției canonice latine, consacraților și consacratelor li se amintește că trebuie să stea mereu pe «pământul de mijloc», nefiindu-le permisă o identificare clară și circumscrisă nici cu laicii, nici cu clerul. Experiența dobândită în drept le amintește consacraților
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
pregătită cu necesitate de o rezonanță internă a conștiinței, mai exact de omogenitatea acesteia cu fondul emergent al sunetelor, cu sonoritatea însăși care nu trimite la o calitate a unei note percepute, ci la proprietatea esențială a sensibilității. Acest limbaj esențialist nu revine la o metafizică naivă, ci verifică nuanțele cele mai fine ale experienței. Henry caută de fapt materia fenomenologică ce poate da seama de momentul impresiei originare (când începutul unei percepții radicale coincide cu sfârșitul). Privită ca simplă saturare
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
15). Punctul nevralgic al acestor tensiuni este reprezentat de problema naturii „adevărului”, „cunoașterii” și „cercetării” - lămurirea acestora depășind cu mult scopul cărții de față. În afară deviziunea postmodernă prezentată mai înainte, în lumea științifică de azi mai există perspective realiste, esențialiste sau istorice, care examinează povestea sau orice altă relatare verbală ca pe o reprezentare (mai mult sau mai puțin exactă) a realității exterioare sau interioare. În cadrul acestui domeniu contestat, poziția noastră este una de mijloc. Nu suntem de partea relativismului
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
sfori, un manipulator, un slujbaș al vremii sale, un gurist de lozinci și chiar mai mult decât atât. Dar mai presus de toate, el a fost un supraviețuitor.” (Fitzpatrickxe "„Fitzpatrick,Sheila", 1999, p. 227). Dincolo de „omul nouxe "„omulnou"” în variantă esențialistă, existau și mai există sute de milioane de oameni reali din estul Europei sau din Asia și America Latină. Pentru mulți dintre ei, comunismul a însemnat acces la educație, industrializare, urbanizare, muncă salariată, greu de conceput în starea de întârziere a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
termeni de "cultură" atinge un ansamblu de sectoare considerate actualmente "problematice" din punct de vedere social (pentru a nu cita decât două exemple, protejarea împotriva SIDA a populației alohtone în sănătatea publică sau disidența suburbiilor cu majoritate alogenă). Dincolo de evidența esențialistă argumentată de nenumărate ori, reproducerea sub figuri variabile și evolutive a răspunsului "culturalist", căruia îi face ecou interiorizarea statutului cultural de către actorii aflați în poziție dominantă, nu-l poate lăsa indiferent pe antropolog; el observă astfel o alunecare deosebit de importantă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
xe "Pringle"Pringle, xe "Watson"Watson, 1992, p. 64). Din abordările teoretice prezentate reiese o reconsiderare a relației femei/bărbați, a diferențelor dintre femei. xe "Pringle"Pringle și xe "Watson"Watson afirmă că feminismul nu mai poate apela la oconcepție esențialistă a „femeii”, la o identitate de gen sau la interese pe care le au în comun toate femeile. Acestea, deși resping noțiunea de identitate, consideră că, totuși, femeile au ceva în comun, și anume „o marginalitate discursivă”, în sensul că
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
influența activitatea profesională a femeilor, deciziile legate de dedicarea sau nededicarea față de meserie nu anulează raționalitatea femeilor care au preferințe și acționează în concordanță cu acestea. Lipsa reconcilierii și efectele sale arată însă că este greu să stabilim două categorii esențialiste, dedicate și nededicate profesional, în absența unui termen de referință comun: o piață a muncii cu condiții egale (sau care tinde spre șanse egale) pentru toți. În România, decizia unei mame de a-și părăsi locul de muncă pe o
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
5% dintre respondenții care au ales această variantă). În loc de concluziitc " În loc de concluzii" Am încercat să punctez riscurile pe care le prezintă operarea (la nivel teoretic sau politic) cu două „categorii” de femei (dedicate/nededicate). De fapt, se operează cu dihotomii esențialiste, cu pretenții normative. Această situație nu favorizează femeile, viciază rezultatele unei analize (empirice și teoretice, deoarece impune a priori un model, iar comportamente și situații coerente sunt ignorate) și deciziile politice bazate pe un astfel de model. Modelul este,prin
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
favorizează femeile, viciază rezultatele unei analize (empirice și teoretice, deoarece impune a priori un model, iar comportamente și situații coerente sunt ignorate) și deciziile politice bazate pe un astfel de model. Modelul este,prin terminologia folosită și perspectiva cu tente esențialiste asupra femeilor, unul de tip dihotomic, care operează aproape la un nivel psihologizant. Un model care să presupună că femeile sunt, în relație cu piața muncii, dedicate prioritar sau secundar ar fi folosit mai mult teoriei expuse de xe "Hakim
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
sau să scadă optimismul și pesimismul? / 64 Capitolul 2. În explorarea identității / 69 Capitolul 3. Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul / 75 3.1. Despre câmpul teoriilor identității / 75 3.2. Rădăcinile teoriilor sociale asupra identității / 77 3.3. Perspectiva esențialistă / 81 3.3.1. Identitatea ca existență primordială, perenă / 82 3.3.2. Critici și redefiniri / 85 3.4. Perspectiva constructivistă / 87 3.4.1. Identitatea contextuală, instrumentală, atribuită și imaginată / 89 3.4.2. Critica postmodernă asupra constructivismului; identitatea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
convins fiind că nucleul oricărei atitudini este dat de experierea cunoscătoare. Or trăsătura dintâi a oricărui act de experiere este deconstrucția și reconstrucția întregului câmp experiențial. Este evident, așadar, că trebuie să distingem între teoriile care operează cu o viziune esențialistă, conform căreia în orice fenomen există ceva esențial, un nucleu dur, definitoriu pentru respectivul fenomen și pentru câmpul relațiilor sale cu alte fenomene și, pe de altă parte, teoriile care ocolesc capcana prezumțiilor, socotind că orice experiență recompune întregurile după
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tipurilor de conștiință individuale, și cu toate acestea într-un mod diferit" (Durkheim, 1964:80). Susținând ideea unor realități independente de și aflate în afara indivizilor, Durkheim răspunde la întrebarea ce este conștiința colectivă printr-o serie de asumpții de natură esențialistă: conștiința colectivă există ca suprastructură posesoare de simțire și "rațiune", ce își are propria viață și își impune cadrele asupra generațiilor, deci ca instanță socializantă și moralizatoare. Din punct de vedere genealogic, conștiința colectivă are atât o latură individuală, cât
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin fiecare din aceștia. Cu alte cuvinte, conștiința colectivă este în același timp subiect și obiect; există în afara conștiinței individuale, dar are "realitate" numai în măsura în care indivizii participă la ea. Cu toate că suntem obișnuiți să ne gândim la Durkheim ca la un esențialist, iată că putem identifica în teoria conștiinței colective și asumpții care țin de ceea ce poate fi numit un constructivism moderat 19. Aceasta nu înseamnă însă că Durkheim se contrazice, realitatea conștiinței colective ca suprastructură nefiind în opoziție cu felul în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
considerați de unii generatori de opoziții de unde și taxonomiile curente -, dar pe care preferăm să îi considerăm ca fiind mai degrabă complementarități) în teoriile curente asupra identității: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv personal, afectivitate cogniție, emic etic. 3.3. Perspectiva esențialistă Referințele la esențialism sunt foarte frecvente în literatura curentă. Așa cum sugerează și Sayer (1997), avem multe variante de esențialism și multe critici ale esențialismului, fiecare modificându-se odată cu contextul și chestiunea aflată în dezbatere. Întâlnim esențialisme "dure", care pretind că
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în toți oamenii. b) Identitatea preexistă actorii sociali, ea este o emergență biologică, psihologică, culturală sau a caracteristicilor regionale. c) Membrii unei colectivități internalizează aceleași caracteristici esențiale într-un mod unitar, ceea ce sugerează o experiență socială determinată, unică. Sub umbrela esențialistă putem cuprinde mai multe teorii ale identității despre care se poate spune că își au originea în principal în ideile de suprastructură și geneză afectivă ale lui Durkheim, Cooley și Tönnies. Ne-am oprit în special asupra celor denumite primordialiste
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
joacă un rol foarte important. Acesta derivă dintr-o semnificație sacră și nerostită pe care toți actorii sociali o acordă legăturilor lor de sânge. Cu toate că miezul concepției lui Shils este și a fost interpretat de regulă ca fiind de natură esențialistă, alt sens este la fel de vizibil. Pe lângă ideea unor calități / proprietăți care "există" în toți membrii unei societăți, datorate legăturilor de sânge și de aici identitatea ca naturală, sine die, diacronică -, se remarcă și ideea că acest atașament nu e doar
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
afinitate naturală sau spirituală, dar în același timp este văzută ca inefabilă (sacră) și i se atribuie o importanță nemăsurată, deci își are geneza și într-o atribuire de natură cognitivă. Un alt cercetător ce poate fi inclus în categoria esențialiștilor este van den Berghe. În taxonomiile identității etnice sau naționale, concepția sa este cunoscută sub numele de sociobiologism. În loc să accentueze asupra culturii și percepției sacralității legăturii sociale, așa cum a făcut Geertz, el continuă și dezvoltă ideea lui Shils referitoare la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
toți membrii unei entități sociale; ca idee consecventă sau subînțeleasă acesteia este ideea de caracter diacronic. Identificăm apoi ideea genezei biologice și culturale și ideea importanței legăturilor de tip afectiv sau emoțional. Fără îndoială, toate aceste elemente se suprapun asumpțiilor esențialiste asupra identității așa cum le-am indicat la începutul prezentării despre acest curent -, dar concepțiile sunt departe de a fi atât de "naive" sau "vulgare" pe cât cred unii. În ansamblu 30 ele nu reprezintă un esențialism "dur" opus constructivismului, ci mai
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
continuare, credem, pe continuumul afectivitate / simțire-cogniție. 3.3.2. Critici și redefiniri De-a lungul timpului, ideea unei identități primordiale, esențiale a fost supusă unei întregi serii de atacuri. Din punct de vedere analitic, se spune că filosofia sau logica esențialistă nu pot explica schimbarea identității vezi și Baumann (1999:87). La modul concret așadar, una din direcțiile de contestare a viziunii esențialiste este cea a diacronismului identității. În plus, o serie de "atacuri" au fost orientate către ideea determinismului bazat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fost supusă unei întregi serii de atacuri. Din punct de vedere analitic, se spune că filosofia sau logica esențialistă nu pot explica schimbarea identității vezi și Baumann (1999:87). La modul concret așadar, una din direcțiile de contestare a viziunii esențialiste este cea a diacronismului identității. În plus, o serie de "atacuri" au fost orientate către ideea determinismului bazat pe un nucleu instinctiv, afectiv. O critică importantă adresată concepției esențialiste care are în vedere perenitatea elementelor culturale și, de aici, diacronismul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
La modul concret așadar, una din direcțiile de contestare a viziunii esențialiste este cea a diacronismului identității. În plus, o serie de "atacuri" au fost orientate către ideea determinismului bazat pe un nucleu instinctiv, afectiv. O critică importantă adresată concepției esențialiste care are în vedere perenitatea elementelor culturale și, de aici, diacronismul identității este adusă de Barth. El afirmă că nu putem diagnostica identitatea unei entități sociale în funcție de trăsăturile culturale pe care le are aceasta. Motivul e faptul că trăsăturile culturale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din trecut care cu siguranță vor fi excluse din analiză în prezent din cauza deosebirilor de formă distincții exact de tipul celor utilizate în diferențierea sincronică a unităților" (Barth, 1981:5). Baumann (1999:84) spune la rândul său foarte plastic: "Perspectiva esențialistă asupra culturii transformă copiii în fotocopii și adulții în roboți"31. Probabil cea mai cunoscută critică făcută de pe poziții constructiviste aparține lui Eller și Coughlan (1993). Cei doi au încercat să arate că primordialismul ca abordare teoretică nu are ce
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]