335 matches
-
din Hobița Gorjului. Într-o sală special amenajată sunt adunate aici prin bunăvoința donatorilor - există în Statele Unite o adevarată cultură a mecenatului - nouăsprezece capodopere ale artistului, lucrări ce aparțin perioadei de maturitate. Sunt creații ce definesc căutările artistului în direcția esențializării formelor, a stabilirii unor tipare arhetipale în baza cărora se nasc variantele aceluiași subiect. Pot fi admirate aici, spre exemplu, două variante ale celebrei Domnișoare Pogany, variante ale cocoșului ce-și ridică cu semeție cântul spre înălțimi, forma aquadinamică a
Artiști români la Philadelphia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7833_a_9158]
-
Tudorel Urian Cistelecan, unul dintre comentatorii cei mai atenți ai poeziei lui Constantin Abăluță a observat, în cronica la volumul Drumul furnicilor (1977), mutația spre esențializare petrecută în scrisul acestuia, de la suprarealismul devenit marca înregistrată a poetului în volumele publicate înainte de 22 decembrie 1989, la un soi de eboșe lirice, inspirate din universul mic, al "realităților umile". În realitate, așa cum bine remarcă în alt comentariu același
Vernisaj liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7269_a_8594]
-
de optimism, prezența acelorași obiecte și fenomene familiare în arealul propriu asigură măcar garanția că mâine nu va fi mai rău. Influențat, probabil, de tehnica haiku, poetul a operat, la un moment dat, un proces de concentrare a expresiei, de esențializare a mesajului poetic, din reducerea unei revelații estetice la câteva trăsături de condei. În mod paradoxal, miza existențială a acestor poeme minuscule este mult mai bine pusă în evidență decât cea în care imaginile și obsesiile se aglomerează într-o
Vernisaj liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7269_a_8594]
-
ai lui Brâncuși, cel care, intuitiv, a pus pentru prima oară în cultura europeană problema unui limbaj artistic esențializat. Păsările lui Brâncuși sunt esențe ale zborului fără să identificăm acolo nici o categorie aparte. - Pasărea, oul. sunt esențe. Sunt ipostaze ale esențializării. La fel ca și la Ion Barbu, în poezie. - Da, există o tradiție românească ce pornește de la Brâncuși, de la Ion Barbu, în ceea ce privește căutarea arhetipurilor. Iar în artele plastice contemporane, la noi, mă pot referi la Marin Ghersim. Este un artist
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
moderne, de la Shakespeare și până la Eminescu; iar aceasta drept expresie a unei spiritualități autohtone, personalizate în extinse perioade ale timpului. Există în mod firesc o preocupare constantă privind raporturile național - universal, tonal - modal, echilibrul structurilor, raporturile dintre acestea în cadrul operei, esențializarea gândirii tematice. Aproape un deceniu desparte prima simfonie, scrisă în anul 1965, de grupul celorlalte șapte, ultima fiind terminată în anul 1987; este timpul meditației utile formulărilor de semnificație, definirii unui diapazon ideatic larg. În plus, nu poți să nu
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
șapte, ultima fiind terminată în anul 1987; este timpul meditației utile formulărilor de semnificație, definirii unui diapazon ideatic larg. În plus, nu poți să nu observi spectrul larg al mijloacelor, forme muzicale simetrice și cele liber dezvoltate, elaborări extinse și esențializări pregnante, formule orchestrale diversificate, și - mai presus de toate - spectrul larg privind tipologia discursului muzical, de la monodie la polifonia relativ simplă sau cea complexă, raportări armonice tonale sau modale, zone de atonalitate și serialism, mijloace utilizate cu abilă funcționalitate în
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
pierde identitatea ei strictă și devine un fel de bun colectiv. E un produs cumva folcloric, dacă termenul "folclor" poate fi invocat aici. Oricum, tiparul este cel folcloric - obiectul se modelează prin transmitere de la un autor la altul, pînă la esențializarea maximă. Cam în acest fel sînt și lucrările lui Boca. Ele par expresia unei suite de intervenții în timp, dar fără să se marcheze acest timp. O.O. Spre deosebire de vorbire, în pictură se pot apela structuri care n-au fost încă
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
susține Culianu - o efigie mentală și o statuie în inima tuturor românilor. În „esența” sa, însă, Eliade este mult mai mult: un „Mare Maestru al unui zen românesc”, adică al unei „forme de iluminare” care permite „salvarea de istoricitatea existenței”. Esențializarea lui este, așadar, strâns legată de dialectica relației maestru-discipol. Prin inițiere, în virtutea unui „ritual al destinului” (formulă preluată de la psihanalistul jungian Erich Neumann), discipolul trăiește o „revelație fulgurantă”, al cărei conținut poate să întruchipeze însăși statuia Maestrului. Culianu se grăbește
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
La o privire atentă, fiecare imn component își dezvăluie o „temă” și o „figură” care-l orientează pe dedesubt: așa sînt, de pildă, „iadeșul”, „menghina”, „fărîmițarea” timpului, „povestea fără sfîrșit” ș.a. Fluxul aluvionar al conștiinței din poemele ample alternează cu esențializarea elaborată a altora, aproape gnomice. Sintaxa e întortocheată, manieristă, dar fluidă, subtil incantatorie, decupajele biografiste, concrete, fiind prinse și înfășurate strîns în pînza reflecțiilor abstracte. S-ar putea specula, aici, pe marginea legăturii subterane dintre atracția traducătorului pentru Cervantes și
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
empirică ori reacția frustă sunt puse între paranteze. Ființa fragilă, cu o acută conștiință a propriului sine alienat, Kafka transcrie întâmplările și actele la care participă din perspectiva unei foarte precise scale morale; obsesia literaturii este, aici, evidentă. Scrisul e esențializare a trăirii, concentrate în intimitatea cuvântului a unor aspecte disparate, ce țin de genul derizoriului, lucru observat cu decizie de Mircea Mihăieș: Frapează la lectura Jurnalului, ținut timp de treisprezece ani, absența detaliilor de viață propriu-zise. Jurnalul nu e decât
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
forme/ mai adevărate decât ceea ce/ se poate rosti// nimic privirea nu poate surprinde/ nimic nu se lasă înșelătoarelor simțuri deschis// o șansă cât o boare de vânt:/ poarta neagră/ cu mânere de aur străvechi/ poarta hăului lumii" (Poarta). Simplitatea și esențializarea conlucrează, în poezia Marianei Filimon, cu precizia detaliilor, cu tăietura fină și sigură a versului, ce proclamă fără ascunzișuri vraja miniaturalului: ,Mici animale și păsări/ alcătuiesc lumea/ sarea cu diamantele-i reci/ aminte aduce de un fel de copilărie a
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
abia în exilul la Londra din perioada nazismului șia putut dezvolta teoriile despre imitarea naturii, funcția tradiției, validitatea perspectivei, interpretarea expresiei. Profesor de istoria artei și autorul câtorva zeci de scrieri fundamentale în domeniu, nu și-a uitat pasiunea pentru esențializare edificatoare, scriind, între altele, poate cea mai citită Istorie pentru tineri și reușind același lucru cu prezentul volum. Gombrich captivează, înviind cuceritor cele mai importante momente din istoria artei. Lecturile sale filozofice descoperă, de exemplu, în sculptura greacă, viața interioară
Cărți la Editura ART by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3991_a_5316]
-
se arată Constantin Ciopraga și în comentarea literaturii. Critic de ținută aulică, nu s-a lăsat antrenat de nici una din mișcările teoretice ale vremii, deși nu le-a ignorat rezultatele și metodologiile. Discursul lui este modern și, totodată, atemporal, țintind esențializările și liniile majore ale fenomenelor. Cartezianismul său structural și discret este filtrat prin impresionismul lui Lovinescu și finețea analitică a lui Ibrăileanu. Nu de puține ori, textele scrise de el includ meditații despre condiția literaturii, a artei în general. Volumul
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
și la Los Angeles, în panteonul celor consacrați. A expus atunci într-o companie selectă, ca de altfel și la Heilbronn, în prezența unor artiști ca Harry Moore și Otto Schlemminger. Le-a vorbit americanilor despre arta lui Brâncuși, despre esențializarea formelor și concentrarea maximă a expresiei... Un vizionar „Un artist care crede ne-strămutat în divinitate și în imensa ei forță poate fi uneori vizionar, oricât ar părea de ciudat”, cugetă sculptorul timișorean și-mi istorisește o întâmplare la limita
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
vocea și expresia feței pentru a-i imita pe cei despre care istorisesc, jucând parcă un rol dar în realitate purtând pecetea inconfundabilă a unei meserii “păcătoase”, aceea de călători veșnici, volumul se deschide în structura sa de adâncime spre esențializarea unei viziuni ontologice. Motivația psihologică este însoțită de o autocunoaștere a personajelor: “Îmi imaginez niște trenuri venind de foarte departe, o gară plină de flori, la marginea tuturor lucrurilor cunoscute și mă văd coborând dintr-un asemenea tren”. Pretextul acestui
TRENUL SUB MICROSCOP de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384885_a_386214]
-
2016 Toate Articolele Autorului În continuarea cărților anterioare, „Sărbătorile eterne” (2001) și „Bucuria lacrimii” (2010), volumul „Puterea Cuvântului. Cuvântări la Duminicile de peste an” (Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2014), al Părintelui Preot Matei Popovici, este o carte a căutării prin sublimare și esențializare, împlinind parcă un triptic sacru al cuvântului scris. Sunt prezentate, în aceste pagini ale actualului volum, cinci episoade definitorii pentru exemplificarea Cuvântului, prin trăirea Logosului. Această alegere nu presupune o limitare, ci o conturare mai accentuată a spațiului sacralizat și
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
culturii pastorale” ( Deleanu, Marcu-Mihail, 2015, Postfață la Cântarea oilor, Ed. Mirton, Timișoara, pg.101 ). Autorul republică volumul cu scopul integrării acestuia în aranjamentul epic adecvat ciclului „Ediții definitive”. În fapt, observă cercetătorul citat, orice republicare este o rescriere, prilej de esențializare simbolică. Dar există și o motivare tainică, autorul... „sperând ca cineva, cândva, undeva, să perceapă aceste texte. Iar eu, afirmă cercetătorul, spun că cineva chiar ar trebui să audă aceste triluri de rară melodicitate, emise prin 1974-1982, dar care nu
CÂNTAREA OILOR „POEMUL DESPRE NIMICIREA CULTURII PASTORALE” [Corola-blog/BlogPost/92426_a_93718]
-
oale, pe cămașa zilnică și, dintr-o dată, te trezești „artist”. Vreau să spun că, pentru a ajunge la rafinament și perfecțiune artistică, au trebuit secole de migală, de îndepărtare a acelor elemente care nu spuneau nimic, erau o umplutură, de esențializare a sensului și mersului vieții. Și marii artiști care au plecat în creația lor tot de la folclorul inepuizabil al creației populare, au căutat esențele, au trecut dincolo de ceea ce vede fiecare ochi. Esențializarea este marca definitorie a marilor artiști (Brâncuși, de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care nu spuneau nimic, erau o umplutură, de esențializare a sensului și mersului vieții. Și marii artiști care au plecat în creația lor tot de la folclorul inepuizabil al creației populare, au căutat esențele, au trecut dincolo de ceea ce vede fiecare ochi. Esențializarea este marca definitorie a marilor artiști (Brâncuși, de exemplu, cu păsările lui măiestre); el nu spune direct, el sugerează. Asemenea ni se sugerează cerul și câmpul și sensul vieții de pe costumul popular; chiar dacă cel care îl confecționa și cel care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vieții, socotindu-se pe sine: ploaie, vânt, soare sau nor, lună și stea și - de ce nu - parte a unui anotimp. Cu siguranță un anotimp feeric: cel al poeziei. „Descântec de rouă”: un scenariu liric - un puzzle existențial al esenței și esențializării - elementul sine qua non al unui valoros demers inițiatic, original. O nouă reușită ce poartă semnătura lui Victor Burde.” (Gheorghe A. Stroia). Victor Burde s-a născut pe 7 martie 1942 în localitatea Perii -Vadului, jud. Sălaj. În prezent domiciliază
DESCÂNTEC DE ROUĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361433_a_362762]
-
dezvăluiri, portrete” scrisă de Vladimir Tismăneanu și publicată anul trecut la Editura Humanitas. Cartea e scrisă greoi, cu multe informații și exces de nume, pe care autorul nu a dorit să le lase uitării. Memorialistica lui Tismăneanu e lipsită de esențializare și cartea e ușor indigestă, dar cu toate acestea merită citită. Pentru un cititor avizat i se revelă o lume secretă a nomenclaturii comuniste „parașutate” sau venite „călare” pe tancurile sovietice, în anii 1944/1945. Ce e foarte interesant de
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
Structurate într-un studiu amplu și dens, cursul profesorului-pictor trece dincolo de amfiteatrele universității". Dar profesorul a rămas în primul rând un peisagist, portretist, autor de compoziții, cunoscător al sufletului uman și creator al unui univers fabulos din care nu lipsesc esențializările cu încărcătură filozofică. Dar dincolo de speculațiile estetico-filozofice, portretele lui Liviu Lăzărescu sunt interiorizate, surprinse cu un dramatism reținut, expresia lor este ușor enigmatică. În pictura sa linia e suplă, dar decisivă. Autorul pictează cu har, distincție și demnitate. El crede
O EXPOZIŢIE RETROSPECTIVĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362853_a_364182]
-
volumului. Dar în interiorul său Brâncuși a înțeles că arta, sculptura este mai mult decât redarea unei realități. Este o interogație asupra a ceea ce suntem în interiorul nostru sau asupra spațiului existențial. Fiecare lucrare a sa e o redescoperire a frumosului, o esențializare a formei. Cercul, pătratul, rombul, în general semnele geometrico-meandrice au format cândva un alfabel arhetipal. De acolo au evoluat, în funcie de zonă, de climă, de factorii socio-culturali, alte limbaje artistice. Creația sa este o simbioză între stări și forme
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
minunat dor, dimineți senine, soarele iubirii, floarea tainică-a iubirii, glasul tăcerii, mantii de culori, roua dimineții, mirajul fericirii, cristalul râurilor, raze de lună, punți de suflet, geana zorilor, a stelelor cunună, mirific cântec etc., poeta face un salt către esențializarea trăirilor, către adâncirea în propria cunoaștere și explorarea tainițelor necunoscute ale sufletului smerit în adorarea Supremului Cântec al Luminii Necreate. Astfel lirica sa devine: „Un câmp de flori de suflet nesfârșit” (Aș vrea ... Acest demers liric grăbește cristalizarea Crezului poezic
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
mai bună, mai nobilă. Speranța că vom avea parte de iubire, de prieteni adevărați. Cu fiecare înfrângere crezi că mai există o șansă... În acest cerc istovitor - de la naștere și până la apusul vieții - fiecare încearcă o regăsire de sine, o esențializare a spiritului. Această purificare a spiritului reprezintă drumul cel mai sigur către conturarea eului, extrăgând din materia brută expresia cea mai înaltă a ființării. Arta: sculptura, pictura, muzica, dansul, poezia..., ca manifestare a pasiunii, scoate în evidență vibrația cea mai
DARURI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364146_a_365475]