303 matches
-
îndeobște în Timișoara, unde presa locală consemnează, în anul 1891, existența limbii și posibilitatea de a se informa asupra ei cu ajutorul unei broșuri, intitulate „Cheia limbii esperanto”. Apoi, din anul 1910, notabilitățile timișorene inițiau deja activități culturale subsumate ideii de esperanto. Locul de întâlnire al protipendadei din epocă era Parcul Scudier, actualul Parc Central. Acolo se desfășurau concursuri sportive, muzicale și de frumusețe, la care participa întreaga conducere a municipalității. Din povestirile tatălui său, Dorin Hehn reține momentul unui concurs de
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
municipalității. Din povestirile tatălui său, Dorin Hehn reține momentul unui concurs de frumusețe organizat pentru copii, la care Hehn senior, la acea vreme în vârstă de doar cinci ani, a fost distins cu o diplomă tipărită în întregime în limba esperanto. De altfel, la Timișoara a funcționat încă din anul 1911, în clădirea actualei Episcopii Romano-Catolice de pe strada Augustin Pacha, o tipografie și o librărie, „Esperanto”, unde se tipăreau și se vindeau cărți în limba care încă de atunci întrunise în
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
de doar cinci ani, a fost distins cu o diplomă tipărită în întregime în limba esperanto. De altfel, la Timișoara a funcționat încă din anul 1911, în clădirea actualei Episcopii Romano-Catolice de pe strada Augustin Pacha, o tipografie și o librărie, „Esperanto”, unde se tipăreau și se vindeau cărți în limba care încă de atunci întrunise în orașul de pe Bega o seamă de simpatizanți. Mișcarea esperantistă continuă la Timișoara și în Banat chiar în perioada interbelică, mai precis între anii 1932-1936, când
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
se vindeau cărți în limba care încă de atunci întrunise în orașul de pe Bega o seamă de simpatizanți. Mișcarea esperantistă continuă la Timișoara și în Banat chiar în perioada interbelică, mai precis între anii 1932-1936, când apare publicația în limba esperanto, „Use-Eho” (aprox. „Ecoul Statelor Unite Europene”), care milita, într-o perioadă când Nicolae Titulescu era delegat permanent la Liga Națiunilor, pentru ideea unui stat federal european și o limbă care să constituie un liant între popoare. Timișoara a devenit astfel de
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
activ în promovarea limbii. Ilustru lingvist și cunoscut esperantist în lumea largă, profesorul universitar timișorean dr. Florian Ignat Bociort se întreba retoric: „Ați fost vreodată la una din cele 200-300 de acțiuni internaționale care au loc anual pe glob cu esperanto ca singură limbă de lucru? Oameni de toate credințele, profesiile, națiile, rasele, trăiesc sentimentul real al unei omeniri unice. Este micromodelul unei lumi în care frumusețile culturii celuilalt se transmit fără nici un translator, fără «cască și fără mască», fără intermediul
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
22 de țări, relevând necesitatea rezolvării practice a u-nei „limbi de comunicare interumane”, după cum s-au exprimat participanții la reuniunea care încă o dată mai mult a insistat asupra chestiunii controversate de mai bine de un veac. Studii și diplome Limba esperanto este admisă se pare pe scară tot mai largă pentru obținerea de titluri universitare la cel mai înalt nivel. Academia Internațională de Științe din San Marino, de pildă, are secțiuni în România, la Sibiu în cadrul Universității „Lucian Blaga”, apoi la
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
nivel. Academia Internațională de Științe din San Marino, de pildă, are secțiuni în România, la Sibiu în cadrul Universității „Lucian Blaga”, apoi la Paderborn în Germania, în Cehia și Polonia, unde teze de specialitate inclusiv doctorate se pot susține în limba esperanto. Bunăoară, universitățile din Poznan în Polonia sau Eötvös Lorand din Budapesta oferă diplome în disciplina esperanto, recunoscute oficial. Bibliografia Asociației Americane de Limbi Moderne înregistrează anual peste 300 de publicații în esperanto, iar biblioteca Asociației Britanice de Esperanto are mai
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
în cadrul Universității „Lucian Blaga”, apoi la Paderborn în Germania, în Cehia și Polonia, unde teze de specialitate inclusiv doctorate se pot susține în limba esperanto. Bunăoară, universitățile din Poznan în Polonia sau Eötvös Lorand din Budapesta oferă diplome în disciplina esperanto, recunoscute oficial. Bibliografia Asociației Americane de Limbi Moderne înregistrează anual peste 300 de publicații în esperanto, iar biblioteca Asociației Britanice de Esperanto are mai bine de 20 000 de titluri. Între marile instituții de carte se numără și Biblioteca Națională
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
specialitate inclusiv doctorate se pot susține în limba esperanto. Bunăoară, universitățile din Poznan în Polonia sau Eötvös Lorand din Budapesta oferă diplome în disciplina esperanto, recunoscute oficial. Bibliografia Asociației Americane de Limbi Moderne înregistrează anual peste 300 de publicații în esperanto, iar biblioteca Asociației Britanice de Esperanto are mai bine de 20 000 de titluri. Între marile instituții de carte se numără și Biblioteca Națională a Austriei, cu Muzeul Esperanto din Viena, Biblioteca Hodler a Asociației Universale de Esperanto din Rotterdam
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
în limba esperanto. Bunăoară, universitățile din Poznan în Polonia sau Eötvös Lorand din Budapesta oferă diplome în disciplina esperanto, recunoscute oficial. Bibliografia Asociației Americane de Limbi Moderne înregistrează anual peste 300 de publicații în esperanto, iar biblioteca Asociației Britanice de Esperanto are mai bine de 20 000 de titluri. Între marile instituții de carte se numără și Biblioteca Națională a Austriei, cu Muzeul Esperanto din Viena, Biblioteca Hodler a Asociației Universale de Esperanto din Rotterdam în Olanda și Colecția Esperanto din
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
Americane de Limbi Moderne înregistrează anual peste 300 de publicații în esperanto, iar biblioteca Asociației Britanice de Esperanto are mai bine de 20 000 de titluri. Între marile instituții de carte se numără și Biblioteca Națională a Austriei, cu Muzeul Esperanto din Viena, Biblioteca Hodler a Asociației Universale de Esperanto din Rotterdam în Olanda și Colecția Esperanto din Aalen (Germania). Pro și contra Dar în conștiința multor oameni de litere, lingviști și cercetători, esperanto rămâne o limbă artificială, care în opinia
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
publicații în esperanto, iar biblioteca Asociației Britanice de Esperanto are mai bine de 20 000 de titluri. Între marile instituții de carte se numără și Biblioteca Națională a Austriei, cu Muzeul Esperanto din Viena, Biblioteca Hodler a Asociației Universale de Esperanto din Rotterdam în Olanda și Colecția Esperanto din Aalen (Germania). Pro și contra Dar în conștiința multor oameni de litere, lingviști și cercetători, esperanto rămâne o limbă artificială, care în opinia lor nu ar avea șanse de a se impune
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
de Esperanto are mai bine de 20 000 de titluri. Între marile instituții de carte se numără și Biblioteca Națională a Austriei, cu Muzeul Esperanto din Viena, Biblioteca Hodler a Asociației Universale de Esperanto din Rotterdam în Olanda și Colecția Esperanto din Aalen (Germania). Pro și contra Dar în conștiința multor oameni de litere, lingviști și cercetători, esperanto rămâne o limbă artificială, care în opinia lor nu ar avea șanse de a se impune, fiind lipsită de capacitatea de a evolua
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
și Biblioteca Națională a Austriei, cu Muzeul Esperanto din Viena, Biblioteca Hodler a Asociației Universale de Esperanto din Rotterdam în Olanda și Colecția Esperanto din Aalen (Germania). Pro și contra Dar în conștiința multor oameni de litere, lingviști și cercetători, esperanto rămâne o limbă artificială, care în opinia lor nu ar avea șanse de a se impune, fiind lipsită de capacitatea de a evolua sau de a se adapta cerințelor unei lumi într-o continuă mișcare. Se spune că limbii esperanto
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
esperanto rămâne o limbă artificială, care în opinia lor nu ar avea șanse de a se impune, fiind lipsită de capacitatea de a evolua sau de a se adapta cerințelor unei lumi într-o continuă mișcare. Se spune că limbii esperanto îi lipsește dimensiunea culturală. Faptul că realmente îi lipsește baza națională sau o bază localizată geografic, sugerează că-i lipsește totodată baza pentru o cultură indigenă. În schimb, cei ce continuă să susțină ideea unei limbi universale cât se poate
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
se poate de eficiente, consideră că un esperantist ar avea acces la un spectru variat de culturi din cele mai restrânse comunități etnice. Totodată, se pledează pentru posibilitatea eliminării traducerilor costisitoare. La O.N.U. , de pildă, spun adepții limbii esperanto, se află în circulație 6 limbi de comunicare cu 4 alfabete diferite: engleza, franceza, germana, rusa, araba și chineza, ceea ce ar îngreuna considerabil o comunicare eficientă datorită unor translații adesea anevoioase și chiar lacunare... După opinia domnului Dorin Hehn, zarurile
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
15 ani. Platon spunea că „Zeii ar face omenirii un mare serviciu dacă i-ar dărui o limbă comună”. Timpul va decide... Promotori bănățeni Profesor universitar dr. Florian Ignat Bociort, cel mai de seamă esperantist bănățean. A organizat primul Congres Esperanto la Timișoara, a fost președinte al Asociației Române de Esperanto, până la stabilirea sa definitivă în Germania. În prezent, este președinte de onoare al asociației, totodată membru de onoare al Academiei Universale de Esperanto și membru al conducerii Academiei Internaționale de
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
mare serviciu dacă i-ar dărui o limbă comună”. Timpul va decide... Promotori bănățeni Profesor universitar dr. Florian Ignat Bociort, cel mai de seamă esperantist bănățean. A organizat primul Congres Esperanto la Timișoara, a fost președinte al Asociației Române de Esperanto, până la stabilirea sa definitivă în Germania. În prezent, este președinte de onoare al asociației, totodată membru de onoare al Academiei Universale de Esperanto și membru al conducerii Academiei Internaționale de Științe din San Marino. A semnat numeroase lucrări de lingvistică
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
seamă esperantist bănățean. A organizat primul Congres Esperanto la Timișoara, a fost președinte al Asociației Române de Esperanto, până la stabilirea sa definitivă în Germania. În prezent, este președinte de onoare al asociației, totodată membru de onoare al Academiei Universale de Esperanto și membru al conducerii Academiei Internaționale de Științe din San Marino. A semnat numeroase lucrări de lingvistică și metodologia însușirii limbii esperanto. Aurora Bute, informaticiană, prim-vicepreședinte al Asociației Esperanto din România. A fost președinte între anii 1999-2004. Coordonează activitatea
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
în Germania. În prezent, este președinte de onoare al asociației, totodată membru de onoare al Academiei Universale de Esperanto și membru al conducerii Academiei Internaționale de Științe din San Marino. A semnat numeroase lucrări de lingvistică și metodologia însușirii limbii esperanto. Aurora Bute, informaticiană, prim-vicepreședinte al Asociației Esperanto din România. A fost președinte între anii 1999-2004. Coordonează activitatea de esperantologie la Colegiul de Arte din Timișoara, finalizată de curând într-o călătorie de studii cu elevii în importante centre de
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
al asociației, totodată membru de onoare al Academiei Universale de Esperanto și membru al conducerii Academiei Internaționale de Științe din San Marino. A semnat numeroase lucrări de lingvistică și metodologia însușirii limbii esperanto. Aurora Bute, informaticiană, prim-vicepreședinte al Asociației Esperanto din România. A fost președinte între anii 1999-2004. Coordonează activitatea de esperantologie la Colegiul de Arte din Timișoara, finalizată de curând într-o călătorie de studii cu elevii în importante centre de esperanto din Europa. Dorin Hehn a învățat limba
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
Aurora Bute, informaticiană, prim-vicepreședinte al Asociației Esperanto din România. A fost președinte între anii 1999-2004. Coordonează activitatea de esperantologie la Colegiul de Arte din Timișoara, finalizată de curând într-o călătorie de studii cu elevii în importante centre de esperanto din Europa. Dorin Hehn a învățat limba esperanto cu 28 de ani în urmă, după ce a aflat despre lucrările Congresului Mondial al Esperantiștilor de la Varna, din 1977. Este de profesie inginer și jurist. În perioada 1996-1999 a fost președintele Asociației
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
din România. A fost președinte între anii 1999-2004. Coordonează activitatea de esperantologie la Colegiul de Arte din Timișoara, finalizată de curând într-o călătorie de studii cu elevii în importante centre de esperanto din Europa. Dorin Hehn a învățat limba esperanto cu 28 de ani în urmă, după ce a aflat despre lucrările Congresului Mondial al Esperantiștilor de la Varna, din 1977. Este de profesie inginer și jurist. În perioada 1996-1999 a fost președintele Asociației Naționale a Esperantiștilor din România. Florica Popa a
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
urmă, după ce a aflat despre lucrările Congresului Mondial al Esperantiștilor de la Varna, din 1977. Este de profesie inginer și jurist. În perioada 1996-1999 a fost președintele Asociației Naționale a Esperantiștilor din România. Florica Popa a fost secretară a organizației de esperanto. În prezent se ocupă de grupuri de elevi, învățându-i limba esperanto. A redactat o lucrare în care sunt cuprinse toate comunicările științifice ale membrilor esperantiști prezentate la Zilele Academice Timișene. Profesor universitar, dr. Minerva Bocșa este animatoare a mișcării
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
din 1977. Este de profesie inginer și jurist. În perioada 1996-1999 a fost președintele Asociației Naționale a Esperantiștilor din România. Florica Popa a fost secretară a organizației de esperanto. În prezent se ocupă de grupuri de elevi, învățându-i limba esperanto. A redactat o lucrare în care sunt cuprinse toate comunicările științifice ale membrilor esperantiști prezentate la Zilele Academice Timișene. Profesor universitar, dr. Minerva Bocșa este animatoare a mișcării esperanto timișorene și a participat la toate activitățile de specialitate. Conferențiar universitar
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]