18,112 matches
-
Italia), Abstract Rapture (Luxemburg), Scarred (Luxemburg), Laonliness (RO), QuantiQ (RO) și Wilder (RO). Camparea, în campingul adiacent zonei de desfășurarea a festivalului este gratuită pentru deținătorii de bilet, în limita locurilor disponibile. tRock - primul târg de merchandise și domenii asociate estetic fenomenelor rock și metal din România, ajunge pe 9 iunie în Iași. Evenimentul va fi găzduit de către The Rock Bar și va preceda concertul trupei bucureștene de death metal Sincarnate. În deschidere va evolua formația locală AIR (Almost În Rage
Promoţie Ghost Fest la tRock by http://www.zilesinopti.ro/articole/2675/promotie-ghost-fest-la-trock [Corola-blog/BlogPost/97265_a_98557]
-
Crezul poetic al Renatei Verejanu este axat în jurul unor valori umane: demnitate, modestie, simplețe, educație, civism și muncă, prin a lupta pentru ceea ce s-a dobândit printr-o stare divină: pentru poezie adevărată, pentru metafora-cuvânt și pentru cuvântul civic. Crezul estetic al Renatei Verejanu îl descoperim, permanentizând starea cuvintelor ei: Cuvintele mele... un manifest poetic, aproape de cel descris și în poemul " La vânătoare". Amalgamul de tematici este uluitor de vast, acesta e sufletul plin de splendoare și poeticitate al scriitoarei. Eforturile
POETA RENATA VEREJANU, ÎN CONTEXTUL VIEȚII ȘCOLARE ȘI LITERARE. LA BIBLIOTECA TRANSILVANIA , O ÎNTÂLNIRE MEMORABILĂ CU POETA UNIVERSULUI, RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1727 din 23 sept by http://confluente.ro/lilia_manole_1443036732.html [Corola-blog/BlogPost/374719_a_376048]
-
cuvintelor ei: Cuvintele mele... un manifest poetic, aproape de cel descris și în poemul " La vânătoare". Amalgamul de tematici este uluitor de vast, acesta e sufletul plin de splendoare și poeticitate al scriitoarei. Eforturile poetei Renata Verejanu nu sunt de natură estetică, întru a se afirma într-un curent literar, ca atare, ci sunt niște tendințe clare, de afirmare a omului Renata Verejanu, la nivel universal, atât în literatură, cât și în cultura universală. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: POETA RENATA VEREJANU, în
POETA RENATA VEREJANU, ÎN CONTEXTUL VIEȚII ȘCOLARE ȘI LITERARE. LA BIBLIOTECA TRANSILVANIA , O ÎNTÂLNIRE MEMORABILĂ CU POETA UNIVERSULUI, RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1727 din 23 sept by http://confluente.ro/lilia_manole_1443036732.html [Corola-blog/BlogPost/374719_a_376048]
-
a început, pentru ea, dezastrul. Nu s-a mai dus la serviciu mai multe luni consecutiv, motiv pentru care a fost înștiințată telefonic că a fost concediată. S-a pregătit chiar să fugă din țară sau să recurgă la operație estetică, fiindcă, deși ancheta în cazul Julian mergea greu, nu se îndoia că va fi inculpată pentru moartea acestuia. Și, chiar dacă avea cerul martor că nu era vinovată, nu își mai putea lăsa viața în seama hazardului și a întâmplărilor bizare
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1438016281.html [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
altă lume”. „Așteptarea/ Îmi răstoarnă gândurile,/ Devin o altă ființă,/ Cu o altă minte,/ Ce-mi ascunde/ Propriile mele gânduri./ Mi-e frică/ De poarta/ Mereu deschisă,/ Pe care nu intră nimeni.” Culoarea dă forță și dramatism versurilor sale. Simțul estetic superior, viziunea stărilor pure, contrastele au la bază ideea obținerii adevărului, a cunoașterii paradisiace. Cromatica Victoriței Duțu denotă fantezie și exuberanță. „Apele lacului/ La început luminoase/ Și apoi revărsate/ Spre albastru,/ Înconjurat de verde,/ Ce merge spre galben,/ Galben ce
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
Duțu. În lumina acestor cuvinte, poeta ne invită pe noi, călătorii în lumea poeziei, să găsim intrarea într-un univers în care totul se descrie prin spații. Nu ne rămâne decât să trecem pragul și să ne bucurăm de imagini estetice de un lirism dens și luminos. „Poarta/ E larg deschisă/ Pentru călători/ Dar asta e intrarea...” (“Culori”) Octavian Curpaș Phoenix, Arizona. Referință Bibliografică: Spatii de Victorita Dutu - Atunci cand gandul pur ia forma de stih / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
o opoziție, dar care rezidă nu în fenomenul opoziției ca atare, ci în valorile pe care expresia în cauză le-a dobândit pe această cale. Funcția limbii poetice se caracterizează prin ceea ce aduce nou ea- iar aceasta este un criteriu estetic și ține de valorile positive ale comunicării- și nu prin ceea ce nu este ea. Principiul că stilul reprezintă o abatere, o deviere, prin care limba poetică se opune normei lingvistice, a fost formulat de Ch. Bruneau și preluat de la acesta
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Asemanarile_dintre_alegere_al_florin_tene_1385191823.html [Corola-blog/BlogPost/347267_a_348596]
-
un mod particular în limbajul poetic. În limba artistică raportul expresie-conținut apare însă într-o altă lumină, pentru faptul că trecerea de la un semnificant la altul, adică „alegerea “ expresiei, este motivată de funcția lingvistică a conținutului, care este o funcție estetică. Prin aceasta ea depășește funcția de comunicare realizată prin denotații, făcând apel la conotații, la sensurile derivate, individuale, simbolice. Svend Johansen în La notion de signe dans la glosse-matique et dans l`esthetique, în Travaux, Copenhague,V, 1949. Spunea că
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Asemanarile_dintre_alegere_al_florin_tene_1385191823.html [Corola-blog/BlogPost/347267_a_348596]
-
dans l`esthetique, în Travaux, Copenhague,V, 1949. Spunea că prin acest fept expus mai sus se ajunge la ceea ce s-a numit instrumentalizare, adică organizarea limbii sau a elementelor irradiate din sensul denotației în vederea îndeplinirii unei intenții artistice sau estetice. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Asemănările dintre alegere, normă și expresivitatea poetică și raporturile dintre ele. / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1058, Anul III, 23 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Asemanarile_dintre_alegere_al_florin_tene_1385191823.html [Corola-blog/BlogPost/347267_a_348596]
-
memories în suflet și pe care uneori literature nu le amintește sau reactivează. Aici ar trebui căutată performanța acestei cărți. În orice caz, zona pe care o acoperă este destul de inedită în literartura română contemporană, iar miza și reușita ei estetică provin din inventarea unui stil copilăresc. Nu atât “universul” copilăriei este cel care garantează ingenuitatea , ci limbajul, natura percepției, reușita autoarei în a-și reactiva “organele” copilărești, modul de a privi, simți ca un copil. În prozele scurte ale Dorinei
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_clapa_1404731481.html [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
ține de efervescența culturală este apariția grupului EXPRESIA IDEII. Se scrie și se socializează cultural cum umanitatea nu a mai făcut-o pe parcursul ei diacronic. Mediul scrisului transcede fizicul spre universal, format din șiruri de biți (0 si 1), creația estetică dezvoltă conceptual lui Lovinescu, principiul sincronismului în literatură însemnând în mod practic acceptarea schimbului de valori, a elementelor care conferă originalitate și modernitate fenomenului literar românesc actual. Conceput inițial pe care se bazează elementele novatoare ale acestei abordări sincronice cu
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Expresia_ideii.html [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
pe caracterul ei perfectibil, pe relația armonioasă cu natura. Armonie, echilibru, aspirația spre perfecțiune sunt idealuri clasice. Consecința a fost că, eliberată de canoanele Evului Mediu, de hieratismul impus în artele figurative și nu doar în acestea, reconectată la idealurile estetice ale clasicismului greco-latin, arta Renașterii a înflorit impunând nume devenite celebre ale unor artiști neegalați până acum în domeniul lor, precum Dante Alighieri, Michelangelo, Leonardo da Vinci, Rafael Sanzio ș.a.m.d. Omului de azi îi poate părea un paradox
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
unor artiști neegalați până acum în domeniul lor, precum Dante Alighieri, Michelangelo, Leonardo da Vinci, Rafael Sanzio ș.a.m.d. Omului de azi îi poate părea un paradox faptul că sub semnul modernității, al înnoirii, au putut fi reactualizate idealuri estetice ale unor perioade revolute. Realitatea este că „renașteri”, au existat mereu pe parcursul evoluției civilizației și culturii umanității. Alternanța dintre idealurile clasice și nonclasice a caracterizat această evoluție. Deoarece condițiile configuratoare ale vieții omenirii, ca să folosim termenii lui E. Lovinescu, sunt
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
Realitatea este că „renașteri”, au existat mereu pe parcursul evoluției civilizației și culturii umanității. Alternanța dintre idealurile clasice și nonclasice a caracterizat această evoluție. Deoarece condițiile configuratoare ale vieții omenirii, ca să folosim termenii lui E. Lovinescu, sunt în permanentă schimbare, idealurile estetice, oricât de generoase și productive ar fi la un moment dat, nu sunt imuabile. Ideea adoptării până la venerație a principiilor antichității, cu directă răsfrângere asupra culturii și artei începe, cu timpul, să se perimeze, iar unele dintre acestea tind să
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
al barocului prin comediile-balet, concepute în colaborare cu compozitorul și coregraful Jean-Baptiste Lully, Burghezul gentilom, Monsieur de Pourceugnac ș.a. Barocul a cunoscut răspândire și în Franța, mai ales în varianta rococo-ului, în secolul al XVIII-lea. Prefigurat de tendințe estetice formulate în Renaștere, de interesul pentru filozofia și arta antichității greco-latine, de ideologia umanistă, se dezvoltă în Franța un clasicism de factură nouă (modern la vremea sa, se poate spune, chiar dacă cei doi termeni, clasicism și modernitate, li se par
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
ideii superiorității clasicilor antichității cei din urmă aducând argumente ale rațiunii, ale gustului și chiar ale religiei! O replică la adresa barocului este și iluminismul (sec. al XVIII-lea), curent ideologic și cultural al burgheziei în curs de emancipare. În plan estetic iluminismul, cu punct de iradiere în Franța, perpetuează principii ale Renașterii și Clasicismului, nefiind un curent literar propriu-zis. În dramaturgie se păstrează speciile clasice, reprezentative fiind tragediile lui Voltaire (Alzira, Meropa, Mahomed sau Fanatismul) și comediile lui Beaumarchais. În Germania
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
D. Defoe. Neoclasicismul în Franța este o prelungire a iluminismului în perioada revoluției și a epocii imperiale (sec. al XVIII - sec. al XIX-lea). Se manifestă ca o reacție împotriva barocului, considerată a fi o artă decadentă, expresie a idealurilor estetice ale marii nobilimi. În contrast, se impune o artă angajată, mobilizatoare și moralizatoare în același timp. Notabile sunt mai ales realizările în domeniul artelor figurative (David, Canova, Ingres). Gustul pentru sublim, dar, pe alocuri, și pentru bizar ale neoclasicilor, se
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
pur și simplu expresie individualizată, ci expresie universal aprobabilă, adică, comunicabilă. Atât genul literar, ritmul și chiar rima le consider ca procedee intriseci, individualizatoare, permițând asentimentul. Acesta din urmă validează și, uneori, corectează efectele substituirii. Finalitatea poeziei constă în emoție( estetică) și aceasta din urmă depinde de asentiment. Asentimentul este o condiție și nu un scop. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Rolul emoției în construcția poeziei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011
ROLUL EMOŢIEI ÎN CONSTRUCŢIA POEZIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Rolul_emotiei_in_constructia_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/351202_a_352531]
-
din Vestul României (Provincie și valoare, 1998; Biblioteca de Vest, 2005; Fragmentarium, 2008), criticul și istoricul literar Dorin Murariu continuă seria evaluărilor sintetice cu acest “eseu monografic” (cum el însuși îl califică), intitulat, simplu, Pora, și consacrat profilului, uman și estetic, al scriitorului omonim (Editura Eurostampa, Timișoara, 2013). Mircea Pora (n. Topolovăț, Timiș 1944) a debutat editorial în 1985, fiind prezent, potrivit tipicului vremii, într-o apariție colectivă (Drumul cel mare, Editura Facla, 1985), cu textul Biblioteca Antiqua. Avea 41 de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
din Vestul României (Provincie și valoare, 1998; Biblioteca de Vest, 2005; Fragmentarium, 2008), criticul și istoricul literar Dorin Murariu continuă seria evaluărilor sintetice cu acest “eseu monografic” (cum el însuși îl califică), intitulat, simplu, Pora, și consacrat profilului, uman și estetic, al scriitorului omonim (Editura Eurostampa, Timișoara, 2013).Mircea Pora (n. Topolovăț, Timiș 1944) a debutat editorial în 1985, fiind prezent, potrivit tipicului vremii, într-o apariție colectivă (Drumul cel mare, Editura Facla, 1985), cu textul Biblioteca Antiqua. Avea 41 de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
datelor autobiografice (ca și, în măsuri diferite, a celor exterioare eului) drept principală sursă de inspirație, poziționarea într-un discret dialog cu cititorul, dorința de a-l informa pe acesta și de a-l convinge sunt trăsături constante ale formulei estetice la care recurge autorul. Citește mai mult Olimpia BercaUn roman ambițiosștefan Ehling (n. 1940) a debutat în 2008 cu romanul Martha (600 de pagini), amplu tablou al Banatului în veacul al XX-lea, și a continuat să publice, cu graba
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
datelor autobiografice (ca și, în măsuri diferite, a celor exterioare eului) drept principală sursă de inspirație, poziționarea într-un discret dialog cu cititorul, dorința de a-l informa pe acesta și de a-l convinge sunt trăsături constante ale formulei estetice la care recurge autorul.... V. ALEXANDRU RUJA: LECTURI - CĂRȚI - ZILE, de Olimpia Berca , publicat în Ediția nr. 835 din 14 aprilie 2013. Olimpia Berca Alexandru Ruja: Lecturi - Cărți - Zile Reprezentant important al criticii și istoriei literare actuale, autor al mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
cele mai importante, atât prin frecvența aparițiilor editoriale, cât și prin autoritatea comentariilor sale critice. După debutul în poezie, în volumul colectiv Argonauții, Facla, 1988, a rămas fidel oarecum Timișoarei, dar formația sa, ca om de litere, și afinitățile sale estetice sunt legate de spațiul unde viețuiește - Deva, Hațeg, Petroșani, Vulcan - și unde își scrie poemele ori numeroasele articole dedicate unor confrați: Dumitru Hurubă, Radu Igna, Ioan Evu, Ioan Barb etc. De curând, Constantin Stancu a oferit spre lectură cititorilor săi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
cele mai importante, atât prin frecvența aparițiilor editoriale, cât și prin autoritatea comentariilor sale critice. După debutul în poezie, în volumul colectiv Argonauții, Facla, 1988, a rămas fidel oarecum Timișoarei, dar formația sa, ca om de litere, și afinitățile sale estetice sunt legate de spațiul unde viețuiește - Deva, Hațeg, Petroșani, Vulcan - și unde își scrie poemele ori numeroasele articole dedicate unor confrați: Dumitru Hurubă, Radu Igna, Ioan Evu, Ioan Barb etc.De curând, Constantin Stancu a oferit spre lectură cititorilor săi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
organizare a acestui concurs a fost alcătuită din: director prof. Mirela Brezuică, director adjunct prof. Mirela Tarța, prof. Florica Munteanu, prof. Vasilica Neacșu și prof. Ioana Ciocârlan. Școala movileană promovează arta plastică în rândul elevilor ca o modalitate de educație estetică, iar prin reorganizarea, în fiecare an, a acestui concurs, valorile tradiționale românești sunt permanent valorizate. Obiectivele concursului au urmărit să dezvolte la elevi atitudini pozitive față de frumosul din arta plastică prin aplicarea unor tehnici de lucru originale, să-i ajute
CONCURSUL JUDEȚEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI EDIȚIA A VII-A, 2015 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1432972736.html [Corola-blog/BlogPost/373200_a_374529]