160 matches
-
lor autonomă ține de atingerea unui anumit nivel de ordine instituțională, de structură operațională și de misiune organizațională. Experiențele colectivităților iau de cele mai multe ori forma forțelor transformaționale ale indivizilor în societate. Modelele auto-organizaționale propun situații colective de lucru care evită estetizarea practicilor în favoarea producției culturale cu efecte sociale și politice. Această creștere a interesului pentru activități artistice colective, colaborative și direct angajate în țesutul social a intrat, în cele din urmă, în vizorul criticii și teoretizării artei recente, cu rezultate oarecum
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
aromelor, mereu altele dimineața sau seara. Spațiile verzi depășesc însă valoare artistică psihoemoțională. Prin condiționarea microclimatului, spațiile verzi au un potențial sanogenetic determinând influențe estetico-igienice și esteticocurative, ceea ce, în timpurile noastre, reprezintă o tendință ecologistă. Contopirea naturii cu arta pentru estetizarea vieții și pentru vitalizarea psihică și fizică a oamenilor se supune unei concepții arhitectural-peisagistice și, deci, este necesară cunoașterea deopotrivă a artei și arhitecturii peisajelor. Realizarea formelor compoziționale plantate, într-o viziune estetică și sanogenă unitară, apropie două domenii - arhitectura
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
atmosferici, a curenților de aer de pe șesul râului Bahlui, să izoleze estetic calea ferată din apropiere, clădirile mari și să izoleze zona de zgomotul și impuritățile care provin dinspre oraș. 2. Ambianța vegetală sanogenă contribuie la purificarea aerului și la estetizarea perimetrului geografic și se realizează prin grupe arboricole, peluze floricole, treiaje, boschete, parcuri. Ținând seama de specificul morbidității care se adresează obiectivelor sanitare din zonă, spațiile verzi vor trebui să cuprindă specii care exercită anumite influențe fitoterapeutice. 3. Pentru profilul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
a văzut în fața unei duble îndatoriri: să reînnoade cu o tradiție literară brutal și nemeritat întreruptă și să denunțe, cu mijloace poetice, pseudopoezia anilor ’50. De aceea, monotonia, câtă există, trebuie privită în sens bacovian, adică superior, iar preocuparea pentru estetizarea expresiei - înțeleasă ca o reacție la dezinteresul arătat în această privință de versificatorii de rând ai epocii. Impresia că după 1970 lirica sa s-ar fi schimbat simțitor este numai parțial întemeiată. Într-adevăr, volumele Fața străină a nopții (1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
că, în ultimele versuri citate, îndepărtarea nu înseamnă doar simplă desprindere de lumesc, ci luminarea acestuia dinspre esența sa încă neajunsă la manifestare și, în plus, reprezentare speculară a ceea ce nu e reprezentabil prin sine, adică un act conștient de estetizare a naturii 21. Depărtarea aceasta nu e statică, ci fremătătoare, vie, o mișcare tensionată care pune în mișcare și în vedere. Abia acum, după zvonul rostirii care vine de departe și apare cel dintâi, ceea ce semnifică și ia glas începe
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
filozofilor un rezervor aproape inepuizabil de posibile Weltanschauungen, pe care le pot prelua și perfecționa, fiecare din punctul lui de vedere"195. De altfel conchide autorul citat -, însuși sensul conceptului de Weltanschauung "confirmă înrudirea filozofiei cu arta" fiindcă trimite la "estetizarea filozofiei, văzută ca o contramăsură la scientizarea ei"196. Înainte de a desprinde câteva concluzii în legătură cu continuitatea și discontinuitatea în filozofie, ne vom opri asupra "posibilelor Weltan-schauungen, pe care filozofii le pot prelua și perfecționa", așa cum am văzut că spune Schnädelbach
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a martorului în momentul petrecerii faptelor) și folosirea tropilor 80. În același timp, literatura concentraționară ne oferă și cunoașterea celui care prezintă respectivul fapt real, a subiectivității acestuia. Secolul al XX-lea a fost teatrul unor multiple masacre, a căror estetizare pune probleme etice și estetice; problemele nu apar la nivel reprezentațional, care implică dihotomia adevărat/ fals, ci funcțional, întrucât se literarizează experiențe cutremurătoare. În viziunea unor cercetători ai fenomenului, această literarizare intră în tensiune cu însăși funcția artei, care este
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
totul poate fi transpus în literatură, atunci literatura (loc al tuturor posibilităților, putând contribui la memoria lagărelor) ar îndeplini un rol moral, etic, filosofic, deci s-ar pune în serviciul prezentului și și-ar pierde independența. Printre cei care refuză estetizarea genocidului se află Theodor Adorno și Elie Wiesel, care greșesc prin faptul că înțeleg opera literară drept un artificiu care falsifică realitatea istorică, o minciună 81. Literatura concentraționară devine document prin reflectarea unui adevăr susținut de fapte deja petrecute, recunoscute
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
debut al Editurii Dacia), nu se regăsește în versurile din volumele ulterioare. Peisajul din care lipsesc (1981) dezvăluie un lirism neliniștit, cenzurat de cerebralitate, sentimente evanescente, topite în nostalgii și resemnări. Aceeași formulă - sugestia și ambiguitatea, elaborarea expresiei artistice, chiar estetizarea imaginilor și un simbolism de sorginte culturală - duce la estomparea stărilor recuperate ca trăiri lirice și în Terasa cu oleandri (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din București). Moderne ca simțire poetică, versurile decupează dintr-un jurnal intim, cu precizie, cu luciditate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
o fascinație productivă și reprezintă, încă, un mediu de defu lare a nepotrivirilor și a însingurărilor omului modern, dincolo de faptul că e un fenomen istoric în derulare, în multe zone ale rutelor maritime internaționale. Așa a fost și la începuturile estetizării sale, de aceea el constituie un generos și inepuizabil domeniu de investigație, cu variate cutii de instrumente intelectuale și cu variate atitudini : de la cea a unei întunecate și blamabile activități de violență și jaf, până la cea tolerantă a eludării monopolului
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
De la o garderobă nouă până la o mașină nouă, valoarea experienței este adesea mult mai importantă decât valoarea utilității. Sensul vieții nu stă atât în activitatea muncii, cât mai ales în căutarea unei experiențe frumoase și, cum se zice astăzi, a estetizării cotidianului: totul trebuie să devină mai plăcut, mai frumos și mai distractiv. Iar ceea ce creează distracție trebuie să fie și legal. Totuși, ca mulți alții, înțeleg ca pe o problemă faptul că, în societatea noastră, "piața experienței" domină viața cotidiană
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
democratic fiind însoțită de o deplasare a valorilor, de un nou imaginar, de redefinirea normelor de folosință. Semnele acestei modernizări sunt multiforme și privesc atât spațiul public, cât și cel casnic. În privința primului, faza III asistă la recalificarea centrelor civice, estetizarea peisajului urban, demolarea unor mari ansambluri, îmbunătățirea transportului în comun, grija pentru mediul înconjurător, protecția peisajului și a patrimoniului. Toate aceste fenomene semnalează nu numai apariția de noi teritorii ale confortului, ci și de noi priorități mai puțin tehnocratice care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
nu e un lucru convingător pentru cazurile în speță, după cum e adevărat că scopul urmărit este, dincolo de ameliorarea aspectului fizic, asigurarea confortului interior. Tot așa cum suntem martorii unei cerințe masive de înfrumusețare fizică, asistăm, într-un mod mai general, la estetizarea gusturilor și a cadrului de viață. Exemplele sunt nenumărate: expansiunea socială a dorințelor de lux, succesul mărcilor de calitate, atașamentul pentru patrimoniu, pentru peisajul natural și cultural, pasiunea pentru călătorii și pentru turismul cultural, dar și recalificarea spațiului urban, decorarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
urban, decorarea magazinelor și a spațiilor interioare, creșterea numărului cărților de artă și a ghidurilor turistice, ambianța muzicală omniprezentă, pasiunea pentru look, spectacole și imagini: tot atâtea fenomene care constituie împreună semnul expansiunii sociale a dorinței de frumusețe, al unei estetizări a comportamentelor și al aspirațiilor majorității oamenilor. Odată cu faza III se afirmă un tip de individualitate cu sensibilitate estetică, o estetizare a stilurilor de viață și a consumului marcată de distanțarea față de utilitarul strict și de finalitatea experiențelor făcute doar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
look, spectacole și imagini: tot atâtea fenomene care constituie împreună semnul expansiunii sociale a dorinței de frumusețe, al unei estetizări a comportamentelor și al aspirațiilor majorității oamenilor. Odată cu faza III se afirmă un tip de individualitate cu sensibilitate estetică, o estetizare a stilurilor de viață și a consumului marcată de distanțarea față de utilitarul strict și de finalitatea experiențelor făcute doar pentru plăcere 37. Pe măsură ce abundența îi permite fiecăruia să aleagă dintre nenumăratele elemente ale ofertei, gusturile se singularizează și se diversifică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
numi un erotism extins, polisenzualist și estetic, avid de delectări calitative și de senzații noi în domenii ale vieții din ce în ce mai largi. Cu cât se propagă un anumit „ascetism” igienist, cu atât se intensifică și o dinamică a psihologizării și a estetizării plăcerilor. La ora contaminării artistice a vieții cotidiene, homo aestheticus s-a impus în fața lui homo consumericus. Așadar, dacă societatea de hiperconsum este martora dezvoltării ideologiei și a practicii autodepășirii, ea este, în și mai mare măsură, cea care consfințește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și admiră ceea ce îi inconjoară. Școala trebuie să transforme sentimentele de admirație față de frumusețile naturii în convingeri și deprinderi de protejare a mediului înconjurător. Acest lucru se realizează prin intermediul disciplinelor de învățământ, dar și prin acțiuni practice de ecologizare și estetizare a mediului în care trăim. Într-o lume în care natura se degradează de la o zi la alta, este necesar ca de la cea mai fragedă vârstă, copiii să cunoască, să iubească și să ocrotescă natura, încercând prin forțe proprii să
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
fost obișnuită, servind pentru aflarea elementelor din viața de zi cu zi; mișcarea sportivilor seamănă cu aceea a eroilor este simbolică (existența patinatorilor pe gheață sugerează că mintea omenească, organizată ulterior prin senzații și plăcere, elaborează treptat ideea abstractizării și estetizării mișcării). Puntea de legătură între mișcarea culturală obișnuită și motricitatea sportivă rămâne valoarea mitică a povestirii competiției, competiția evidențiind un atribut magic, o calitate vizibilă, uneori, prin intermediul ritmului jocului sportiv, care pare că spune altceva decât mișcarea obișnuită. In constituirea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
conștiinței (și a inconștientului, desigur), generînd o nouă dezvoltare a capitalismului, în jurul figurii consumatorului, un soi de economie libidinală, cum o numește Bernard Stiegler, ce canalizează dorințele și cerințele într-un mod tot mai totalitarist. Benjamin vorbea chiar despre o "estetizare totalitară a politicii", la fel cum astăzi am putea vorbi la fel despre o estetizare totalitară a economiei, incluzînd noile tehnologii de control și de "fabricare" a unui nou "rege" consumator, o nouă organizare a producției de dorințe, un nou
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
soi de economie libidinală, cum o numește Bernard Stiegler, ce canalizează dorințele și cerințele într-un mod tot mai totalitarist. Benjamin vorbea chiar despre o "estetizare totalitară a politicii", la fel cum astăzi am putea vorbi la fel despre o estetizare totalitară a economiei, incluzînd noile tehnologii de control și de "fabricare" a unui nou "rege" consumator, o nouă organizare a producției de dorințe, un nou episod al economiei libidinale. Cum spuneau Max Weber și Marcel Gauchet, lumea a fost dezîncîntată
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ceea ce este nou, o analiză exegetică a acestei sintaxe comportamentale, înscrisă în codul literaturii în ansamblu și al prozei în special -, fiind cât se poate de oportună. Toate epocile de decadență ale culturii europene au dezvoltat pasiuni exuberante pentru frică, estetizarea spaimei nefiind niciodată mai puternică decât în momentele în care siguranța de sine a culturii europene s-a clătinat îngrijorător, dând la iveală crevase adânci, incertitudini zguduitoare, anxietate și abisalitate. De aceea, pasionat al romanului gotic englez fiind eu însumi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
vulgar și a fiorilor de mucava 12. Teroarea macină cu rafinament; ea exploatează falii din psihic cărora le permite, la anumite intervale, să se relaxeze, tempo-ul fiind fixat de circumstanțe. Uneori în cavalcadă, alteori în ralanti, teroarea contribuie la estetizarea unui peisaj pe care simpla groaza paroxistică îl proiectează în insuportabil. Aceasta acționează tocmai invers: din cauza faptului că nu admite întârzieri sau derogări, ci exercită presiune continuă asupra receptorului, groaza se banalizează, iar psihicul cedează în cele din urmă. Dacă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
atunci putem spune că în Jurnalul fericirii există ficțiune. A.S. Dacă nu, Jurnalul ar rămâne în sfera literaturii, în primul rând, prin ceea ce Paul Cornea teoretizează ca fiind, "convenția expresivității"? G.A. Există și opinii după care literarizarea sau expresivitatea, estetizarea în memorii ar duce la o formă de inautenticitate. Conform acestor opinii jurnalul și memoriile nu ar trebui să mizeze pe niște criterii estetice, ci pe expresia brută. E un punct de vedere. Pe de altă parte, dacă, să zicem
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lui Góngora”, releva corespondențele dintre formele de comportament („disprețul”, „marea putere de seducție personală”, „necesitatea de a ieși în evidență”, „dorința de protagonism”, „nevoia de a uimi, de a produce efecte surprinzătoare și șocante care să polarizeze atenția celorlalți”) și „estetizarea absolută” realizată în opera literară cu o „perfecțiune aproape inumană și cu metode surprinzătoare”. Cu psihicul său și cu apetența pentru noutate și invenție, conchide Fernando Lázaro Carreter, Góngora „era predestinat să inventeze, să fie primul”. Poetul are psihologia tipului
Góngora la o dublă aniversare by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4442_a_5767]
-
se va repeta prin pianista pe care ea tocmai o formează, bărbații trebuie să furnizeze cealaltă jumătate a cruzimii, adică aceea fizică, în timp ce mamele o furnizează pe cea psihologică. Ajung acum la primul argument pro-postmodernism, la care merită să adaug estetizarea, adică iar Foucault, în speță critica adresată lui cum că autoritatea eticii dumisale se sprijină apăsat pe considerente estetice. Aici e puțin diferit, pentru că profesoara de pian îi bagă elevei cioburi în buzunar pentru a o răni (complet ne-etic
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]