117 matches
-
de excese le-au cunoscut și germanii, însă le-au corectat totdeauna cu ipostazierea statului. Dacă un Fichte, în timpul renașterii naționale germane, găsea în revenirea la popor, ca sursă de productivitate irațională, o salvare pentru Germania și o eliberare de etatism, Hegel a substituit statul lui Dumnezeu și i-a scris o teodicee cum n-a mai cunoscut istoria nici înainte de el, nici după el. Considerațiile lui despre stat îți dau fioruri cosmice. Ai vrea, citindu-le, să renunți la iluzia
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
una importantă, însă o cuprind din ce în ce mai puțin. Această problemă nu trebuie confundată cu între-barea clasică în legătură cu punctul în care relațiile transnaționale înlătură sau înlocuiesc sistemul de state. În această dezbatere, care provine din literatura interdependenței, realiștii au apărat cu înverșunare etatismul. Kenneth Waltz (1970) a arătat că interdependența în domeniul comerțului și investițiilor a atins un nivel foarte ridicat în ultimul deceniu a secolului al XIX-lea. De aceea, interdependența nu este un fenomen nou și nu poate servi la legitimarea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dispărut numai în decursul anilor 1990. Politici industriale orizontale și procompetitive În anii 1980, pe fondul unei insatisfacții crescânde privind efectele politicilor intervenționiste, o nouă paradigmă începe să prindă contur în lumea întreagă, accentuând superioritatea concurențială a piețelor competitive în raport cu etatismul și intervenționismul. Aceasta a reflectat redefinirea graduală a rolului politicilor economice, inclusiv a celui al politicii industriale. Rolul fundamental al politicilor economice este, potrivit acestei viziuni, să pună bazele piețelor competitive (prin liberalizare și eliminarea barierelor aflate în calea liberei
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
lui Mussolini și Hitler reprezintă o tentație a absolutului care înțelege să stabilească o relație de fuziune între Stat și societate, întruchipate în persoana șefului; un paroxism politic unde se întîlnesc, într-o sinteză totalitară, anti-etatismul cel mai înverșunat și etatismul absolut, care nu admite nici o formă democratică: voința generală se exprimă prin unul singur. Aceasta n-are nici o legătură cu extrema-dreaptă reacționară, chiar dacă unii adepți ai acesteia din urmă au fost seduși la fel ca unii oameni de stînga. Totalitarismul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ale unui curent politic care se situează în centru, căutînd o a treia cale între colectivism și capitalism. Aici se situează problema identității democrației creștine problema tuturor centrismelor împărțită între reformismul social care o apropie de social-democrație și neîncrederea față de etatism care o apropie de liberali. Definiția propusă de Michael Patrick Fogarty într-o lucrare apărută în urmă cu aproape 50 de ani este mai satisfăcătoare: "O mișcare a laicilor care sînt interesați, pe propria lor răspundere, să soluționeze problemele politice
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
țîfna antiglobalistă nu mai ține loc de politică socială, cancanurile de budoar nu pot crea prea multe locuri de muncă, campaniile militare prin Africa nu pot înlocui necesara creștere a producției etc. Ce se vede în politica economică franceză este etatism, supraimpozitare cu strangularea clasei de mijloc și plecarea celor bogați, protecționism, retorică anticapitalistă (gen égalité, toujours), care sperie piețele, deci exporturile se diminuează logic, șomajul în rîndul tinerilor urcă spre 20%, ura interetnică din suburbii stă să se reaprindă, sistemele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Totuși, românii au învățat multe din normele democrației, au exersat schimbarea, au învățat lecția votului și au manifestat o intuiție și un simț particular în alegeri, chiar dacă există încă un segment important amator de paternalisme, asistență și alte forme de etatism. Și antreprenorii s-au format preponderent pe lîngă bugetul statului, ca și asistații. Inegalitățile de toate felurile au crescut, iar clasa de mijloc a devenit tot mai subțire. Avem totuși, volens-nolens, o cale. Remarcabilă a fost, în context, prestația Băncii
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cele mai mari din lume. Acest spirit asociativ, cooperativ, e prezent peste tot (pînă și Patronatul cu sindicatele încheind o asociație, nemaiînre-gistrîndu-se o grevă generală din 1898), fiind expresia cea mai fidelă a identității lor naționale. Între individualismul anglo-saxon și etatismul german, scandinavii au adoptat această formulă cooperatistă, asociativă, chiar corporatistă. Aceasta presupune și un spirit de solidaritate extraordinar. Nu există "eu am", ci "noi avem"; deși ființa umană e așezată în prim-plan, ea este înțeleasă mai mult ca ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
fapt, ostil tuturor formelor de instituții de stat3. Este tentant să luăm acel tip de critică cum grano salis, deoarece punctele au fost prezentate pe scurt anterior el ignoră declinul de la sfîrșitul secolului al XX-lea al tuturor formelor de etatism și este în mod clar total lipsit de înțelegerea relațiilor stat-societate civilă. Un singur lucru merită să li se repete acestor critici: există contexte, cum ar fi apariția Solidarității în Polonia în 1980, în care "statalitatea" unui stat este cu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Luminilor: tema "reîntoarcerii la Evul Mediu" a obsedat imaginația tradiționalismului romantic. Această temă o regăsim, mai ales, în perioada interbelică, în arierplanul tuturor cercetărilor ce urmăreau definirea unui tip de societate care recuză deopotrivă principiile individualismului liberal și acelea ale etatismului totalitar. Același lucru este evocat, în contextul contestatar din mai 1968, de unul dintre teoreticienii cei mai apropiați de mișcarea comunitară. "Din punct de vedere istoric, declară unul dintre ei, fondator al unei comunități agricole din Cevennes, ceea ce unește cel
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Paradigme conflictualiste (sec. XX) Izomodernitate redempțională. Paradigme postconflictualiste. (prezentul postindustrial) Spațiu social privat Segmentarea comunității tradiționale Integrarea individului în statul-națiune autoritarian Convergența prin atractori locali-regionali-globali. Reîncapsulare în hiperrealitatea ciberspațiului Spațiu social public Implementarea drepturilor fundamentale Reformularea turbulentă a drepturilor fundamentale. Etatism sau democratizare forțată Recuperarea libertăților și drepturilor fundamentale Percepția asupra spațiului și timpului sociale Univers bine-ordonat Destructurare. Univers ordonat Univers bine-reordonat; totodată, metavers Contractul social real Societate ordonată Societate bine-ordonată Societate bine-reordonată Abordare geopolitică Spațiul oferă puterea statelor-națiune și ideologiilor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cu apariția statului modern, dar și cu marile descoperiri geografice, cu nașterea, pe ruinele vechilor instituții și tradiții medievale, a altora noi, de tip burghez. Pe acest fundal, apar idealuri Îndrăznețe și nonconformiste, ca setea de Îmbogățire, individualismul economic și etatismul. Cel mai de seamă reprezentant al acestei doctrine, Antoine de Montchristien - considerat de mulți „părintele” economie politice - susținea ideea unui stat puternic, autonom, nesubordonat bisericii și condus de un suveran cu puteri nelimitate, supus doar legilor divine. Prin urmare, statul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
rostit de Kogălniceanu. În Ardeal, chiar și în 1866, la ceva timp după unirea principatelor danubiene, manualul de istoria al lui Moldovan nu conține nicio referire la ideea unității politice a românității. Discursul vehiculat în aceste manuale pendulează continuu între etatism politic și românism etnic, sugerând, uneori aluziv, alteori mai deschis, dar de cele mai multe ori cu precauție, punți de legătură între, sau chiar necesitatea de suprapunere a, celor două principii (etnic și politic). Prin etatism politic facem referire la organizarea discursului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în aceste manuale pendulează continuu între etatism politic și românism etnic, sugerând, uneori aluziv, alteori mai deschis, dar de cele mai multe ori cu precauție, punți de legătură între, sau chiar necesitatea de suprapunere a, celor două principii (etnic și politic). Prin etatism politic facem referire la organizarea discursului istoric în cadrul restrâns al statului care a sponsorizat publicarea manualului respectiv. Manualul de istoria Principatului Moldavei al lui Albineț, de exemplu, ilustrează din plin ideea de istorie scrisă prin prisma etatismului politic, întrucât discursul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și politic). Prin etatism politic facem referire la organizarea discursului istoric în cadrul restrâns al statului care a sponsorizat publicarea manualului respectiv. Manualul de istoria Principatului Moldavei al lui Albineț, de exemplu, ilustrează din plin ideea de istorie scrisă prin prisma etatismului politic, întrucât discursul desfășurat în manual vizează strict destinul istoric al statului Moldovei. Peste Milcov, același lucru se poate spune despre Manualul de istoria Prințipatului României al lui Aaron, al cărui titlu este înșelător, întrucât în epoca în care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românești, nu conțin nicio urmă de unitate politică, deși toate celelalte dimensiuni ale conceptului unității sunt prezente în texte. Numitorul comun împărtășit de toate aceste manuale de istorie rezidă în caracterul regio-centric al narațiunii istorice, sau în orientarea lor tributară etatismului politic (în sensul că istoria pe care o relatează este circumscrisă organizărilor statale existente în momentul scrierii textelor respective, în speță, la granițele Moldovei, Țării Românești, respectiv ale Transilvaniei). Provincialismul istoric, sau regio-centrismul, manualelor de istorie din această perioadă, este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bucurie primeau moartea, de cât să poarte jugul unei domnii streine" (Albineț, 1845, p. 2). Datorită acestor calități războinice, "Dacii prein curagiu sî vertute nu o data au facutu se trèmure Rom' a" (Moldovan, 1866, p. 6). În acord deplin cu etatismul politic și provincialismul istoric despre care am văzut că formează cadrele memoriilor colective în această perioadă, centrul de greutate este pus pe independența de stat, obținută în trei momente decisive ale istoriei: i) momentul întemeierii statului, conceput ca izbânda neatârnării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Aceasta s-a înfăptuit prin instituționalizarea progresivă a unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal și în special prin introducerea istoriei patriei ca disciplină independentă de studiu. Manualele școlare de istorie a patriei redactate în această perioadă poartă amprenta etatismului politic și a provincialismului istoric, fiind concepute într-un spirit regio-centric și limitate la granițele stabilite de cadrul teritorial al entităților statate existente. În aceste condiții ale fragmentării politice, memoria oficială care se încearcă a fi construită prin intermediul manualelor de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1868, deși recunoștea dreptul confesiunilor de a organiza școli, prevedea totuși obligativitatea universală a limbii maghiare. În Transilvania, spre deosebire de Principatele Unite, și ulterior Române, educația românească a continuat sub forma învățământului confesional. Originile restaurării acestuia trebuie căutate în 1850, când etatismul Curții vieneze în materie de educație a făcut încă o concesie, acordând Bisericii Catolice jurisdicția asupra școlilor populare catolice. Din 1856, de acest drept beneficiază și Biserica Unită română, iar în 1861 acesta este extins și asupra Bisericii Ortodoxe. Învățământul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care l-ar reprezenta o organizare socială ideală. Statul trebuie să concentreze puterea, care nu mai poate preveni abuzul de putere și nici încălcarea libertății omului. Și în alte concepții din secolul al XIX-lea corelația libertate - rațiune conduce la etatism, adică la subordonarea societății față de stat. G.W.F.Hegel afirmă că voința individuală a omului se identifică cu pasiunea subiectivă și interesul particular, în timp ce statul reprezintă rațiunea obiectivă și interesul general. Statul are misiunea de a satisface interesul general
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
De aici rezultă o minimalizare a drepturilor și a libertăților individuale, ca și o supraapreciere a statului. La G.W.F.Hegel există o mistică a statului, înțeles ca reprezentând ideea divină așa cum se înfățișează ea pe pământ. Mistica statului ( etatismul hegelian) combinată cu mistica voinței de putere ( Fr. Nietzsche) vor contribui în mare măsură la geneza ideologiilor fasciste. Plecând de la ideea că totul este voință de putere, că această voință era firească, sănătoasă și binevenită, Fr. Nietzsche glorifică oamenii înzestrați
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Fr. Nietzsche glorifică oamenii înzestrați cu voință puternică pe care îi consideră conducători înnăscuți , care impun instinctiv o anumită ordine socială, nemaiavând nevoie de nici o justificare pentru ceea ce fac. Liber este numai conducătorul înnăscut, toți ceilalți oameni devin sclavii săi. Etatismul are consecințe nefaste pentru libertatea umană atât în interpretarea fascistă cât și cea utopică de tip socialist, comunist, el presupune sacrificarea libertăților individuale în numele unui bine general, situat într-un viitor nebulos și acumularea unei puteri politice maxime, nelimitate, în
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
unui bine general, situat într-un viitor nebulos și acumularea unei puteri politice maxime, nelimitate, în mâinile conducerii executive supreme. Tocmai constatarea necesității de a limita puterea de stat a constituit punctul de plecare al unor concepții politic radical opuse etatismului, concepții având cu totul alte implicații și efecte ; teoriile individualiste care își au originea timpurie în ideile iluminismului anglo - saxon și care s-au dezvoltat cu precădere în cadrul gândirii britanice și americane. În cadrul acestor teorii, scopul statului și al conducerii
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
rostit de Kogălniceanu. În Ardeal, chiar și în 1866, la ceva timp după unirea principatelor danubiene, manualul de istoria al lui Moldovan nu conține nicio referire la ideea unității politice a românității. Discursul vehiculat în aceste manuale pendulează continuu între etatism politic și românism etnic, sugerând, uneori aluziv, alteori mai deschis, dar de cele mai multe ori cu precauție, punți de legătură între, sau chiar necesitatea de suprapunere a, celor două principii (etnic și politic). Prin etatism politic facem referire la organizarea discursului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în aceste manuale pendulează continuu între etatism politic și românism etnic, sugerând, uneori aluziv, alteori mai deschis, dar de cele mai multe ori cu precauție, punți de legătură între, sau chiar necesitatea de suprapunere a, celor două principii (etnic și politic). Prin etatism politic facem referire la organizarea discursului istoric în cadrul restrâns al statului care a sponsorizat publicarea manualului respectiv. Manualul de istoria Principatului Moldavei al lui Albineț, de exemplu, ilustrează din plin ideea de istorie scrisă prin prisma etatismului politic, întrucât discursul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]