155 matches
-
a diferenția statul democratic de cel dictatorial. Înțelegerea național-comunismului ca o etapă benefică În istoria politică și economică a României s-a repercutat și asupra doctrinelor economice ale acestor partide. Refuzând ideea falimentului economic al comunismului și al sistemului său etatist, ele au criticat cu vehemență economia de piață și privatizarea, procese Înfățișate ca „antinaționale” și „malefice” pentru majoritatea populației. Păstrarea rolului central al statului În economie, lipsa respectului față de proprietatea privată, importanța acordată „re-naționalizărilor” au Înscris aceste partide pe linia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
mediul extern și intern. Numai așa poate fi durabilă orice creștere economică. Statul risipește resurse, iar moneda în surplus va lua calea corupției și a "sifonărilor" în afară, în paradisuri fiscale. Nu poate fi gândită o expansiune monetară în economiile etatiste, care să ajungă în competitivitate și dezvoltare durabilă. Economiile liberale valorifică superior moneda, pentru că gospodărirea resurselor private se face la alte dimensiuni și randamente în raport cu gospodărirea resurselor publice. Rețeta: Expansiunea monetară → stat → economie → recesiune economică, este aproape sigură atunci când statul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
poată discuta despre valorificarea superioară a expansiunii monetare. Probleme de proprietate și management dau bătăi de cap indiferent de nivelul la care o economie se situează în raport de ceilalți factori. Dacă putem imagina, de mâine, o Americă socialistă sau etatistă, atunci de poimâine firma Boeing nu ar mai deține în mod sigur supremația la nivel de producție de avioane. Cineva, un birocrat, ar crede că este mai deștept decât un doctor în aeronave la Harvard sau MIT și ar schimba
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
țigările, blugii sau cafeaua. Vom numi inflație de penurie dezechilibrul structural monetaro- material, caracterizat nu prin creșterea prețurilor, ci prin dispariția mărfurilor din piață. Inflația de penurie este tipică regimurilor socialiste, caracterizate prin folosința rigidă a prețurilor. Fie că este etatistă sau liberă, economia are aceleași legi, iar tendința lor de manifestare este implacabilă. Creșterea generalizată a prețurilor sau dispariția mărfurilor din piață sunt fațetele, modul de manifestare al aceluiași fenomen căruia noi îi spunem inflație. Din figura alăturată se vede
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
o cantitate de echilibru (Q1). Fig. 8.12 Șocul inflaționist impus de liberalizarea prețurilor Este o inflație vizibilă, în cote mari, specifică, prin modul său de manifestare, unei economii libere, chiar dacă la momentul despre care vorbim economia României era profund etatistă, sectorul privat deținând o pondere nesemnificativă. Inflația de penurie se transformă într-o inflație deschisă, recunoscută. Începea în România marea bătălie pentru impunerea economiei de piață. Îi spunem "bătălie" deoarece o mare parte din societatea românească nu era pregătită și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
care mi-au confirmat că lucrurile stau, într-adevăr, așa. Și datele Băncii Mondiale și ale FMI arată același lucru. Nimeni, din câte știu, n-a reușit să explice mulțumitor acest paradox: un ritm înalt de creștere într-o economie etatistă, într-o țară fără resurse, înconjurată de economii de piață. Am fost și eu tentat să caut soluția acestui paradox în China, unde un regim politic rigid, de tip comunist, coabitează ca să zic așa cu un boom economic fără precedent
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Eugenie și modernizare În România interbelică Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul dea destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura cărții 43 Capitolul 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
306 Note 309 Bibliografie 347 Index 368 Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura cărții 43 Capitolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Eugeniștii „benigni” Încurajează stabilirea medicilor la sate și participarea lor la cercetări sociale, mai ales la cele inițiate de Gusti. „Când comunismul a preluat puterea”, ne spune Maria Bucur, „imaginea Bisericii ca centru unic de autoritate era deja dislocată”. Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalțitc "Paternalismul etatist și jocul de‑a destinul celorlalți" Fiecare cetățean trebuia să devină o rotiță a marelui motor care urma să pună statul În mișcare. Acțiunile fiecărui individ urmau să fie evaluate În funcție de interesele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
participarea lor la cercetări sociale, mai ales la cele inițiate de Gusti. „Când comunismul a preluat puterea”, ne spune Maria Bucur, „imaginea Bisericii ca centru unic de autoritate era deja dislocată”. Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalțitc "Paternalismul etatist și jocul de‑a destinul celorlalți" Fiecare cetățean trebuia să devină o rotiță a marelui motor care urma să pună statul În mișcare. Acțiunile fiecărui individ urmau să fie evaluate În funcție de interesele biologice ale națiunii și În funcție de potențialul său eugenic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
erau interesați de dezvoltarea instituțiilor profesionale autonome, medicii doreau, În același timp, menținerea și creșterea fondurilor alocate de stat pentru sănătate publică și educație, din motive legate strict de interesele personale 12. Această dependență ne ajută să Înțelegem poziția din ce În ce mai etatistă a multor medici din perioada interbelică, În special În confruntarea cu instabilitatea economică Începută la sfârșitul anilor 1920. Înainte de 1910, instituțiile publice de Îngrijire a sănătății primeau un sprijin modest din partea statului. Din bugetul Ministerului Afacerilor Interne se alocau unele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
la o epocă preliberală, chiar dacă filosoful și-ar fi dorit-o, poate, În termeni de ierarhie socială și stabilitate. În formularea unui cercetător al operei lui Schmitt, „alternativa politică propusă de demersul său critic nu este o resuscitare a noțiunii etatiste neomedievale de reprezentare, ci afirmarea unui concept modern de guvernare legitimată prin plebiscit”66. Viziunea lui Moldovan despre stat se raporta În mod similar la forme trecute de organizare socială, Încercând, de fapt, să le reorganizeze Într-un mod adecvat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
disfuncționalități reale ale sistemului economiei de piață. În cadrul acestui sistem, inițiativa deciziei economice îi aparține unei autorități centrale. Întrucît principalele decizii economice sînt concentrate într-un centru unic, spunem că economia este unipolară. Ludwig von Mises sintetizează cu măiestrie hegemonia etatistă într-o societate, afirmând că "lucrurile s-au schimbat îndată ce lumea a început să-i atribuie statului nu doar cele mai bune intenții, ci și omnisciență. În aceste condiții, era inevitabil ca ei să conchidă că statul cel infailibil era
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
al treilea rînd, împotriva curentului keynesist, deflația nu cauzează creșterea ratei șomajului. Curba Phillips sau relația inversă dintre inflație și șomaj este invalidată atunci cînd inflația se va vedea rapid în dobîndă (efectul Fisher). O inflație mai ridicată datorată emisiunii etatiste de monedă cu scopul de a reduce dobînda, proces care să urmărească stimularea investițiilor creatoare de locuri de muncă și care să calmeze puseul șomajului este una dintre marile (dez)iluzii ale teoriilor economice mainstream. În caz de deflație, prăbușirea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
ierarhia mondială (China devine cea de-a doua economie a lumii și se anunță o contracandidată serioasă la supremație; statele emergente joacă un rol din ce în ce mai dinamic și proeminent); * mutație în cadrul paradigmelor dominante (dilema dintre imperfecțiunea pieței libere și minimalismul intervenției etatiste). 15.8.1.4. Datoria publică a SUA În 2011, datoria publică a SUA a depășit 14,7 trilioane de dolari, de peste 4 ori nivelul din 2000. PIB-ul estimat pentru anul în curs va depăși puțin peste 15 trilioane
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
marketing și management superioare, economii de scară în producție etc. Avantajul localizării este un alt element definitoriu al teoriei lui Dunning, potrivit căruia firmele aleg să deservească o piață pe baza producției interne sau din importuri, comparînd costurile și reglementările etatiste aferente celor două alternative. Un alt element luat în analiza lui Dunning este cel al internalizării, adică decizia unei firme de a produce în cadrul său sau să contracteze o firmă-terț. După 1945, s-au înregistrat două mari etape de avînt
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
în plină recesiune mondială, apar primele semne ale unui proces contrar, de deglobalizare. Nu discutăm aici despre reafirmarea tot mai puternică a identităților cultural-religioase, ci de evidențierea tot mai încrîncenată a rolului statului-națiune și de eludarea liberalismului în favoarea politicilor economice etatiste; din punct de vedere economic, semnalele noii tendințe sînt date de evoluțiile bursiere, de limitarea cotațiilor speculative, de segmentarea piețelor, de îndiguirea fluxurilor financiare și de o anumită deconcentrare a capitalurilor. Mai mult, este repusă în discuție însăși natura și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
sporită independență personală și o conștiință a generației care îi îngrijorează pe adulți, care pun lipsa de respect față de valorile tradiționale și față de cei maturi pe seama mai multor factori: "educația științifică" eronată, politicile intruzive New Deal, care lărgeau orizontul intervenției etatiste în câmpul social, dificultățile financiare din familie, muzica swing, filmele și benzile desenate, care se adresau direct tinerilor.635 Încă din 8 mai 1940, Sterling North publică un virulent articol acuzator în care numește întreaga producție comics "o rușine națională
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
au fost diferite, fără a avea întotdeauna o legătură logică cu analiză economică. În al doilea rând, Economia dezvoltării s-a întemeiat pe ideea “imperfecțiunilor pieței” și a necesității intervenționalismului guvernamental pentru a le corecta. Aceasta a făcut loc ideologiilor etatiste iar analiza economică a dobândit în cazul țărilor în dezvoltare un pronunțat relativist și arbitrar. În loc să explice factorii dezvoltării a formulat obiective cu grad ridicat de agregativitate și strategii de management public a activităților economice. Stadiul țărilor occidentale a fost
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
operării efective a pieței libere. Ordinea instituțională ideală ar permite individului să se comporte eficient, folosind la maxim spiritul său industrios. Recompensa pentru eforturile sale ar fi tocmai potrivită, nici nejustificat de mare (monopoluri), nici incorect de mică, nestimulativă (discreționism etatist). Venitul obținut nu ar fi independent de contribuția la interesul public. Acum se discută despre “rent seeking” (căutarea, extragerea de rente) ca o barieră pentru creșterea economică. Acest lucru era foarte clar pentru Smith. Critica sa la adresa mercantilismului viza tocmai
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de reperele transcendenței este invadată așadar de propuneri deviante și, în acest fel, violența sau agresiunea impun dreptul celui mai tare. Doctrina socialistă sugerează că doar statul - deloc imun la corupție - poate arbitra cu adevărat conflictele pieței și supralicitează intervenționismul etatist. În ambele cazuri asistăm la un ascendent al valorilor pur seculare. Aflată în dialog cu diversele doctrine politice sau economice ale veacului, teologia are datoria de a gândi inspirat și a vorbi profetic. Deriva etică și păcatul metafizic care susțin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cazuri asistăm la un ascendent al valorilor pur seculare. Aflată în dialog cu diversele doctrine politice sau economice ale veacului, teologia are datoria de a gândi inspirat și a vorbi profetic. Deriva etică și păcatul metafizic care susțin fie strangularea etatistă a libertății individuale, fie amoralismul pieței neoliberale trebuie criticate din perspectiva unei metafizici pentru care compasiunea este ancorată într-o viziune eshatologică. „Pe săraci totdeauna îi aveți cu voi” (Matei 26, 11) include acest avertisment, care justifică sfatul dat de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
socialismul atavic și postmodernismul imberb al României. Omul recent de extracție valahă a fost conceput în eprubeta unor proprietari fără carte de identitate. El adună toate neputințele unei culturi tribal-provinciale în fața inerției economice și grosolăniei morale a unei tradiții politice etatiste. Etosul indecent al postmodernității l-a invitat pe omul recent la un dispreț mitocănesc pentru săraci, consumerism irațional, fentă financiară, bâlci cotidian, absenteism politic. La interstițiile acestor suprafețe, profilul omului recent apare într-o urățenie fără rival. Formula fast-food a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
formate din discipolii Monseniorului Doutreloux, partizani ai autorității în materie de organizare a muncii, i se opune școala din Angers, reprezentată de Monseniorul Freppel și de economiști ca Charles Périn, la Louvain, sau Joseph Rambaud, la Lyon, care respingeau ideile etatiste și dezvoltau ideile răspîndite mai ales de industriașii catolici din nordul Franței grupați în Asociația Catolică a Patronilor din Nord, de orientare paternalistă și antietatistă 5. Prin enciclica Rerum Novarum (15 mai 1891), magisteriul pontifical recunoaștea caracterul foarte grav al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pentru a depăși problemele economice. Nu se vor transforma în sateliți ai Rusiei, cum au afirmat demagogic ziarele occidentale, dar este cert că de la începutul crizelor financiare din anii 1997-1998, o serie de țări din întreaga lume au adoptat soluții etatiste, măsuri protecționiste sau au avut reacții politice populiste. Unele reacții nu au fost greșite, dar în procesul de integrare europeană faptul că aproape jumătate dintre țările membre ale UE pot adopta rețete greșite timp de mai mulți ani poate ridica
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]