155 matches
-
Antreprenoriat academic Organizare disciplinară și mai ales interdisciplinară pe problematici a instruirii și a cercetării Rețele transinstituționale Diversificare pe vârstă și performanțe a populației studențești dintr-o universitate Opțiuni Profilare instituțională Statul va promova politici stimulative și va submina dependența etatistă a universităților Universitățile vor deveni corporații ale cunoașterii și învățării, vor profesionaliza managementul propriu și vor păstra participarea universitarilor la conducere numai cu roluri consultative Universitățile vor opta pentru un cosmopolitism valoric al serviciilor sociale și civice, îmbinând valori cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de reperele transcendenței este invadată așadar de propuneri deviante și, în acest fel, violența sau agresiunea impun dreptul celui mai tare. Doctrina socialistă sugerează că doar statul - deloc imun la corupție - poate arbitra cu adevărat conflictele pieței și supralicitează intervenționismul etatist. În ambele cazuri asistăm la un ascendent al valorilor pur seculare. Aflată în dialog cu diversele doctrine politice sau economice ale veacului, teologia are datoria de a gândi inspirat și a vorbi profetic. Deriva etică și păcatul metafizic care susțin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cazuri asistăm la un ascendent al valorilor pur seculare. Aflată în dialog cu diversele doctrine politice sau economice ale veacului, teologia are datoria de a gândi inspirat și a vorbi profetic. Deriva etică și păcatul metafizic care susțin fie strangularea etatistă a libertății individuale, fie amoralismul pieței neoliberale trebuie criticate din perspectiva unei metafizici pentru care compasiunea este ancorată într-o viziune eshatologică. „Pe săraci totdeauna îi aveți cu voi” (Matei 26, 11) include acest avertisment, care justifică sfatul dat de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
socialismul atavic și postmodernismul imberb al României. Omul recent de extracție valahă a fost conceput în eprubeta unor proprietari fără carte de identitate. El adună toate neputințele unei culturi tribal-provinciale în fața inerției economice și grosolăniei morale a unei tradiții politice etatiste. Etosul indecent al postmodernității l-a invitat pe omul recent la un dispreț mitocănesc pentru săraci, consumerism irațional, fentă financiară, bâlci cotidian, absenteism politic. La interstițiile acestor suprafețe, profilul omului recent apare într-o urățenie fără rival. Formula fast-food a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
devenit un partid marginal, fiind Înghițit de către social-democrați. 2.5. Partidul România Mare: trecutul recent ca sursă a ultranaționalismului De-a lungul Întregii sale activități, Partidul România Mare s-a caracterizat prin naționalism extremist, xenofobie și democratofobie, adoptând o viziune etatistă și antiliberală În domeniul economic. Fără să revendice moștenirea comunistă, PRM a promovat Însă un discurs de reabilitare a regimului Ceaușescu, În paralel cu denunțarea unui comunism exogen al anilor ’50. Naționalism extremist și democratofobie Fără să opereze disctincții Între
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a diferenția statul democratic de cel dictatorial. Înțelegerea național-comunismului ca o etapă benefică În istoria politică și economică a României s-a repercutat și asupra doctrinelor economice ale acestor partide. Refuzând ideea falimentului economic al comunismului și al sistemului său etatist, ele au criticat cu vehemență economia de piață și privatizarea, procese Înfățișate ca „antinaționale” și „malefice” pentru majoritatea populației. Păstrarea rolului central al statului În economie, lipsa respectului față de proprietatea privată, importanța acordată „re-naționalizărilor” au Înscris aceste partide pe linia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
populații locale, ci de o elită birocratică translocală. De aici și tensiunile și contradicțiile care se nasc între această nouă cultură imperial-oligarhică și culturile naționale. Este, de pildă, cazul, excelent argumentat de către Corina Iosif, al instituției arhivei de folclor. Instrument etatist esențial al politicii și identității naționale, această instituție și forma sa aferentă de cunoaștere socială sînt finanțate în continuare de către stat, care le abandonează însă, de fapt, prins în obligațiile aderării asumate la cultura internațională a auditului. Pentru multe țări
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu efecte dureroase asupra clasei sociale decapitată și înlăturată de la accesul spre afirmare profesională, se derulează în jurnal, gradat, așa cum au fost impuse. Încă elev de liceu, când reformele încep, el are șansa să descrie încă de la început crearea societății etatiste, sub dictatura proletariatului, formarea omului nou, din păcate cu cadre lipsite de cultura necesară. Filele jurnalului sunt scrise cu multă îndemnare creativă, pe întinderi cunoscute, din anii copilăriei, până la maturitatea deplină. Provenind dintr-o familie intelectuală (tatăl făcuse studii la
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
lipsește forma. Prea marea elasticitate pe care o prezintă societatea în regimurile democratice derivă din neutralitatea, non-intervenția statului. Redus la un principiu regulator și exterior, abstracțiunea lui seamănă vidului. Socialismul francez a diferențiat la maximum societatea de stat, pe când mistica etatistă a romanticei germane a asimilat societatea statului. Socialiștii s-au bucurat mult de distincția pe care Hegel a făcut-o între societatea civilă și stat. Decât, Hegel a conceput societatea civilă mecanicist, ca o sumă de voințe individuale, care n-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
doilea al strategiei prezintă o ridicată comunalitate. Strategia reformei economieitc "Strategia reformei economiei" În strategia schimbărilor globale, reforma economiei a reprezentat punctul central. Modelul economiilor centralizate și planificate s-a dovedit a fi nefuncțional. Pe lângă slaba lor eficiență internă, economiile etatiste au fost incapabile de a se cupla la economia mondializată. Promovarea unei economii de piață, cu mecanismele și instituțiile sale, bazată pe proprietatea privată, a reprezentat elementul-cheie al strategiei. În această direcție, au fost promovate următoarele opțiuni strategice: a) retragerea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ele. La un moment ori altul, toți sîntem nevoiți să recurgem la ea. Sosit tîrziu în această știință care-și jalonase deja calea, scriitorul german Broch nota: "Pe nici una din căile problemei precedente ce ne-a condus prin domeniile teoriei etatiste, ale politicii și economiei n-am dat de o porțiune în care să nu fi aflat întrebările psihologiei maselor. Mie mi-e limpede de mult că trebuie să se acorde psihologiei maselor o poziție centrală în cunoașterea contemporană a lumii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
complex și controversat de globalizare. Țările dezvoltate sunt interesate în reducerea decalajelor dintre ele și țările mai puțin dezvoltate, printre care și România. Acest proces este complex și necesită costuri uriașe din partea țărilor implicate în procesul de tranziție de la economia etatistă (centralizată), la economia de piață (care pune în centru proprietatea privată și libera inițiativă). Ca urmare a interesului general pentru dezvoltarea în țara noastră a unei economii de piață reale și viabile, Uniunea Europeană a inițiat o serie de programe care
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
monopolurilor și altor centre de forță instituționalizate. El a pus bazele modelului teoretic de economie de piață. Karl Marx și alți teoreticieni de aceeași factură filozofică au conturat, în replică, sistemul economiei de comandă sau sistemul economic cu planificare centralizată, etatistă. Așezarea pe primul plan a interesului individual constituie teza de bază cu care operează teoria economică începând cu Adam Smith - el consideră că randamentul omului este cu atât mai mare cu cât rezultatul activității sale îi determină mai evident soarta
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
costuri? Este oare legitimă instrumentalizarea statului, atât prin pârghiile juridice, cât și prin măsuri politice, pentru decompensarea complexului „grijei față de străin”? În ce măsură cultura suspiciunii este cu adevărat eliberatoare, iar nu mai degrabă entropică și omogenizantă? Atunci când reparația morală este centralizată etatist, mai rămâne loc pentru virtutea personală (ca orice altă virtute) a compasiunii? Nu reprezintă această evoluție a moralității seculare o degenerare apocrifă a eticii ecleziale? Suspectând în orice pretenție de adevăr rivalitățile unor constelații de putere, postmodernul nu dovedește că
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
să mascheze violența judiciară exercitată în spatele noțiunii de „drept natural” asupra marginalilor (i.e. „umanitatea adevărată”, reverberată pesemne de aura mizeriei). Aluzia atinge tradiția anglo-saxonă, pentru care proprietatea reprezintă - alături de viață și libertate - un drept constituțional inalienabil 1. Pentru Benjamin, antiliberalismul etatist se justifică prin faptul că doar statul, odată colonizat ideologic, are capacitatea de a elimina contradicțiile inerente dintr-o societate marcată de omniprezența „inegalității”. Deloc surprinzător, într-o scrisoare către G. Scholem din luna aprilie a anului 1931, Benjamin își
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ale eficacității activităților lor. Nevoile clienților sunt „rațional” definite de către practicienii profesioniști (ingineri sociali), independent de cererea pentru serviciul respectiv; cererea și oferta sunt „raționalizate” și astfel social instituite. Yang (1989, p. 28), cu referire la economia „cadourilor” În China etatistă, vorbește, de asemenea, de un sistem de interpretare a valorilor, derivat din discursul public, pe baza căruia nevoile sociale sunt „obiectiv” stabilite. Discursul poate prioritiza și legitima anumite nevoi și poate construi criterii pentru a atribui anumitor indivizi și grupuri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
populară. În condițiile în care mulți oameni sunt orientați spre strategii de supraviețuire, valoarea siguranței este adesea mai mare decât cea a libertății 32. În opinia mea, marca cea mai importantă a societății românești postcomuniste este conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga (etatist, paternalist, colectivist). Și totuși, în aceste societăți se naște și se dezvoltă treptat o clasă de mijloc, cea care de obicei devine avangardă a valorilor modernizării și este interesată în autonomia persoanei. Cum femeile se confruntă cu mai multe chipuri
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
public. Tendințele corporatiste și diferențele de gen Corporatismul presupune existența unei relații între grupurile de interese cuprinzătoare, organizate la nivel social, și instituțiile statului responsabile cu elaborarea și implementarea politicilor. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interes, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. În literatura occidentală, organizarea corporatistă este analizată ca fiind un sistem de relații
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nu funcționează după logica corporatismului liberal. Logica de tip corporatist presupune existența unor grupuri cuprinzătoare de interese capabile să internalizeze, prin negociere, costurile acțiunilor lor sociale 2. Grupurile apărute în contextul tranziției românești sunt similare celor existente în cazul corporatismului etatist prin aceea că sunt recunoscute de către stat ca parteneri de dialog social și sunt singurele care au câștigat fără încetare în oricare dintre fazele tranziției. Modul corporatist de reprezentare a intereselor grupurilor de presiune la nivel social pune accentul pe
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
legal condițiile pentru funcționarea industriei, centrelor de cercetare și universităților, alocă fonduri publice pentru cercetare-dezvoltare și pentru educație. Se pot identifica mai multe tipuri de relații între elementele care populează cele trei sfere instituționale. La o extremă se situează modelul etatist (identificabil în fostele țări socialiste și parțial în unele țări latinoamericane), în care statul este proprietarul și transmite sarcini industriei și comunității științifice. La cealaltă extremă se află modelul american, în care elementele celor trei sfere sunt complet independente unele
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
spirală (nu liniar), care descrie relațiile reciproce multiple care se stabilesc între componentele celor trei sfere instituționale la diferite momente de timp pe parcursul acumulării și folosirii de elemente de cunoaștere.” Spre deosebire de cele două modele de interacțiune extreme amintite mai sus (etatist și american), în modelul 3H, cele trei sfere se suprapun parțial și entitățile (oameni și/sau organizații) care le populează cooperează îndeaproape. Procesele de inovare ce rezultă din activitățile elicei triple constau în colaborarea și angajarea resurselor specifice ale celor
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
formate din discipolii Monseniorului Doutreloux, partizani ai autorității în materie de organizare a muncii, i se opune școala din Angers, reprezentată de Monseniorul Freppel și de economiști ca Charles Périn, la Louvain, sau Joseph Rambaud, la Lyon, care respingeau ideile etatiste și dezvoltau ideile răspîndite mai ales de industriașii catolici din nordul Franței grupați în Asociația Catolică a Patronilor din Nord, de orientare paternalistă și antietatistă 5. Prin enciclica Rerum Novarum (15 mai 1891), magisteriul pontifical recunoaștea caracterul foarte grav al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Prețul a fost uriaș, o generație de țărani fiind sacrificată pe altarul unui Moloh modern: maltratări, Încarcerări, deportări, asasinate, distrugerea sistemului de proprietate și În general a satului (tradițional), la care se adaugă constituirea unui sistem de dependență de structurile etatiste, efectele fiind vizibile și astăzi. Pe termen mediu și lung „transformarea socialistă a agriculturii” s-a dovedit un eșec, probabil cel mai important, pentru regimul comunist, fie și numai dacă ținem cont că acesta nu a reușit nici să-i
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
77-80). Grupurile de interese cuprinzătoare pun bazele modelului corporatist de elaborare a politicilor publice. Modelul corporatist presupune existența unor negocieri între diferitele grupuri sociale relevante, precum și între ele și guvern. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice desfășurate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
guvern. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice desfășurate de actorii sociali. În sistemul corporatist, statul este unul dintre principalii actori implicați în tranzacțiile sociale. Atât în concepția asupra corporatismului dezvoltată în spațiul românesc de Manoilescu (1938), cât
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]