878 matches
-
mai puțin de opt secțiuni. Acestea sunt: educație și cercetare; protecția mediului; apărarea drepturilor individuale/colective; comportament civic și participare publică; arta și cultura; sănătate; servicii sociale pentru categorii defavorizate; dezvoltare economică și socială. Potrivit organizatorului, respectiv Asociația de Comunicare „Ethos“ (tel. 021- 410 06 67, 0721 247 568, e-mail: marius. balaci@ethos. ro), misiunea acestei acțiuni este să îmbunătățească imaginea publică a sectorului neguvernamental. Pentru ca manifestarea să ofere cele mai valoroase exemple de activism social, proiectele înscrise vor fi jurizate
Agenda2004-43-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282995_a_284324]
-
apărarea drepturilor individuale/colective; comportament civic și participare publică; arta și cultura; sănătate; servicii sociale pentru categorii defavorizate; dezvoltare economică și socială. Potrivit organizatorului, respectiv Asociația de Comunicare „Ethos“ (tel. 021- 410 06 67, 0721 247 568, e-mail: marius. balaci@ethos. ro), misiunea acestei acțiuni este să îmbunătățească imaginea publică a sectorului neguvernamental. Pentru ca manifestarea să ofere cele mai valoroase exemple de activism social, proiectele înscrise vor fi jurizate de o serie de personalități credibile, cu expertiză recunoscută în domeniu. Înscrierile
Agenda2004-43-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282995_a_284324]
-
dă dreptul de a participa la o ordine cosmică, bineînțeles, prin angajarea raportului filosofic-zalmoxian parte - întreg, în concordanță și cu principiile holografiei, ale holonului / integronului etc.». Altfel spus, e posibil ca autorul Bombei cu neuroni să fi pășit deja în ethosul transmodern, dacă ținem seamă și de faptul că, la dânsul, recuperarea tradiției nu devine doar prilej de „rescriere“ parodică, precum se-ntâmplă la postmoderniști. Altminteri, o dimensiune centrală a operei sale este arheitatea daco-pelasgă, arheitate care răzbate masiv, dar cu
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
Era Arheopterix, alt nume, în eurodemocrație, dat „Erei ticăloșilor“ lui Marin Preda. Cu Ion Pachia-Tatomirescu, textualismul iese din len toarea „textilistă“ (Paul Goma) a postmodernității și reintră, prin forța paradoxistă a gândirii, în spațiul unui militantism național străbătut de autenticitatea ethosului transmodern.
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
va susține un spectacol la Casa Bulgară, iar din cadrul manifestărilor nu va lipsi alaiul măștilor populare. L. R. „Gala societății civile“ l Premierile, săptămâna viitoare Pe covorul roșu al „Societății Civile“, un proiect „Millenium Communications“ organizat de Asociația de Comunicare „Ethos“, vor păși, între 7 și 9 februarie, la Teatrul Național din București, reprezentanții acelor organizații care au derulat cele mai bune proiecte ale anului 2004. S-au înscris 96 de organizații neguvernamentale și grupuri de inițiativă, cu un număr total
Agenda2005-06-05-generala 9 () [Corola-journal/Journalistic/283364_a_284693]
-
am comportă noi dacă Iisus ar veni din nou pe pământ, după zece veacuri de creștinism? Ar birui din nou fariseismul smintitor și orbirea de a nu-L recunoaște? Căci Iisus este arhetipul intransigentei absolute pe masura noutății revoluționare a ethosului revelat: El face un rechizitoriu ipocriziei, falsei practici a Legii, propunând o nouă lectură a ei, dacă putem zice așa." Venirea lui Iisus pe pământ, solie și ultima șansă a gratiei divine oferite lumii, dincolo de faptă și misiunea duhovniceasca, este
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
se reîntoarcă în țară, devenind azilant politic). Dl. Ierunca are marele merit de a se fi trezit la vreme, încît, în mai 1949 se îngrijea de apariția primei reviste românești în exil, Luceafărul. Au urmat, apoi, Caiete de dor, Destin, Ethos, Limite, Ființa Românească. De-abia, în 1952, s-a căsătorit cu Virgil Ierunca. Acum renunțase definitiv la ideea obținerii doctoratului (în care crezuse pînă prin 1948-1949). Și, tot pe atunci, devine speaker la Radio-France, emisiunea în Vrea să spună că
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
hățișuri ale unui nemărturisit și sui-generis rasism ce vede pretutindeni două Românii, dintre care una abjectă, abominabilă, absolut reprobabilă și o alta, mereu înrobită, exclusă de la prânzul zeilor, înzestrată, în schimb, cu o fantastică, incredibilă, capacitate de rezistență, adeverind un ethos și o vocație? Câștigătoare în eternitate, perdantă, sistematic, în cotidian? Și, în fine, unde e adevărul? În acele paragrafe ale indignării civice aparținând lui Horia-Roman Patapievici, în care românul apare urât, neconstruit, dizarmonic sau în mândrele stihuri unde flăcăi asemuiți
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
capitalistă va sfârși prin a ruina arhitectura Medelenilor, agentul disoluției fiind, deloc întâmplător, bancherul Bercale. Ceva din antipatia lui Duiliu Zamfirescu a trecut în paginile lui Ionel Teodoreanu - scriitorul român, funciarmente "reacționar", plasează capitalistul în zona demonicului și a grotescului. Ethosul sămănătorist se grefează pe stratul paseist. Ceea ce Mihai Ralea a citit în cheie sociologică poate fi corelat cu dominantă arcadic-mitică. Prăbușirea Medelenilor antrenează o dispariție a micro-armoniei, a ordinii tradiționale, în care țăranii, pământul și boierii sunt parte a unui
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
e conștientă de situația an care se află. Mai mult decât atât, prefață și notă pe care le semnează reprezintă eforturi retorice explicite de a legitimă versiunea pe care o oferă cititorilor. an prefață, Mădălina Diaconu ași elaborează atent un ethos convingător, de cunoscătoare atât a scrierilor lui Kierkegaard, cât și a poziției sale an contextul intelectual al vremii, precum și a unei literaturi critice, ce-i drept scrisă an spațiul german. Prefață e scrisă fără vreun fel de strălucire literară, corect
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
ca esti an compania unui expert, ceea ce reprezintă primul pas an suspendarea neăncrederii atunci cand citim traduceri, daca ămi e permis să parafrazez un concept de teorie literară. an Notă traducătorului, Mădălina Diaconu apelează la o altă strategie de elaborare a ethosului, una mai puțin spectaculoasă, dar mai eficientă retoric decât prima: onestitatea modestă. Atrăgând singură atenția cititorului că prezența traducere nu e făcută după original, ea ași comunica implicit bună credință, chiar un anumit altruism intelectual care o determina să spere
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
polemiza cu mine, următorul titlu noului său volum de poezii - Noi care nu simțim”. Comarnescu e, desigur, ușor dezamăgit: „Ce i-am spus eu și ce a înțeles ea...”.9 Lucica a înțeles însă ce i-a dictat temperamentul și ethosul de stăpînă (dar Comarnescu n-a înțeles că rolul lui era de servant). O fi fost, n-o fi fost spioană (să zicem c-a fost), poezii își publică destul de frecvent în Convorbiri literare (prin 1908-1916, apoi 1923-24, 1933), semnîndu-le
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
decât engleza (începând de la apariția bossa novei braziliene, la finele anilor 1950, și până azi) e quasi-imposibil de sistematizat. Totuși, am încercat să ofer o clasificare orientativă, pe trei categorii: 1. Expresie jazzistică de tip consacrat, însă articulată poetic conform ethos-ului diverselor limbi (e.g. Predrag Pavlovic Quartet în sârbo-croată, Ewa Bem în polonă, Aura Urziceanu în română, Eliza Mustafazade în azeră, Datevik Hovanesian în armeană, Henri Salvador și Claude Nougaro în franceză, Yildiz Ibrahimova în turcă și bulgară, Tamara Obrovac
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
se interoga din nou: "Impolitețe sau obscenitate?". E interesant sensul pe care Virgil Ierunca îl acordă conceptului de exil. Mai bine zis, cum îl organizează, restrictiv, în virtutea unei calități corespunzătoare unei maturizări. Apare proclamat, în 1973, cu prilejul apariției revistei Ethos, un "exil secund", care-și propune a-i înlătura "pe toți disponibilii și nevertebrații", pe toți cei "care ar dori să-l transforme într-un martor decorativ pentru o agonie ce se pretinde o reînviere". Iată conținutul său pozitiv, care
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
talentului". Autorul volumului Dimpotrivă are, neîndoios, un talent critic particulariza tor, ceea ce acordă adevărului d-sale suportul estetic necesar. E un adevăr disociativ printr-o finețe fără complezențe, sub un regim al necesității. Un adevăr ce îmbină esteticul cu afirmarea ethosului său specific, într-o alianță în care valorile apar confirmate, contrazise cu inteligență ori lăsîndu-și dîra lor de nostalgie: "Arghezi operează într-o gospodărie mondenă - în sensul dintîi al cuvîntului - adică în lumea de toate zilele, în ogradă și bătătură
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
consonanțe ascunse între limba română și o anume specificitate a ductului muzicii enesciene. Este o muzică de care s-a apropiat cu pasiune ca cercetător și ca interpret; a dirijat de multe ori Simfonia a II-a, lucrare cu un ethos fundamental aparte, "incredibilă aventură [...] de-a lungul și de-a latul continentului simfonic" cum o numește Pascal Bentoiu. Într-un interviu acordat Ecaterinei Stan pentru Radio România, Alain Pâris își mărturisea "interesul enorm" pentru Suita I ca și pentru Uvertura
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
lumea discursului contractat în specificitatea sa inedită, în acutizarea sa performantă, face loc lumii ca atare. Voluptatea de-a trăi, bucuria de-a palpa materiile și de-a contacta ființele, hedonismul transpar în textele lui Nicolae Țone ducînd la un ethos liric a cărui figură nu e decît răsfrîngerea în oglindă a eului empiric. Rebeliunea împotriva cadrelor rigide ale limbajului e subsumată, evident, unei revolte împotriva artificializării existenței, a rutinei și ipocriziei, însă fără accentul exclusivist, frigid, al paradigmei, ci într-
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
nu mai puțin îi ia apărarea cu argumente à la page, anevoie de combătut). De unde reiese obligația noastră de-a ieși iarăși în arenă în rol de combatanți spre a mînui conceptele lovinesciene în favoarea esteticului amenințat atît sub unghiul unui ethos în suferință, într-o vreme a versatilității și a tranzacțiilor de conștiință prin excelență, cît și sub cel al semnificației sale specifice, care nu poate fi eliminată de nici un soi de edict teoretizant, nici măcar din cîmpul criticii literare, fără riscul
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
criticului. Și vai de criticul la care tocmai acest punct cardinal e un locus minoris resistentiae!". Reflecția lui E. Lovinescu se dovedește nespus de actuală și în cazul în care ea se aplica Junimii, precum unui corp de elită, unui ethos pe cît de restrîns în raza sa de întrupare, pe atît de contrastant-pilduitor în mediul în care s-a ivit: ,,Acțiunea cea mai puternică a Junimii asupra generației mele, adică asupra generației ce i-a succedat și a avut un
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
defel sub zodia ,,caracterului" și a ,,dezinteresării", pentru onoruri și mandate de conducere, uneori chiar forțînd prevederile legale (bunăoară Legea de funcționare a Academiei), putem constata fără greutate. E drept că ,,apolitismul" și ,,echidistanța" reprezintă un soi de concesii făcute ethosului lovinescian, dar factura lor fariseică nu ne-ar putea înșela. Căci sub amăgitoarea lor scoarță se află voracitatea ,,unei dorințe de parvenire", sumbrețea unui ,,politicianism fără frînă morală", altfel spus tocmai anularea mesajului etic al lui E. Lovinescu, componentă de
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
mișcarea nazistă, citînd exemple concludente. Hitler, obsedat de ura contra evreilor, ar fi expresia tipică a neputinței intelectuale și a ambiției sufletești. Cartea lui Al. Claudian din 1945 a fost reeditată de dl Constantin Schifirneț în colecția, de el dirijată, "Ethos" a Editurii Albatros. E o bună inițiativă, întregită de un dens, deși succint, studiu introductiv și de cîteva note finale bine venite. Alexandru Claudian, Antisemitismul și cauzele lui sociale. Schiță sociologică. Studiu introductiv, îngrijire de ediție și note de Constantin
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
urmîndu-și 'domnii', își făcuseră scut din valorile identitare. Efectul acestui proces istorico-social - citim într-una din primele pagini - este mîndria cu care și astăzi populația din satele maramureșene, revendicîndu-și propriul "autohtonism", tinde să-și salveze valorile cele mai autentice ale Ethosului lor istoric. (pag. 10) În densa introducere la volumul citat - cercetare filologică riguroasă a textelor din trist-înduioșătorul cimitir vesel din Săpînța - universitarul italian dă încă o dată dovada pătrunderii fenomenelor sociale și culturale de prin părțile noastre, sesizînd mitizarea unor valori
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Balotă îi alimentează însă și tentațiile de a lua în răspăr mărturisirile cabotine ale diaristului. Despre amplul poem, "Anul 1940", de Nicu Caranica, publicat la editura "Eminescu" în 1997, (volum apărut cu mulți ani în urmă la Paris, în editura Ethos a lui Ioan Cușa) vorbește ca despre o veritabilă "mitologie lirică și utopie", urcând ușor artificial cota scriitorului. Au și criticii obiectivi punctele lor vulnerabile! Eseurile-foiletoane ale lui Al. George din Întâlniri sunt pentru cronicar o bună ocazie de a
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
respingere asemănător celui ivit după transplantul unui organ somatic esențial". Firește, un asemenea comerț ideal nu e cu putință în afara unui cadru etic. Asigurîndu-ne eliberarea de grijile vieții cotidiene, de criteriul pragmatic, creația artistică este ea însăși echivalată cu un ethos, cu un cod purificator. Wagner ar trebui "iubit" și "gustat" ca un "vast basm", ca o plonjare în superbă gratuitate "tămăduitoare": "De pe poziția aceasta a deplinei detașări ne dăm nereticenți pradă cîntecului său vrăjitor. Precum și peste măsură de saturați de
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
de America și Mele, editate pe pămînt sud-american de Șt. Baciu, de Drum a lui N. Petra, din S.U.A., de Ființa românească, scoasă la Paris de "Fundația Regală Carol I", de Prodromos a lui Ioan Cușa și Paul Miron, de Ethos a aceluiași Cușa și a lui Ierunca, în fine, de Limite, cea de-a doua revistă editată de Ierunca însuși. Cronicarul a avut cunoștință de cîteva din aceste reviste (posedă chiar colecția completă a revistei Mele a lui Baciu, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]