1,021 matches
-
mai simple de control, în cazul unor ambalaje, al unor containere etanșe care se transportă o durată mai lungă de timp, sau al unor spații de păstrare de volum mic (dulapuri frigorifice, camere speciale). Se folosesc diferiți fixatori chimici de etilenă, dintre care KMnO4 (permanganatul de potasiu) este cel mai utilizat. Substratul absorbant este pe bază de vermiculit impregnat cu KMnO4, ambalat în pachete incluse în peliculă permeabilă de material plastic. Ethrelul (Ethephon, acid 2-clor-etilfosforic, CEPA = Chloro Ethyl-Phosphoric Acid) degajă prin
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
care KMnO4 (permanganatul de potasiu) este cel mai utilizat. Substratul absorbant este pe bază de vermiculit impregnat cu KMnO4, ambalat în pachete incluse în peliculă permeabilă de material plastic. Ethrelul (Ethephon, acid 2-clor-etilfosforic, CEPA = Chloro Ethyl-Phosphoric Acid) degajă prin descompunere etilenă. Postmaturarea legumelor solanaceae este mai corespunzătoare sub aspectul colorării, dacă acestea sunt recoltate într-o fază mai puțin incipientă, care să permită acumularea pigmenților. Tomatele necesită două tratamente cu 500 ppm, iar ardeii gogoșari 10000 ppm, la fructele colorate pe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
care rămân pe plante. Principalii factori care favorizează apariția climacteriului sunt: a) modificarea pH-ului, care determină creșterea permeabilității plasmalemei, favorizează trecerea fructozei din vacuole în citoplasmă și sporește astfel cantitatea disponibilă ca substrat respirator (fructoza 1,6-difosfat); b) sinteza etilenei, în măsură să determine creșterea permeabilității membranelor celulare, ceea ce favorizează contactul enzime-substrat; c) descompunerea clorofilei, cauzează creșterea cantității de CO2 degajat, în timp ce fotosinteza se diminuează sau încetează; d) creșterea activității unor decarboxilaze și dehidrogenaze, ducând la creșterea cantității de CO2
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
0C este o scădere de circa 37%). Lipsa totală a O2, prin înlocuire cu CO2, duce la oprirea respirației în cazul merelor. Dimpotrivă, mărirea procentului de O2 până la 50% se folosește în postmaturarea perelor sau a piersicilor, în asociere cu etilenă 0,1%. Conținutul atmosferei în CO2 în proporție mărită, reduce intensitatea respiratorie. La cartofi, un conținut în CO2 de 5-7% în atmosferă reduce cu circa 1/3 schimburile de gaze. La căpșune, în remorcile de transport, se poate crea o
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
galbeni); conținutul în O2 se micșorează la 2-5% în mod frecvent, dar pentru unele legume sau fructe sâmburoase se poate menține la limita superioară de 10-15%. Intensitatea respirației se reduce în AC la 30-60% din valoarea normală. Creșterea conținutului în etilenă se corelează cu intensificarea metabolismului și accelerarea ritmului respirator, în finalul procesului de maturare. Substratul respirator reprezentat de rezervele de glucide, influențează intensitatea respiratorie, atât prin conținutul cantitativ, cât și prin conținutul lor calitativ (glucide cu moleculă simplă sau amidon
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
diferitelor componente celulare, cât și în reacții de descompunere. În faza de creștere și maturare predomină procesele de sinteză. După recoltare, sau în faza supramaturării, procesele de sinteză se reduc mult în intensitate, iar cele de descompunere încep să predomine. Etilena constituie un factor determinant, fiind considerată hormonul maturării. Ea este sintetizată și evoluează în celulele tuturor fructelor de-a lungul creșterii și dezvoltării. În timpul fazei de maturare a fructelor climacterice, etilena își asigură un rol determinant și dominant, sinteza ei
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în intensitate, iar cele de descompunere încep să predomine. Etilena constituie un factor determinant, fiind considerată hormonul maturării. Ea este sintetizată și evoluează în celulele tuturor fructelor de-a lungul creșterii și dezvoltării. În timpul fazei de maturare a fructelor climacterice, etilena își asigură un rol determinant și dominant, sinteza ei fiind autocatalitică. La fructele neclimacterice concentrația în etilenă endogenă este des tul de redusă și rămâne astfel pe parcursul maturării, iar expunerea la etilenă determină creșterea ritmului respirator, dar nu inițiază maturarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
maturării. Ea este sintetizată și evoluează în celulele tuturor fructelor de-a lungul creșterii și dezvoltării. În timpul fazei de maturare a fructelor climacterice, etilena își asigură un rol determinant și dominant, sinteza ei fiind autocatalitică. La fructele neclimacterice concentrația în etilenă endogenă este des tul de redusă și rămâne astfel pe parcursul maturării, iar expunerea la etilenă determină creșterea ritmului respirator, dar nu inițiază maturarea. Modificările care afectează culoarea, fermitatea, gustul și aroma se produc în număr preponderent în faza de maturare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dezvoltării. În timpul fazei de maturare a fructelor climacterice, etilena își asigură un rol determinant și dominant, sinteza ei fiind autocatalitică. La fructele neclimacterice concentrația în etilenă endogenă este des tul de redusă și rămâne astfel pe parcursul maturării, iar expunerea la etilenă determină creșterea ritmului respirator, dar nu inițiază maturarea. Modificările care afectează culoarea, fermitatea, gustul și aroma se produc în număr preponderent în faza de maturare. Produsele horticole devin frumos colorate, aromate, cu fermitatea, gustul și aroma se produc în număr
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai ridicat, deci durata lor de păstrare este considerabil mai mare. Soiurile transgenice retardante create la tomate, pepeni galbeni și în curs de studiu la alte specii (piersici etc.) au fost obținute prin inginerie genetică. În locul genei care coordonează biosinteza etilenei din cromozomul respectiv, s-a reușit inserarea unei gene antisens. Această genă este un segment de ADN, pe care informația este conținută în sens invers. Efectul realizat este blocarea producerii etilenei, ca urmare a inactivării reacțiilor complexe de biosinteză a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
obținute prin inginerie genetică. În locul genei care coordonează biosinteza etilenei din cromozomul respectiv, s-a reușit inserarea unei gene antisens. Această genă este un segment de ADN, pe care informația este conținută în sens invers. Efectul realizat este blocarea producerii etilenei, ca urmare a inactivării reacțiilor complexe de biosinteză a precursorilor acesteia. Fructele respective pot rămâne mai mult timp pe plantă, acumulând mai multe substanțe utile și își mențin fermitatea cât se dorește. CAPITOLUL 9. CALITATEA PRODUSELOR HORTICOLE (FACULTATIV) 9.1
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Kader, A.A. și colab., 1985; Salunkhe, D.K., 1992) sintetizează următorii indicatori de calitate, în corelație cu gradul de maturitate: Indicatori tehnologici: numărul de zile de la înflorit până la recoltare (mere, pere); suma gradelor zilnice de temperatură (pere, fasole, porumb zaharat); etilena endogenă (mere, pere); tehnologia de producere și valorificare diferențiată în funcție de destinație; Aspectul vizual: mărime sau greutate (la toate fructele și la unele legume); volum (salata de căpățână, varză, varză de Bruxelles); formă (uniformă și caracteristică soiurilor); colorație exterioară (intensitate, uniformitate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
infectate, datorită unor cauze diverse, ecologice sau tehnologice b) momentul recoltării, prematur sau tardiv, crește vulnerabilitatea produselor pe parcursul valorificării; c) procedeul de recoltare poate provoca răniri, tăieturi, crăpături, striviri, rupturi, zgârâieturi, loviri și alte tipuri de traumatisme (favorizează emisia de etilenă, grefarea de boli); d) condițiile climatice la recoltare, dacă sunt nefavorabile, determină umiditatea exterioară excesivă a produsele la care aderă diverse impurități. Produsele devin mult mai perisabile dacă sunt recoltate după perioade lungi de ploi și introduse în stare umedă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
2002, 250). Din acest punct de vedere, recoltele de cereale pot fi serios compromise de saturarea solului cu apă, fapt care duce la scăderea nivelului de O2 din sol, acest fenomen fiind adeseori însoțit de creșterea nivelului de CO2 și etilenă. Astfel de schimbări au drept rezultat compromiterea recoltelor de cereale (MANSKE, VLEK 2002, 252). Luând în calcul aceste date, la care adăugăm gradul mai ridicat de umiditate al climei specifice perioadei de locuire a așezării de la Hoisești, precum și existența unei
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sau forme de rezistență, fie că sunt patogene sau nu. Un obiect este considerat steril dacă nu are pe suprafață microorganisme viabile. 1.2. ASEPSIA Principalele metode de sterilizare sunt: Sterilizarea prin căldură uscată sau umedă; Sterilizarea cu oxid de etilenă; Sterilizarea cu vapori de formol; Sterilizarea cu radiații ultraviolete; Sterilizarea cu radiații ionizante; Sterilizarea prin ultrasunete; Sterilizarea prin desicare; Sterilizarea prin filtrare. 1.2.1. STERILIZAREA PRIN CALDURA Este prima metodă folosită în decursul timpului pentru combaterea focarelor infecțioase. Acțiunea
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
sterilizat, folosind medii de cultură adecvate pentru germenii sau sporii cei mai rezistenți. Folosirea fierberii ca metodă de sterilizare este nesatisfăcătoare deoarece nu realizează condițiile fizice de distrugere a formelor de rezistență sporulate ! 1.2.2. STERILIZAREA CU OXID DE ETILENA Este o metodă modernă care se bazează pe efectul bactericid al oxidului de etilenă asupra tuturor microorganismelor în forme vegetative sau sporulate. Oxidul de etilenă este un gaz incolor care are marele avantaj de a fi deosebit de permeabil în textile
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
fierberii ca metodă de sterilizare este nesatisfăcătoare deoarece nu realizează condițiile fizice de distrugere a formelor de rezistență sporulate ! 1.2.2. STERILIZAREA CU OXID DE ETILENA Este o metodă modernă care se bazează pe efectul bactericid al oxidului de etilenă asupra tuturor microorganismelor în forme vegetative sau sporulate. Oxidul de etilenă este un gaz incolor care are marele avantaj de a fi deosebit de permeabil în textile, hârtie, material plastic, cauciuc, aparatură optică, instrumentar ascuțit de mare finețe, materiale protetice, instrumentar
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
fizice de distrugere a formelor de rezistență sporulate ! 1.2.2. STERILIZAREA CU OXID DE ETILENA Este o metodă modernă care se bazează pe efectul bactericid al oxidului de etilenă asupra tuturor microorganismelor în forme vegetative sau sporulate. Oxidul de etilenă este un gaz incolor care are marele avantaj de a fi deosebit de permeabil în textile, hârtie, material plastic, cauciuc, aparatură optică, instrumentar ascuțit de mare finețe, materiale protetice, instrumentar anestezic etc., materiale care sunt degradate prin sterilizarea la autoclav. Sterilizarea
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
cauciuc, aparatură optică, instrumentar ascuțit de mare finețe, materiale protetice, instrumentar anestezic etc., materiale care sunt degradate prin sterilizarea la autoclav. Sterilizarea se face în etuve speciale (fig.1.4), controlate automat, timpul de expunere al instrumentelor la oxid de etilenă fiind între 1 și 5 ore. Materialele pot fi utilizate numai după o aerisire destul de lungă în camere speciale, pentru a permite eliberarea vaporilor care sunt toxici pentru organism. Camerele care adăpostesc etuvele cu oxid de etilenă trebuie să fie
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
la oxid de etilenă fiind între 1 și 5 ore. Materialele pot fi utilizate numai după o aerisire destul de lungă în camere speciale, pentru a permite eliberarea vaporilor care sunt toxici pentru organism. Camerele care adăpostesc etuvele cu oxid de etilenă trebuie să fie bine ventilate. 1.2.3. STERILIZAREA CU VAPORI DE FORMOL Este practicată sporadic pentru instrumentarul ce se degradează la sterilizarea cu aer cald: tuburi de cauciuc și instrumentar de plastic. Tendința este de a înlocui acest procedeu
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
STERILIZAREA CU VAPORI DE FORMOL Este practicată sporadic pentru instrumentarul ce se degradează la sterilizarea cu aer cald: tuburi de cauciuc și instrumentar de plastic. Tendința este de a înlocui acest procedeu cu altele mai eficiente (sterilizarea cu oxid de etilenă, sterilizarea cu radiații gamma) și mai puțin toxice. Procedeul este relativ simplu. Instrumentarul este expus vaporilor de formol în cutii metalice închise de tip Janet. Sertarele superioare conțin tuburile, iar în partea de jos sunt puse tabletele de formalină care
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
exploatată prin utilizarea lui la uscarea hidrocarburilor gazoase și lichide, ea datorându-se structurii poroase a zeoliților, deci a tufurilor vulcanice. Moleculele polare sau puternic polarizate în câmp electrostatic sunt mai bine adsorbite, de exemplu apa elimină molecule de etan, etilenă, dar alte molecule cum ar fi cele de trigliceride, se deformează pentru a pătrunde în canalele cu diametrul sub 10Å. b) Capacitatea de schimb ionic. Este afectată de valoarea pH-ului, temperatură, natura și concentrația cationilor, natura solventului, prezența ionilor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
caracteristică la 340-400 nm. Această tehnică permite determinarea poluanților ca: SO2, H2S, CH3SH, CH3-S-CH3 și CS2, cu o limită de detecție de ordinul 0,1 ppm. Singurii care interferează în dozare sunt compușii fosforici. - Ozonul este decelat după reacția cu etilena ce se oxidează formând compuși în stare de excitatie ce emit lumină în VIS. Limita de detecție este de 3 ppm. - Oxizii de azot (NO și NO2) sunt determinați datorită reacției cu ozonul, în urma căreia se produce protoxidul de
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
Articolul 1 Valoarea de comparație pentru instituirea controlului obligatoriu al valorii în vama pentru produsele: cafea, ulei din semințe de floarea-soarelui, biscuiți (simpli și cu cremă), măsline, cafea solubila, chibrituri, saci și sacose din polimeri de etilena se stabilește la nivelul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, modificandu-se, în mod corespunzător, anexă nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 940/1997 . Articolul 2 Direcția Generală a Vămilor, precum și unitățile sale subordonate vor lua
ORDIN nr. 1545 din 24 iulie 1998 privind modificarea şi completarea Listei produselor pentru care sunt stabilite valori de comparatie în scopul determinării garanţiei vamale, cuprinsă în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 940/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121472_a_122801]
-
subordonate vor lua măsuri pentru îndeplinirea dispozițiilor prezentului ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul finanțelor, Daniel Dăianu Ministrul industriei și comerțului Radu Berceanu Anexă 1 3923.21.00 -- Din polimeri de etilena 1,00 $/kg -----------
ORDIN nr. 1545 din 24 iulie 1998 privind modificarea şi completarea Listei produselor pentru care sunt stabilite valori de comparatie în scopul determinării garanţiei vamale, cuprinsă în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 940/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121472_a_122801]