649 matches
-
11 broșuri cu caracter metodologic și de popularizare, precum și numeroase articole În presa centrală și locală. Dintre cele mai importante lucrări științifice menționăm: „Folosirea plasmei liofilizate În prevenirea distrofiei copiilor”, „O nouă formulă de alimentație a prematurilor”, „Contribuții la studiul etiopatogeniei malformațiilor congenitale”, „Reanimarea la naștere”, „Studii asupra icterelor prin izoimunizare fetomaternă”, „Fibrele alimentare În alimentația copiilor”, „Sindromul Reye”, reumatismul Sokolschi Boillaud, hepatita cronică și multe altele. A fost vicepreședinte și apoi președinte al Uniunii Societăților de Științe Medicale, filiala Iași
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor sinoviale digito-palmare). 10.1.2. ETIOPATOGENIE 10.1.2.1. Cauze determinante : a. Traumatismele mâinii sunt de cele mai multe ori urmate de infecții. Rolul lor determinant este conferit atât de tipul traumatismului cât și de eventuale erori în terapia acestora: Tipul traumatismului inițial este variabil: plăgi: minore
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
în circa 710 zile. Nu este necesară antibioterapia. 10.2.1.3. Panarițiile unghiale 10.2.1.3.1. Panarițiul periunghial (paronichia) Reprezintă o infecție dezvoltată la nivelul repliului unghial pe care-l interesează parțial sau total (în „potcoavă”,”turniola”). Etiopatogenie: Cel mai frecvent agent etiologic este stafilococul; de asemenea se poate întâlni asocierea stafilococ + streptococ. Germenii pot fi inoculați prin manichiură, înțepături, mai ales pe o igienă locală precară. Odată instalat procesul inflamator, partea cornoasă a unghiei se comportă ca
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
de durată mai mare, în aproximativ 8-10 săptămâni. În situațiile în care la examenul radiologic se constată dispariția cvasitotală a structurii osoase, singura soluție terapeutică este amputația. 10.2.3.2. Panarițiul osteo-articular Este infecția localizată la nivelul articulațiilor degetelor: Etiopatogenie. Infecția poate rezulta în urma: inoculării directe printr-o plagă articulară; propagării de la un focar de vecinătate (panarițiu subcutanat, tenosinovită sau osteită); diseminării hematogene dintr-un focar septic de al distanță. Clinic se prezintă ca o artrită acută apărută după un
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
infecția bacilară, luetică și micotică. 7.2. TUBERCULOZA Afecțiune pur medicală, tuberculoza, prin localizările ei secundare sistemice (limfoganglionare și osteoarticulare) și organice (pulmonare, digestive , uro-genitale), intră sub incidența terapeuticii chirurgicale, ca tratament asociat terapiei specifice cu tuberculostatice. 7.2.1. ETIOPATOGENIE Villemin în 1865 a demonstrat caracterul de inoculabilitate al tuberculozei, demonstrându-i astfel caracterul infecțios-contagios, iar Robert Koch, în 1882 a descoperit agentul patogen, bacilul care-i poartă numele. Agentul etiologic al tuberculozei este reprezentat de un bacil de 1-6µ
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
și maduromicoza, trei varietăți de ciuperci mai frecvent întâlnite în patologia umană. Ca particularitate, primele două au posibilitatea de a se generaliza, în timp ce ultima rămâne localizată doar la nivelul piciorului. Tratamentul micozelor este în general același. 7.4.1. SPOROTRICOZA Etiopatogenie: Sporotricoza este o afecțiune generată de o ciupercă filamentoasă, sporulată aparținând grupei Sporotrichee din ordinul Hipomicetae. Varietățile cel mai frecvent întâlnite sunt: Sporotrichum beurmanni și Rhinocladium schenki. Afecțiunea trebuie cunoscută deoarece se poate ușor confunda cu tuberculoza și sifilisul din
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
mitoze frecvente; au o evoluție rapidă; nu sunt delimitate, invadând și distrugând țesuturile vecine; determină adenopatii și metastaze; determină o simptomatologie generală; recidivează după extirpare. Denumirile tumorilor în funcție de țesutul de origine sunt prezentate în continuare (tabelul 17.1). 17.2. ETIOPATOGENIE Cauzele neoplaziilor sunt, încă necunoscute. Au fost descriși multipli factori cauzatori: fizici, chimici, virali și genetici. Mecanismele prin care aceștia intervin în transformarea malignă nu se cunosc. Se consideră că neoplazia recunoaște o determinare plurifactorială. Identificarea factorilor cauzali și a
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
reechilibrare hidroelectolitică eficientă și controlată. Razele „X” și radiațiile nucleare dau leziuni de endarterita, cu evoluție lentă și profundă având un evantai de expresii clinice care pornesc de la discretă atrofie tegumentara ,uneori asociată cu necroza și până la transformarea carcinomatoasă (radiocancer). Etiopatogenia, fiziopatologia și evoluția clinicătotal diferite de arsuri -justifica abordarea separată a acestor leziuni în cadrul bolii de iradiere.Numai datorită eritemului din faza de debut a dermitei rădice care se aseamănă cu cel din leziunea de arsură de gradul întâi , aceste
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
șoc postcombustional. După diverși autori limitele procentuale sunt cupinse pentru adult între 15% și 30%. Dar acest „prag” legat de suprafață arsă, în funcție de care se apreciază la prima vedere cazul, trebuie analizat coroborând toate celelalte referințe legate de varsta pacientului, etiopatogenie, profunzimea leziunii, teren etc. Primele 24 72 de ore sunt caracterizate de un cortegiu de reacții generale aflate în strânsă legătură cu amploarea fenomenelor locale. Tulburările pot fi: electrolitice, metabolice, digestive, respiratorii, cardio-circulatorii, renale, hematologice, de coagulare, ale sistemului imunitar
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
de leziuni apar combinate. 12.2.1.2. Regiunea topografică interesată Se descriu contuzii ale capului, gâtului, toracelui și extremităților. Fiecare dintre aceste contuzii au particularități determinând tablouri clinice ce vor fi studiate la patologia organelor interesate. 12.2.2. ETIOPATOGENIA CONTUZIILOR Contuziile sunt produse de agenți traumatici cu suprafața regulată și întinsă, care împing și compresează pielea fără a o rupe. Factorii etiologici pot avea stări fizice diferite, cea ce explica variabilitatea leziunilor; pot fi fizici sau chimici, pot acționa
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
venă azigos. 12.3.6. LEZIUNI ARTERIALE TRAUMATICE CU EVOLUTIE CRONICA 12.3.6.1. Anevrismul arterial post-traumatic Este definit ca o formațiune constituită dintr-un „sac” care conține sânge lichid sau amestecat cu cheaguri și comunică cu lumenul arterial. Etiopatogenie: Cauza determinantă este traumatismul, care produce ruptura sau plaga laterală cu traiect îngust în părțile moi. Se produce astfel o hemoragie interstițială care determină apariția unui hematom. Prin organizarea cheagurilor externe și a țesuturilor înconjurătoare se individualizează progresiv peretele anevrismului
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
infecție singura operație posibilă este deschiderea anevrismului după ligatură deasupra și dedesubtul pungii anevrismale. 12.3.6.2. Anevrismul arteriovenos (fistula arterio venoasă) Este o comunicare permanentă între arteră și venă care determină aspectul clinic și evolutiv al bolii. 274 Etiopatogenie: Se constituie în urma unei leziuni traumatice care afectează simultan axul arterial și trunchiul venos satelit. Boala apare mai frecvent în timp de război fiind produsă prin arme de foc, înțepături și cu totul excepțional în urma unei contuzii. Poate să apară
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și posibilitatea de a se realiza suturi nervoase fasciculare. Toate aceste fascicule sunt înconjurate de un țesut conjunctiv numit epinerv. La partea periferică epinervul constituie a teacă nervului nevrilemul. Importanța sa este fundamentală pentru regenerarea și reparația chirurgicală a nervului. Etiopatogenie: Leziunile traumatice ale nervilor sunt determinate de agenți mecanici, termici, toxici sau ischemici. Complexitatea leziunilor depinde de particularitățile agentului vulnerant. Acțiunea acestor factori poate fi directă determinând compresiuni, rupturi, secțiuni, striviri sau indirectă (tracțiune) mecanism mai rar întâlnit. Leziunile nervoase
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
peste 50 ani de chimioterapie antimicrobiană, infecția rămâne în atenția chirurgilor. Sursele de infecție s-au diversificat, agenții infecțioși și-au modificat modul de acțiune și rezistența la tratamentul antimicrobian, au apărut aspecte diferite ale infecției de spital. 5.2. ETIOPATOGENIE În infecțiile chirurgicale se discută trei aspecte: agentul infecțios, gazda susceptibilă și spațiul închis neperfuzat. Agentul infecțios poate fi reprezentat de bacterii, spirochete, ciuperci și paraziți. Deși puțini germeni dau infecții chirurgicale, mulți sunt capabili de a o face. Ei
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
chirurgi. În volumul de față sunt expuse didactic și cronologic probleme de patologie generală axate mai ales pe patologia externă (infecții, traumatisme, arsuri etc.), atât de frecvent Întâlnite În practica curentă. Sunt trecute În revistă datele clasice și moderne de etiopatogenie, fiziopatologie și terapeutică cu aplicabilitate practică imediată. În text sunt prezentate planșe, imagini și desene din experiența noastră și din literatura internațională. Colectivul de autori continuă astfel o tradiție a școlii de chirurgie ieșene, din Clinica I Chirurgie Iași demnă
INTRODUCERE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1178]
-
riscului chirurgical (anestezic + operator). Folosit de multă vreme termenului de “teren” i s-a dat un sens foarte variat. Inițial concepțiile asupra terenului au fost dominate de reacțiile individuale față de o cauză dată, relația directă fiind legată în special cu etiopatogenia. Ulterior, terenul a fost interpretat prin componenta prognostică, ea exprimând eficiența vitală a reactivității și adaptării organismului . În prezent, terenul poate fi definit ca “totalitatea factorilor care conferă organismului anumite calități prin care răspunsurile sale la agenții deviatori, îmbracă sau
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
sincopei vaso-vagale propriu-zise. În practică de fapt , sincopa vaso-vagală și lipotimia se confundă, ele nu se exclud ci se continuă una cu cealaltă, rapid, evoluția de la lipotimie la sincopă fiind o realitate destul de des întâlnită. În cauzele general incriminate în etiopatogenia lipotimiei sunt citate momentele psihogene: frica de medic, respectiv de actul operator care urmează, acțiunea unui medicament puternic odorant la intrarea în cabinet , vederea sângelui la începutul intervenției, vederea seringilor, zgomotul aparatelor cu turație înaltă, etc. Apariția spontană a unei
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
când acestea nu au fost luate anterior declanșării urgenței. Se recomandă totuși, să nu se piardă un timp prețios pentru precizarea diagnosticului, începându-se de urgență controlul orientativ al respirației. Simptomatologia IRA este impresionantă, complexă și variabilă. Ea depinde de etiopatogenie și gravitate, de predominența hipoanoxiei și/sau a hipercapniei precum și de reactivitatea organelor și sistemelor ischemiate. Dispneea este de regulă primul și cel mai important semn clinic. Se manifestă inițial prin polipnee, apoi prin tulburarea ritmului respirației iar în formele
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
dar reversibilă spontan) • coma (pierderea de lungă durată a cunoștinței și a funcțiilor de relație - motilitate, sensibilitate, reflectivitate, care nu sunt reversibile fără tratament). Manifestările clinice ale urgențelor cerebrale sunt atât de diverse, încât uneori este extrem de dificil de stabilit etiopatogenia lor: • confuzia psihică cu logoree, plâns, iritabilitate, agitație psihomotorie • tulburări ale tonusului muscular cu contracturi involuntare- localizate sau generalizate, ale membrelor superioare și inferioare, ale feței, hipotonie • tulburări de motricitate (tremurături ale feței, convulsii generalizate sau localizate) • alte simptome și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
minimalizarea profilaxiei acestor urgențe( ignorarea istoricului medical, evaluarea incompletă a pacientului) duc la dispariția graniței dintre starea precomatoasă și instalarea comei propriu-zise. De aceea pentru a veni în sprijinul practicianului de medicină dentară, considerăm necesară revizuirea unor date importante de etiopatogenie a diabetului zaharat. Diagnosticul diabetului simptomatic nu este dificil. Când un pacient se prezintă cu simptome și semne ce pot fi atribuite unei diureze osmotice și se depistează hiperglicemie, diagnosticul este irevocabil. Există de asemenea puține cazuri de pacienți asimptomatici
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
oxigenarea, scăzându-se acidoza locală tisulară. Clasificarea formelor de șoc I . Șocul hipovolemic este determinat de deficitul de volum circulant prin pierderi de sânge, plasmă sau apă • Șoc hemoragic = pierderi de sânge (1 litru, 1 1/2 litri) • Șoc traumatic = etiopatogenie diversă (hemoragie, durere, fracturi, hematoame) • Șoc prin plasmoragie (arsuri, sindrom de strivire) • Șoc prin deshidratare (vărsături, aspirații gastrice, diaree). II. Șocul cardiogen: • Infarct miocardic acut • Aritmii cu decompensări grave cardiace III. Șocul vasogen și neurogen: • Șocul anafilactic prin impactul antigen-anticorp
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
antigen-anticorp, dar și cu etio- patogenie secundară (alergie medicamentoasă la antibiotice, anestezice locale etc.) • Șocul simpaticolitic prin anestezii loco-regionale toxice, intoxicații cu barbiturice, traumatisme cranio-cerebrale etc. IV. Șocul septic (toxico-septic): • Șocul endotoxinic • Șocul septic • Șocul toxico-septic. V. Șocul operator cu etiopatogenie complexă. Pentru medicul stomatolog sunt importante 3 forme de șoc: • hipovolemic • cardiogen • anafilactic. Simptomatologia comună formelor de șoc Inițial pacientul nu evidențiază o simptomatologie alarmantă: este conștient, TA normală sau ușor crescută, puls bine bătut, tegumente normal colorate sau ușor
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
stării de conștiență 2. SINCOPA - întrerupere de scurtă durată a unei funcții vitale - conștiență, respirație, funcție cardio-vasculară, cu revenire spontană 3. COLAPSUL - hipotensiune accentuată, reversibilă prin terapie 4. ȘOCUL - reacție complexă organică, la o agresiune majoră, pretabil la terapie adecvată etiopatogeniei sale 5. COMA - pierderea stării de conștiență, a sensibilității , motilității și în anumite grade și a reflexelor dar cu păstrarea funcțiilor vitale. DIAGNOSTICUL MORȚII CLINICE TREBUIE PRECIZAT RAPID, cu certitudine, identificând cât mai exact cauza generatoare. Semnele patognomonice de moarte
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
chisturi localizate pe o anumită arie hepatică;transplantul hepatic În caz de evoluție progresivă după defenestrare și rezecție chirurgicală;asocierea cu insuficiența renală impune un transplant combinat hepatic și renal. Figura V.5-Computer tomografie: ficat polichistic VI. CHISTUL HIDATIC HEPATIC ETIOPATOGENIE - boala hidatică sau echinococoza reprezintă o zoonoză produsă de specii din genul Echinoccocus; - mai frecventă În țările În curs de dezvoltare, putând atinge până la 5% În zonele endemice; - există 4 specii de Echinoccocus din care 2 specii determină mai frecvent
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
infecțiilor. Odată cu aplicarea precauțiilor universale din anul 1991, cabinetul stomatologic a devenit un loc mult mai sigur din punctual de vedere al riscurilor de transmitere a infecțiilor. În contextul actual al patomorfozei bolilor infecțioase, considerăm că însușirea noțiunilor generale de etiopatogenie, epidemiologie, diagnostic și tratament antibiotic al infecțiilor constituie o necesitate pentru practica medicală. Sperăm ca acest material sa fie un suport util pentru studenții care se formează în specializarea medicinii dentare. Autorii CUPRINS 1 ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE ............. 7
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]