62,874 matches
-
dreptului la învățătură, dreptului la ocrotirea sănătății, dreptului la protecția socială a muncii etc. Dacă facem însă abstracție de art. 6, în care persoanelor aparținând minorităților naționale le este recunoscut și garantat dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cuvântul cultură nu și-a mai găsit nici unde locul în tot cuprinsul Constituției. Pe de altă parte, statul român și-a asumat în mod expres anumite obligații culturale într-o serie de tratate internaționale pe
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
politice, economice, sociale, culturale și altele care decurg toate din demnitatea inerentă persoanei umane și sunt esențiale pentru libera sa dezvoltare." Or, din mulțimea obligațiilor referitoare la cultură, asumate de statul român în tratatele menționate, doar aceea privind protejarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale, prevăzută de art. 27 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice și pct. (33) al Documentului Reuniunii de la Copenhaga și-a găsit locul în textul actualei Constituții, și anume în art. 6
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
are responsabilitatea de a se îngriji de conservarea moștenirii culturale și de a îngriji monumentele istorice și culturale." Art. 10 al Constituției Republicii Moldova prevede: "Statul recunoaște și garanteză dreptul tuturor cetățenilor la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase." Legile britanice nu sunt ierarhizate în constituționale, organice sau ordinare. Toate actele normative emanate de la Parlament au valoare egală și sunt integrate Sistemului Legal al Marii Britanii. Secțiunea 29 - Cultura - din sistemul legal al Marii Britanii prevede că
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
elitist, naționalist sau antiminoritar" (p. 87). Mai mult, el consideră că și atunci cînd acționează în numele dialogului între culturi, multiculturalismul nu face decît să joace rolul unui cal troian care "odată acceptat în cetate, sloboade din burta sa soldații separării etnice, enclavizării culturale și ai conflictelor etnice" (p. 88). Se simte în spatele acestei afirmații o gîndire de tip conspiraționist în fața căreia trebuie să ne păstrăm... spiritul critic. În mod paradoxal, deși descrie nenorociri, Sclavii fericiți este o carte cu un final
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
Mai mult, el consideră că și atunci cînd acționează în numele dialogului între culturi, multiculturalismul nu face decît să joace rolul unui cal troian care "odată acceptat în cetate, sloboade din burta sa soldații separării etnice, enclavizării culturale și ai conflictelor etnice" (p. 88). Se simte în spatele acestei afirmații o gîndire de tip conspiraționist în fața căreia trebuie să ne păstrăm... spiritul critic. În mod paradoxal, deși descrie nenorociri, Sclavii fericiți este o carte cu un final mai degrabă tonic. Autorul consideră că
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
acordă burse sau care primesc cetățeni români temporar sau definitiv. Revenind la UDMR și la cererea sa, cine a sădit în rîndurile tinerilor maghiari din România ideea că nu pot face studii în țară fără a li se prejudicia identitatea etnică? UDMR a ajuns, în prezent, să ceară Budapestei să nu mai acorde sprijin intelectual maghiarilor de cetățenie română deoarece aceștia nu se mai întorc în România. Asta nu e vina Budapestei, la fel cum nu e de pildă vina Bucureștiului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
că postul în chestiune difuzează "folclor" - adică ceea ce se vede și aude ore în șir sub un ulcior cu ștergar care, dacă nu e din plastic, imită plasticul la perfecție - precum și ceva muzică de cafenea, romanțe, muzică a altor grupuri etnice din România și etno-pop (ultimul fiind de departe mai viu și mai interesant, cel puțin sub raport simbolic). Muzica ce mă indignează este "folclorul,". "Folclorul" este acea muzică populară a mediilor adusă la perfecțiune sub cârmuirea lui Ceaușescu și cultivată
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
servitoarele unguroaice și guvernantele nemțoaice, aromânii și rușii albi, pe lîngă mai familiarele imagini - a inginerului textilist școlit în Franța, evreu maghiar și comunist în ilegalitate, a studentului ungur căminist interesat de calitatea învățămîntului și implicat în activitățile comunității sale etnice, a muncitorului român ajuns pensionar pe cale de a fi scos din propria casă de către fiul adoptiv. Unii dintre cei chestionați sînt de-a dreptul remarcabili - prin legăturile lor de familie (Maria Mandrea e nepoata lui Bălcescu - are 100 de ani
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
iubită: "patriotismul nu e posibil în absența libertății". într-o prefață excelentă, Aurelian Crăiuțiu, care trăiește pe viu transmutarea acestor nobile idei în America, unde au făcut cariera bine cunoscută, rezumă toate marile întrebări ale patriotismului civic și ale dilemelor etnice. După Viroli, "limbajul naționalismului ia naștere pe ruinele patriotismului republican", când națiunea începe să fie concepută ca spațiu cultural unic, diferențiator. Herder, apărând cultura germană de spiritul francez dominator în epocă, este primul militant pentru națiune în acest sens. Națiunea
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
sfîrșit prin a fi îndepărtați (episod peste care uneori se sare) dintr-un sistem care-și proclama internaționalismul și spiritul egalitar. Poate că pînă la urmă, ceea ce-a pierdut-o pe Ana Pauker a fost în aceeași măsură identitatea etnică, faptul că-și asculta conștiința și ura pe care i-o purta din tot sufletul Gheorghiu-Dej. Robert Levy - Gloria și decăderea Anei Pauker, trad. de Cristina Pupeza și Ioana Gagea, Iași, Polirom, 2002, 344 pag., 149.000 lei
Ana Pauker, nici sfîntă, nici diavol by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15262_a_16587]
-
rolul trebuie să-l stăpînească într-o cît mai mare măsură, iar presiunea acestei idealizări (existentă în orice interacțiune socială) e cu atît mai mare, cu cît performerul este într-o situație mai puțin privilegiată. Astfel, persoanele marginalizate prin apartenență etnică, sexuală ori de grup social sau cele cu deficiențe fizice resimt într-o măsură mult mai accentuată nevoia conformării la modelul ideal, aspect de care Goffman s-a ocupat într-un studiu din 1963 numit Stigma (tema cucerindu-și o
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
agresive, dar și al intelectualilor „rupți de popor”, „vînduți”. A luat naștere, ne amintim cu toții, un patriotism de operetă, anacronic, bizuit pe retorica pașoptistă, un „rococo național” pe care destui creatori l-au acceptat poate că din impulsuri ale subconștientului etnic, primejduit dinspre Est, mai mult ca sigur dintr-o slăbiciune și dintr-o „filosofie a înfăptuirii cu orice preț”. Nu mai punem la socoteală vulgara acomodare la conjuncturi, irepresibilul arivism. Rădăcina actualei porniri antioccidentale, a puseurilor de xenofobie cu privire la minorități
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
din Banatul universurilor complementare. „E greu să înțelegi cultura Banatului fără să urmărești cele patru culturi care se afirmă aici (...) Literați germani, români, sîrbi, maghiari au dat o definiție importantă acestui spațiu” - scrie Cornel Ungureanu. Dar, dacă zona de contact etnic a dat scriitori importanți, majoritatea și-au uitat spațiul de origine. „Singurii care n-au uitat niciodată de unde se trag, singurii care au încercat să evoce un Banat al paradisului pierdut au fost scriitorii sîrbi”. Și s-au născut sau
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
în ultima vreme și datorită faptului că prin exagerare și denaturare, ele fuseseră demonetizate în vremea lui Ceaușescu. Cum observă și Constantin Schifirneț în studiul introductiv, G. Călinescu n-a elaborat studii teoretice, din care să rezulte concepția sa despre etnic și național. Abordând, fără să insiste, probleme de etnopsihologie și antropologie, el procedează empiric și subiectiv. Cu alte cuvinte, nu e un doctrinar, un psiholog, precum C. Rădulescu-Motru sau un sociolog, ca Mihai Ralea. Observațiile lui sunt oarecum spontane, când
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
și Traian. Va adânci această idee în Istoria literaturii române: "Suntem niște adevărați autohtoni de o impresionantă vechime". Noi nu suntem primitivi, ci bătrâni". "Creangă arată contemporaneitatea civilizației noastre cu cele mai vechi civilizații din lume, vârsta noastră asiatică". "Factorul etnic" reprezentând "originalitatea noastră fundamentală" s-a menținut printr-o "tradiție culturală neîntreruptă", văzută eminescian: "ea nu înseamnă altceva decât înaintarea organică după legi proprii și nu este îndoială că organicismul există în literatura română ( Prefață la Istoria literaturii române). Etnicitatea
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
precum și etnopsihologi, ca cei amintiți mai înainte, C. Rădulescu-Motru și M. Ralea, nu ocolește defectele psihicului și mentalității românului, îi recunoaște calitățile, dar nu o dată se contrazice, mai ales conjunctural. Românul are o propensiune spre arhaitate, revelând un străvechi fond etnic. Atitudinea este eminesciană și sadoveniană. Împotrivirea față de civilizație ar fi ca o pavăză contra noilor veniți, a străinilor. Lui G. Călinescu, înainte de război, i se pare că orășanul cu deosebire, nu are spirit constructiv, nu este edil, ba din contra
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
gregoriene. În acest caz, sistemul modal trac, atât al muzicii sacre bizantine, cât și al celei gregoriene, ar trebui reconsiderat ca o adevărată punte Între romanitatea Răsăriteană și cea apuseană”. „În ce-i privește pe români, muzica sacră bizantină Înrădăcinată etnic În originea sa tracă, este parte ontologică a etnogenezei lor traco-romano-creștine”. La rândul său, Richard GRALLO, profesor asociat de psihologie aplicată la Colegiul Metropolitan din New York și un constant colaborator al comunității cultural-științifice românești din SUA, a vorbit despre: interogația
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
din 1930, apoi cele dedicate nuvelei Săgeata Orientului, cu loc de acțiune în ținuturile dunărene, asociază expresiv aceste extreme. Citind, într-un capitol aparte, cartea lui Paul Morand despre București, Gavin Bowd preferă să se oprească mai ales asupra "perspectivei etnice a lui Morand" și a atitudinii sale față de democrație - într-un moment când scriitorul se exprimase destul de ferm cu privire la decadența politică și culturală a Franței, de pe poziții politice de dreapta, pro-fasciste și pro-hitleriste, motivate de el prin opoziția necesară față de
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
operelor literare. Cornel Ungureanu constată, pe urmele lui George Călinescu că perspectiva diacronică a istoriei literare nu este suficientă pentru a explica specificitatea unor scriitori, mai ales în condițiile în care mulți dintre aceștia nu erau din punct de vedere etnic români 100. Scrie, George Călinescu, citat de Cornel Ungureanu: „oricare ar fi naționalitatea autorului, o operă de geniu rămîne o operă de geniu, și de am descoperi cumva că Eminescu nu e român, esteticește vorbind, nu s-a schimbat nimic
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
demonstrație a puterii creatoare române, cu notele ei specifice, arătarea contribuției naționale la literatura universală. (...) Specificul fiind un element structural nu se capătă prin conformare la o ținută canonică. Singura condiție pentru a fi specific e de a fi român etnic" (p. 6). Din acest unghi privite lucrurile specificul național al literaturii române este un sistem de cercuri concentrice în nucleul căruia se găsesc scriitorii de etnie pură, urmînd apoi, rînd pe rînd, toate celelalte laturi: tracică, meridională, mitteleuropeană etc. Spre deosebire de
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
despre Caragiale, ci și prozatorul care-și regizează savant construcțiile epice din Misterul camerei închise... Autorul explică în Introducerea enciclopediei sale principalele criterii de alcătuire și structura articolelor, inclusiv motivul pentru care include autori din Israel, dar nu și emigrația etnică din alte țări precum Germania (justificarea este că autorii din Israel scriu în limba română, în timp ce germanii plecați din România, deși legați încă de țara de origine, scriu nemțește) și opțiunile sale, inclusiv aplicarea lor, nu ridică probleme. Sigur că
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
citate ( inevitabil, scoase din context) care constituie pretextul demonstrațiilor realizate de Marie-France Ionesco. Chiar și așa volumul aduce cîteva lămuriri esențiale legate de viața și opera lui Eugène Ionesco. În primul rînd, Marie-France Ionesco lămurește definitiv controversata chestiune a originii etnice a scriitorului, pe linie maternă. Potrivit actului de naștere al lui Armand Ipcar ( fratele mamei scriitorului, Marie-Thérèse Ipcar), numele de fată al mamei lor este Aneta Ioanid, fiica lui Mihai și a Aretiei Ioanid, "amîndoi de naționalitate română, de origine
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
sufragetelor, iar apoi apariția Ligii Națiunilor și a „politicii reparațiilor“<footnote În cazul României, a fost vorba de adoptarea, din inițiativa marelui jurist și diplomat Nicolae Titulescu, a „Legii optanților”, document prin care au fost despăgubiți toți indivizii de origine etnică maghiară, deținători de proprietăți imobiliare, care, după Unirea de la 1 Decembrie 1918, au optat pentru cetățenia maghiară. Prin această lege, cei Îndreptățiți au primit sumele aferente bunurilor lăsate În România. De aceea, azi este nefirească și complet nejustificată solicitarea acelorași
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
maghiară, deținători de proprietăți imobiliare, care, după Unirea de la 1 Decembrie 1918, au optat pentru cetățenia maghiară. Prin această lege, cei Îndreptățiți au primit sumele aferente bunurilor lăsate În România. De aceea, azi este nefirească și complet nejustificată solicitarea acelorași etnici maghiari, dar și a unor escroci, respectiv a urmașilor lor reali sau presupuși, de a li se restitui proprietăți pe care statul român le plătise integral Încă din anii '20 ai secolului trecut. Guvernele României care au admis astfel de
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
deținut politic se distanțează de literatura de profil românească prin câteva date. În primul rând, cele ce țin de biografia - am putea spune apolitică - a autorului. S-a născut în 1926 la Arad, într-o familie ce reflectă bine compoziția etnică a Transilvaniei (tatăl român, iar dinspre mamă, bunicul maghiar și bunica germană). La numai 13 ani a trecut granița clandestin în Ungaria de unde-a fost expediat înapoi, la părinți. A plecat apoi, din nou ilegal, în 1948, în Vest. Cofetar
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]