85 matches
-
dintâi de după răsturnarea regimului, evocând pe alocuri cultul etnicității care a dat specificul fanaticismului naționalistic al interbelicului românesc. Pe fondul atrocităților înfăptuite în numele purității etnice în cadrul războiului civil din fosta Iugoslavie, care a relevat încă o dată potența distructivă a crezului etnicist, resurgența etnicului românesc a fost potolită prin introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe socialiste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bine calculată din sfera de influență rusă, profund negativă; 4. Formarea unei pături mijlocii urbane și rurale. Ea singură poate avea aspirații și convingeri efectiv europene. Acest punct este capital. Este absurd să predici ideea europeană unei comunități rurale, închise, etniciste și latent xenofobe. Deocamdată, ideea europeană este asimilată din plin doar de o pătură intelectuală citadină destul de subțire. Această audiență trebuie însă extinsă și îmbrățișată și de formațiuni de diferite tipuri, care să-și facă din idealul european un punct
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
contradictorii. Dar și mai însemnată este atitudinea economică față de Europa. Ea este percepută la nivel oficial (dar nu numai), în primul rând, ca un izvor inepuizabil de credite, ca o eternă vacă de muls, pentru a rămâne la aceleași formule etniciste și profund tradiționale. Concepția statului care trebuie să dea (căci de aceea e stat) a fost preluată și consolidată de comunism, dar nu și inventată integral de acest sistem. Statul este văzut la noi, încă din secolul trecut, ca o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
într-o zonă nebuloasă, imposibil de localizat în Europa. până acolo încât, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și, în special, în perioada dintre cele două războaie mondiale, ideologia net dominantă în România a fost predominant naționalistă, etnicistă, uneori chiar rasistă și totdeauna antieuropeană. Evident, au existat și unele voci în favoarea Ideii europene. A apărut chiar și o revistă cu acest titlu (C. Rădulescu-Motru, 1919-1928). Dar aceste luări de poziții și alte câteva, de orientare identică, au rămas
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
este fundamental politico-ideologică. Nu este și nu poate fi apolitică, alibiul suprem al neangajării și oportunismelor de diferite tipuri. Din care cauză, ea nu poate fi decât ostilă și față de un alt mare și foarte puternic obstacol antieuropean românesc: spiritul etnicist, naționalist, izolaționist, localizat la sat, în comunitatea rurală, declarată unic izvor al tuturor valorilor și creațiilor spirituale românești. Definiție și profund restrictivă și profund inexactă. Se pot face, foarte pe scurt, câteva observații. Dacă, istoric vorbind, se poate susține într
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ideea unei integrări euroatlantice efective. Ea ar introduce noi principii, valori și ierarhii care le-ar submina, în mod hotărât, poziția dominantă. În al doilea rând, s-ar impune o modificare radicală a spiritului public, părăsirea mentalității izolaționiste, specifiste, tradiționaliste, etniciste, protocroniste etc., cultivate timp de decenii la noi, în România, de către dreapta naționalistă, încă între cele două războaie. Ideologia de tip liberal este și azi în netă minoritate, cum a fost, de fapt, și în trecut. Iar cea creștin-democrată, de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
formă de evadare și de manifestare directă a conștiinței europene reprimate. privind în adâncime, dincolo de factorii externi, cheia problemei integrării europene se află însă, în esență, în România. Mai precis în structura sa socială fundamentală. O Românie rurală și inevitabil etnicistă, conservatoare, izolaționistă, tradiționalistă, sămănătoristă, populistă nu va simți niciodată nevoia Europei. Dimpotrivă, o va percepe ca un grav pericol pentru păstrarea ființei naționale. Ea simbolizează străinul, necunoscutul, primejdia externă, psihologie specifică oricărei comunități tradiționale închise. Doar o Românie citadină, urbană
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și specifice, ținând seama că specificul național este în același timp și un proces organic, evolutiv. pe scurt, nu dorim o cultură pur epigonică, imitativă, în bătaia tuturor modelor culturale europene. După cum suntem departe, foarte departe, și de idealul culturii etniciste, izolate, adesea șovine și intolerante. Idealul nostru este o sinteză de influențe occidentale constructive și de inițiative proprii, locale și originale, care se pot concretiza în opere competitive, capabile să intre într-un dialog cultural real, neconvențional, neoficial, fără complexe
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
chestiune de mentalitate, expresie directă a unei pături sociale și intelectuale citadine. Europa este o concepție cu origini, tradiții și forme de manifestare specific citadine. Satul nu poate fi european pentru că orizontul și mentalitatea sa profundă, spirituală, este fundamental localistă, etnicistă, izolaționistă, cu tendințe inevitabil naționaliste. Cât timp rămânem (pentru a relua o expresie a lui E.M. Cioran) sătenii eterni ai istoriei, europenizarea nu se poate produce. Doar orașul este, în mod organic, receptiv la ideologia și integrarea europeană. proces deosebit de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de manifestare sunt în continuare evidente. Intervenția NATO în Kosovo a fost condamnată de o mare parte a opiniei publice românești, astfel condiționată. Ca și în celelalte state din regiune. Acest naționalism antieuropean este întreținut și alimentat de structurile latent-țărănești, etniciste, dar și de întregul aparat al vechiului regim comunist rămas pe vechile poziții. El este foarte activ în primul rând în presă și edituri, prin redescoperirea și punerea masivă în circulație a ideologiei de extremă dreaptă, antidemocratică și antieuropeană, dintre
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fasciste, dar și... staliniste, vezi versiunea originală a unei Schimbări la față a României), lichidarea democrației pluraliste, parlamentare, respingerea radicală a Occidentului și a Europei, oroarea de masonerie și, în general, combaterea oricărei formule internaționaliste. Idealul este statul național închis, etnicist, tradiționalist, autoritar, bazat pe o economie de tip agrar, antiindustrial. Accentele xenofobe, adesea antisemite, sunt și ele frecvente. și am putea continua. Să nu uit totuși celebrul, hitleristul Führerprinzip, care în sfera filzofică și culturală echivalează cu mistica exorbitantă a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
În toate fostele colonii, dar mai ales În Lumea Nouă, este tot mai contestat. Celebrul creuzet (melting pot) american, al cărui cost uman a fost În permanență minimizat, pare să funcționeze mult mai puțin eficient decât Înainte. Pretutindeni explodează revendicări „etniciste” cu finalitate identitară, solicitând angajarea actorilor sociali pentru obținerea recunoașterii unor entități noi sau resuscitate. Paralel, a apărut o nouă mentalitate care dorește să țină mai mult seama de diferitele elemente componente ale diversității. Acest fenomen se explică, În parte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fostei Iugoslavii, revendicările bascilor și ale corsicanilor). Când vine vorba Însă despre tensiuni etnice, jurnaliștii moderni preferă să folosească pentru Europa termenii nepeiorativi (deși la fel de inadecvați) de popor și națiune, iar populațiile dominante aflate În situații dificile acuză uneori discursurile etniciste Îndreptate Împotriva lor. C. R. & AMSELLE Jean-Louis și M’BOKOLO Elikia (coordonatori) (1985), Au cœur de l’ethnie, Paris, La Découverte. BARTH Fredrik (1969), Ethnic Groups and Boundaries, Londra, Allen and Unwin. NICOLAS Guy (1973), „Fait ethnique et usage du concept
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasismul s-a universalizat apoi ca ideologie și ansamblu de practici socio-politice. Schemele sale constitutive au fost difuzate peste tot În lume de imperialismul colonial, de sistemul sclavagist și de naționalismul xenofob și, mai recent, prin banalizarea utopiilor eugeniste și etniciste, ale căror obiective sunt cunoscute: „purificarea” rasei sau „ameliorarea” ei, apărarea sau realizarea „purității” unei comunități raportate la o origine etnică sau culturală, sacralizarea unei identități colective, mobilizarea În vederea conservării acesteia (Harris, coordonator, 1999). Pentru partizanii strictei modernități a rasismului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
național (solicitând solidaritatea exclusivistă a individului cu comunitatea națională definită pe criterii etnice), acum literatura didactică difuzează un umanitarism, reflectat în responsabilitatea morală și solidaritatea socială față de umanitate în general, nu doar față de aproapele național. Semne indicatoare ale decadenței paradigmei etniciste a identității naționale sunt reperabile în clar scrutând nou apărutul gen al literaturii didactice, introdus în postdecembrism, al "culturii civice". Estomparea etnicității ca factor decisiv al definirii identității naționale vine ca efect al promovării unei noi concepții despre patriotism, specificat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dintâi de după răsturnarea regimului, evocând pe alocuri cultul etnicității care a dat specificul fanaticismului naționalistic al interbelicului românesc. Pe fondul atrocităților înfăptuite în numele purității etnice în cadrul războiului civil din fosta Iugoslavie, care a relevat încă o dată potența distructivă a crezului etnicist, resurgența etnicului românesc a fost potolită prin introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe socialiste
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că tot ce ține de sfera ei amenință să sucombe în barbarie comportamentală și ignoranță. E drept, nici slujitorii Bisericii nu par pregătiți să reacționeze adecvat. Învățământul religios e practicat, adesea, la un nivel inadmisibil, cu accente rudimentar apologetice, ridicol etniciste, străine de orice subtilitate, de orice grație teologală. Nevrednicia unor dascăli e la fel de vinovată de paloarea educației religioase ca și discursul laicizant la modă. E nevoie de o reformă tenace și profundă pentru ca studiul religiei să capete stil, bun-gust și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
antisemitismului comunist, precum și trăsăturile a ceea ce Michael Shafir a numit comunismul xenofob 22. Ion Ianoși consemnează apăsat inclusiv momentul în care Gheorghiu-Dej i-a lăsat moștenire lui Nicolae Ceaușescu un "comunism național" (național stalinism ar fi sintagma mai potrivită), deopotrivă etnicist și stalinist 23. În sprijinul argumentației sale aduce atât perspectiva analitică, cât și experiența personală: spre sfârșitul lunii august 1964, fiind invitat la congresul internațional de estetică de la Amsterdam, împreună cu Silvian Iosifescu, nu primește viza pentru a putea pleca, deoarece
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
începutul deceniului șapte, pare detectabil un punct de inflexiune. Cum am văzut deja, Ion Ianoși consemnează continuitatea dintre ultimii ani ai regimului Gheorghiu-Dej și începutul guvernării Nicolae Ceaușescu care poate fi pusă sub semnul "comunismului național"47, un "comunism național" etnicist și stalinist. Termenul acesta de comunism național poate genera însă confuzii (fiind o etichetă considerată de unii istorici și politologi mai degrabă valabilă pentru Iugoslavia, nu pentru regimul de la București care - după 1971/1974 - s-a radicalizat într-o direcție
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
românească actuală, a principiilor liberalismului neopașoptist. Constatând că "ideologia românească, atât cât a fost, s-a născut sub semnul iluminismului și liberalismului"40, cărturarul deplânge ceea ce s-a întâmplat în spațiul românesc pe parcursul secolului XX: "Slaba tradiție ideologică liberală, naționalismul etnicist, ideologiile totalitare de extremă dreaptă, apoi de extremă stângă, filozofia iraționalistă, antidemocratică și antieuropeană, propagată de câțiva guru și "Căpitani filozofici" dintre cele două războaie, reveniți sub diferite forme în actualitate, au eliminat aproape total mica, dar fecunda tradiție iluminist-pașoptistă-liberală
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cauză. Și astăzi există o neîncredere activă a marii majorități a cetățenilor față de acest tip de iubire de patrie care implică mai mult asumarea rațională a statutului de cetățean, activ și critic, decât acela de român, cu inevitabilele sale tușe etniciste și religioase. S-a văzut de curând, în recent încheiata campanie electorală, cum mesajul grosier etnicist și ortodox este utilizat pentru manipulare politică și poate ar fi timpul să punem în discuție și necesitatea asumării preponderent a valorilor civice în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
iubire de patrie care implică mai mult asumarea rațională a statutului de cetățean, activ și critic, decât acela de român, cu inevitabilele sale tușe etniciste și religioase. S-a văzut de curând, în recent încheiata campanie electorală, cum mesajul grosier etnicist și ortodox este utilizat pentru manipulare politică și poate ar fi timpul să punem în discuție și necesitatea asumării preponderent a valorilor civice în acțiunea publică față de atașamentele atavice, moștenite, care nu reprezintă rodul vreunei construcții de sine raționale sau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să plece. Decizia surprinzătoare a celor 6.288.769 de cetățeni români care, la alegerile din acest an, au votat pentru un președinte cu o legitimitate preponderent constituțională, față de cei 5.264.383 de români pentru care a prevalat criteriul etnicist și religios majoritar ar putea constitui un motiv de reflecție pe viitor. După "mari români" care ne-au trimis cinic la moarte la Cotu Donului sau în Gulag câteva sute de mii de concetățeni sau care ne-au înfometat un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cercetări-eseuri. într-o mare cultură filozofică scrisă, într-o cultură majoră, ele n-ar fi fost posibile. Să nu uităm totuși că întreaga generație a lui Noica, atmosfera spirituală în care s-a format au fost în mod incontestabil naționaliste, etniciste, izolaționiste, ortodoxiste, antieuropene etc., sub influența directă a lui Nae Ionescu. Textele, între altele, din Roza Vânturilor, sunt cu totul revelatoare. Constantin Noica, din acest punct de vedere, a rămas, în continuare, fidel sie însuși. își reluase preocupările și ideile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ambiguitatea profundă a orientării cultural ideologice Noica pare să continue. Sub Ceaușescu ea a fost, repetăm, global pozitivă. Reprezenta o alternativă, o formă de diferențiere, de ieșire din normă, un proiect de contracultură, antitotalitară, anticeaușistă, extrem de binevenită. Chiar naționalistă și etnicistă cum era, deci de dreapta, rolul său pozitiv de rezistență era nu mai puțin incontestabil, într-un context totalitar de stânga. Dar a o prelungi și azi, într un alt context, pe care îl dorim democratic și de centru, înseamnă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]