354 matches
-
drept o agresiune sau o discriminare activă, mai ales acolo unde ei formau majoritatea populației pe arii largi. a se poate referi, de asemenea la un schimb de identitate, pe care îl face cineva pentru a se identifica cu o etnicitate maghiară, deși are strămoși nemaghiari. De exemplu, Sándor Petőfi era maghiar, cu strămoși sârbi și slovaci. În Ungaria, originea etnică nu era considerată ca o stigmă, cu atât mai mult cu cât după 1526 țara însăși era dominată de străini
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
etnii. Conform recensămintelor din 1910, maghiarii erau grupul cel mai larg, cu 48% din totalul populației. Dacă Croato-Slavonia ar fi exclusă, procentajul ar crește la 54%, dar și așa această cifră este contestată de istorici, deoarece recensământul nu a interogat "etnicitatea", ci limba nativă (ca și "limbă cea mai vorbită", ceea ce a dus la manipularea rezultatelor recensământului) și religia. De exemplu, mulți evrei și-au declarat maghiara drept limbă nativă și au fost recenzați ca unguri (Procentajul evreilor de la recensământul din
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
de a manipula sentimentele indivizilor și de a întări legitimitatea structurilor politice de stat. Printre alții, Hobsbawm și Ranger au analizat și prezentat diverse exemple de tradiții care trec drept elemente simbolice ale identității naționale, tradiții care, fără a reflecta etnicitatea preexistentă și continuă a grupului social în care au apărut, au fost inventate în timpuri istorice recente cu scopul de a facilita realizarea unor deziderate politice sau economice. Tradițiile inventate sunt răspunsuri la situații noi. Având o valoare simbolică, aceste
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
unora la culte neoprotestante. Odată cu schimbările de regim de după 1989 și procesul de democratizare din Europa Centrală și de Sud-Est, a devenit posibilă și afirmarea identităților naționale, în ciuda globalizării. În aceste condiții s-au afirmat și tendințele de „construire a etnicității” la etniile care nu au devenit națiuni, inclusiv la romi și chiar la un grup din cadrul lor cum sunt băieșii. În elitele acestora a apărut ideea posibilității afirmării intereselor și a obținerii drepturilor lor prin etnicitate. Ca la orice etnie
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
tendințele de „construire a etnicității” la etniile care nu au devenit națiuni, inclusiv la romi și chiar la un grup din cadrul lor cum sunt băieșii. În elitele acestora a apărut ideea posibilității afirmării intereselor și a obținerii drepturilor lor prin etnicitate. Ca la orice etnie, și în cazul băieșilor se pune problema autoidentificării (cum se consideră pe ei înșiși), a heteroidentificării (cum îi consideră ceilalți) și, în cadrul acesteia, cum îi consideră oficialitățile. Autoidentificarea acestui grup etnic nu este unitară. Trebuie făcută
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
de limbă romani, la care gradul de organizare este mai avansat, caută să-i includă în rândul lor și pe băieși. Aceasta se observă de exemplu în Croația, unde sunt băieși care, sub influența organizațiilor neguvernamentale rome, se declară romi. Etnicitatea băieșilor este mai mult sau mai puțin afirmată în funcție de țară. La aceasta contribuie și reprezentarea lor prin organizații politice și civice proprii. Un nivel mai semnificativ de reprezentare prin organizații se găsește în Bulgaria. Există Partidul Patriei, prin intermediul căruia rudarii
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
albă a vremii). Percepția imaginii negrului american a cunoscut o transformare continuă o dată cu mișcările de reformă socială și culturală în care două mari curente, cele ale integrării și segregării, s-au constituit ca doi poli ai dezbaterii despre rasă și etnicitate. În cartea sa "Omul recent", Horia-Roman Patapievici consideră că literatura 'negritudinii' (faptul de a fi negru, văzut ca o problemă de ideologie) este un "narodnicism rasial", concluzionând că "trebuiau și americanii să treacă prin gafele care au sucit mințile europenilor
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
asupra modului în care arătam și noi, "civilizații", în zorii umanității. Principalele teorii antropologice ale epocii sunt cele datorate lui Herbert Spencer ("organismul social"), Karl Marx ("determinismul social și evoluția umanității ca luptă între clase"), Morgan (periodizarea culturii și a etnicității), Tylor (definirea culturii). În perioada de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea se impune treptat metoda etnografică a cercetării vieții oamenilor prin locuirea pentru o perioadă împreună cu aceștia și urmărirea lor îndeaproape. Tot acum sunt
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
secolului al XX-lea. După prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, sute de mii de etnici belaruși au emigrat în țările Uniunii Europene. Odată cu apariția pe harta politică a lumii a noului stat, a fost adusă în prim plan și problema etnicității belaruse, odată cu revigorarea limbii belaruse. În momentul de fața aproximativ 9 - 10 milioane de persoane își recunosc apartenența la etnia belarusă. Limba maternă a majorității populației republicii este într-adevăr belarusa, totuși cei mai mulți locuitori sunt bilingvi, cunoscând și limba rusă
Belaruși () [Corola-website/Science/302833_a_304162]
-
cu un standard european de dezvoltare. Schifirneț a argumentat existența unor idei sociologice și filosofice românești despre schimbarea socială și evoluția istorică a comunităților naționale. Prin exegeza textelor unor mari gânditori români, sunt reactualizate concepte și teme importante despre națiune: etnicitatea, relațiile interetnice, morfologia națiunii, agenții modernizării în spațiul românesc, relația dintre gândirea modernă și gândirea primitivă, identitatea etnică, asimilare etnică etc. El definește ideea națională ca viziune a unei comunități naționale despre identitatea și psihologia sa, și modul cum ea
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
națională a socialului. Studiile sale aduc noi interpretări ale unor mari cugetători români. Amintim ideile sale despre sociologia dezvoltării culturale la Kogălniceanu, conceptul de gândire paradigmatică la Eminescu, concepția maioresciană despre modernizarea culturală, gândirea politică a lui Aurel. C. Popovici, etnicitatea la C. Rădulescu-Motru, morfologia națiunii la S. Mehedinți, dimensiunea religioasă a națiunii la Nichifor Crainic, revoluția la Mihai Ralea etc. În acest sens, este combătută perpetuarea unor imagini simplificatoare despre o bună parte dintre gânditorii români și este de menționat
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
care l-a manifestat în a guverna și , Penn a realizat foarte repede că acest lucru era foarte greu de realizat, în primul rând din cauza numeroaselor etnicii care formau colonia. Delaware era în continuare un "melting pot" de naționalități și etnicități, suedezii, finlandezii, olandezii, francezii și englezii fiind cei mai reprezentativi dintre coloniștii europeni stabiliți acolo. Încercarea ulterioară a guvernatorului Penn de a fuziona cele două guverne, ale Pennsylvaniei și ale "comitatelor de jos" ale Delaware-ului a fost total sortită eșecului
Colonia Delaware () [Corola-website/Science/310843_a_312172]
-
ș&ț, dezvoltă conceptele prezentate, iar trimiterile șΦț permit aprofundarea diverselor teme (cele mai importante fiind marcate prin folosirea majusculelor). Au fost alese mai multe axe principale, respectiv: ă componenta sociologică: comunitate, conflict, integrare, socializare, valori; ă sfera antropologică: aculturație, etnicitate, etnocentrism, tribalism, călătorie; ă dimensiunea filosofică: compasiune, fraternitate, laicitate, solidaritate, totalitarism; ă aporturile psihologiei sociale: atribuire (teoriile Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil (drept
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
economice și sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul Î), COTE, MORAVURI POLICAR Alain Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE, DIALOG (principiul Î), DIFERENȚĂ (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, RASĂ, RECUNOAȘTERE (politică de Î), SOLIDARITATE REY Jean-François Profesor agregat de filosofie la IUFM din Nord-Pas-de-Calais ALTERITATE, STRĂIN, TOTALITARISM RICHARD Michel Profesor agregat de filosofie, conferențiar la Școala superioară de comerț din Nantes FRATERNITATE RIVIERE Claude Profesor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Sine” depinde de existența Celuilalt: orice identitate colectivă Înseamnă, În același timp, incluziune pentru cei care o Împărtășesc (in-group) și excluziune pentru cei care nu o Împărtășesc (out-group) (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, pp. 134-135, cu rezerva că acești autori scriu: „Etnicitatea ș...ț afirmă un Eu colectiv, negând În același timp un Celălalt colectiv”, În timp ce noi am spune mai curând că etnicitatea Îl instituie pe Celălalt ca atare și Îl recunoaște astfel). Identificarea se bazează simultan pe asemănare („a fi identic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
pentru cei care nu o Împărtășesc (out-group) (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, pp. 134-135, cu rezerva că acești autori scriu: „Etnicitatea ș...ț afirmă un Eu colectiv, negând În același timp un Celălalt colectiv”, În timp ce noi am spune mai curând că etnicitatea Îl instituie pe Celălalt ca atare și Îl recunoaște astfel). Identificarea se bazează simultan pe asemănare („a fi identic cu...”) și pe neasemănare („a fi diferit de...”) (Lipiansky, 1998a, pp. 21-22). Reciprocitatea identificărilor scoate la iveală o altă chestiune fundamentală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ethnicité, ed. cit. QUEIROZ Jean-Manuel de și ZIOLKOVSKI Marek (1994), L’Interactionnisme symbolique, Rennes, Presses universitaires de Rennes. RICŒUR Paul (1991), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit. Φ Aculturație, ALTERITATE, BILINGVISM, Comunitate, Cultură, ETNICITATE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), NAȚIUNE, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), SINCRETISM, SOCIALIZARE, Stereotip Apartheidtc "Apartheid" Φ COTE, Discriminare, Excludere, RASISM Arie culturalătc "Arie culturală" Postulat de Școala difuzionistă, conceptul antropologic de arie culturală (În germană, Kulturkreis; În engleză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Paris, PUF. ROTTER Julian (1996), „Generalized expectancies for internal versus external control of reinforcement”, Psychological Monographs, vol. 80, nr. 609, trimestrul I, pp. 1-28. Φ Atitudine, Discriminare, Etnocentrism, Instituție, Normă, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Autenticitatetc "Autenticitate" Φ CREOLITATE, ETNICITATE, NAȚIUNE Autoritarismtc "Autoritarism" Φ PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Autoritate (tipuri de Î)tc "Autoritate (tipuri de ~)" Φ DOMINAȚIE Azil (drept de Î)tc "Azil (drept de ~)" Noțiunea de drept de azil este Înțeleasă adesea ca referindu-se la azilul politic. Or
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În Marea Britanie, se insistă pe problema drepturilor sociale, acestea fiind cele mai recent dobândite, conform perspectivei canonice a lui Thomas Marshall (la care vom reveni ceva mai jos); În Statele Unite, dată fiind importanța problemei integrării grupurilor etnice, chestiunile referitoare la etnicitate sunt cele care rețin cel mai mult atenția; În sfârșit, În Europa continentală, În prim-plan stau legăturile dintre societatea civilă și stat. Pluralitatea disciplinară și diversitatea geografică contribuie la mărirea numărului de obiecte ce se cuvin studiate În domeniul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dimensiunea etno-culturală a cetățeniei franceze, dimensiune pe care teoretizările clasice refuză cel mai adesea s-o ia În considerare. Această concepție genealogică ă care nu este cu totul străină de primordialismul lui Edward Shils (vezi, În lucrarea de față, articolul „Etnicitate”) ă arată că societățile moderne nu au eradicat apartenențele comunitare. Tot ea ne arată și dificultatea de a desface legăturile dintre cetățenie și naționalitate. Forța acestui model rezidă În bună măsură În faptul că reprezintă conjugarea a două tradiții totuși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Michael (1997), „Communauté, citoyenneté et jouissance des droits”, Esprit, nr. 3-4, martie-aprilie, pp. 122-131. WIEVORKA Michel (coordonator) (1996), Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte. Φ Comunitate, Diferență (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MINORITĂȚI (dreptul Î), MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î), REPREZENTARE SOCIALĂ Cetățenie (codul Î)tc "CetĂȚenie (codul ~)" Expresia „Codul cetățeniei” desemnează dispozițiile legale referitoare la atribuirea și la dobândirea cetățeniei franceze de către o persoană fizică. Ea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
obstacle, urmată de Sept essais sur Rousseau, Paris, Gallimard. Φ ALTERITATE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, FRATERNITATE, POPOR, STRĂIN, TOTALITARISM, VIOLENȚĂ Comunicare (etnografia Î)tc "Comunicare (etnografia ~)" Φ INTERCULTURAL (didactica Î) Comunitarismtc "Comunitarism" Φ COTE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/ UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Comunitatetc "Comunitate" Pentru un autor ca Robert Nisbet, noțiunea de comunitate, a cărei redescoperire este unul dintre fenomenele cele mai caracteristice ale gândirii sociale din secolul al XIX-lea, constituie „conceptul elementar de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
aderăm la postulatele etnometodologiei, ar mai fi de menționat o mulțime de teme de discuție. Să semnalăm În special studierea stilurilor de viață și a tipurilor de sociabilitate, analiza impactului mass-media și a determinanților creației artistice, dezbaterile asupra relativismului și etnicității sau asupra mondializării și aculturației ocupând și ele un loc important În galeria subiectelor de discutat. Dacă civilizația se bazează pe acumulare și progres, cultura ă ne amintește Paul Ricœur În Histoire et vérité ă se bazează pe o lege
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Seuil (prima ediție HMH: 1968). WILLIAMS Raymond (1995), The Sociology of Culture, Chicago, The University of Chicago Press (prima ediție americană: 1981). Φ Aculturație, Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Contracultură, Culturalism, CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DREPT ȘI CULTURĂ, ECONOMIE ȘI CULTURĂ, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), MULTICULTURALISM, Patrimoniu cultural, Sociabilitate, SOCIALIZARE, Subcultură Cultură și dezvoltaretc "Cultură și dezvoltare" În urma eșecurilor repetate ale modelelor și proiectelor de dezvoltare din numeroase țări din Sud, dimensiunea culturală a devenit un obiect de reflecție pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
căutate mai Înainte, În perioada luptelor anticolonialiste. Ni se pare util să trecem rapid În revistă condițiile legitimării sale, Înainte de a-i descrie natura și limitele. ν Începând cu anii ’50, asistăm la o revenire a revendicărilor naționaliste și a etnicității ca valoare fundamentală. „Dreptul la diferență” semnifică acum dreptul fiecărui popor de a-și afirma specificitatea culturală. Este deci de Înțeles că un atare slogan a găsit un ecou favorabil În medii foarte diferite, cu atât mai mult cu cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]