214 matches
-
DIFICULTĂȚI ÎN STUDIUL SCHIMBĂRII SOCIALE. Identificarea surselor schimbării este numai una din provocările specifice studiului schimbării sociale. Printre alte provocări sunt problemele legate de lipsa datelor valabile. Uneori datele sunt pierdute, alteori sunt neclare. Altă sursă generatoare de dificultăți este etnocentrismul, tendința de a judeca alte culturi prin propriile standarde, fapt ce generează un pericol mare de interpretare greșită a acestora. În sfârșit, definirea perioadei de timp pentru a fi studiată este o problemă. Dacă există pattern-uri regulate ori cicluri
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să fii persan. Relativismul nu este unul filosofic, care neagă orice posibilitate de a găsi un absolut, o cunoaștere obiectivă, un adevăr. Relativismul este cultural: refuză să facă o normă din moravurile, cutumele, credințele unui popor, să le declare superioare. Etnocentrismul dăinuie mult timp, dar relativismul pregătește calea pentru ceilalți, cei diferiți. 3. Pentru prima dată în Europa, unitatea ideologică și religioasă se fragmentează (ruptura între Luther și Papă se consumă în 1520). S-a terminat cu unanimismul. De fapt, regula
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o legătură puternică între orientarea religioasă extrinsecă (operaționalizată prin indicatori de genul: "calificarea religiei ca fiind foarte importantă", "participare frecventă la biserică", "inflexibilitate doctrinală") și o serie de trăsături de personalitate care evidențiază o raportare negativ diferențiatoare la "celălalt", precum etnocentrismul, autoritarismul, dogmatismul, distanță socială sporită, rigiditatea, și, mai ales, activarea unor forme specifice de prejudecăți, de tipul celor rasiste. Ancorată în conștiința individuală, sporind nevoia alegerilor personale, religiozitatea contemporană își conservă într-o manieră ocultată funcțiile și mecanismele tradiționale, precum
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
polonez, a accentuat importanța muncii „de teren”, a contactului direct dintre nativi și cercetător, care trebuie să observe comportamentele și să „prindă” semnificațiile pe care acestea le au pentru nativii înșiși (vezi și capitolul III, „Relativismul”). Termenul opus relativismului este etnocentrismul. Etnocentrismul este tendința individului de a privi lumea (diversele culturi) din perspectiva propriei culturi, pe care o consideră centrul universului, „buricul pământului”, superioară altor culturi. Etnocentrismul este o formă de distorsionare a semnificației obiectelor și fenomenelor prin interpretarea lor în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a accentuat importanța muncii „de teren”, a contactului direct dintre nativi și cercetător, care trebuie să observe comportamentele și să „prindă” semnificațiile pe care acestea le au pentru nativii înșiși (vezi și capitolul III, „Relativismul”). Termenul opus relativismului este etnocentrismul. Etnocentrismul este tendința individului de a privi lumea (diversele culturi) din perspectiva propriei culturi, pe care o consideră centrul universului, „buricul pământului”, superioară altor culturi. Etnocentrismul este o formă de distorsionare a semnificației obiectelor și fenomenelor prin interpretarea lor în contextul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
le au pentru nativii înșiși (vezi și capitolul III, „Relativismul”). Termenul opus relativismului este etnocentrismul. Etnocentrismul este tendința individului de a privi lumea (diversele culturi) din perspectiva propriei culturi, pe care o consideră centrul universului, „buricul pământului”, superioară altor culturi. Etnocentrismul este o formă de distorsionare a semnificației obiectelor și fenomenelor prin interpretarea lor în contextul propriei culturi, nu în contextul culturii care le-a generat. Conceptul de etnocentrism a fost introdus și teoretizat de HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/w
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturi, pe care o consideră centrul universului, „buricul pământului”, superioară altor culturi. Etnocentrismul este o formă de distorsionare a semnificației obiectelor și fenomenelor prin interpretarea lor în contextul propriei culturi, nu în contextul culturii care le-a generat. Conceptul de etnocentrism a fost introdus și teoretizat de HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Elena Jacobs Jaye Lau&action=edit" \o "Elena Jacobs Jaye Lau" Elena Jacobs Jaye Lau, profesor de științe sociale și politice la HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
îl ajută pe individ să cunoască și să aprecieze alte culturi, dar totodată îl ajută să-și cunoască și să înțeleagă mai bine propria cultură. Sunt câteva elemente care afectează comunicarea interculturală, putând conduce la neînțelegeri și chiar conflicte interculturale: etnocentrismul, activarea stereotipurilor și a prejudecăților, predispozițiile cognitive, identitatea socială, emoția. Etnocentrismul, caracteristic oricărui grup cultural, este tendința care îl face pe individ să se plaseze „în centrul universului”, să evalueze din perspectiva normelor și valorilor propriei culturi toate celelalte forme
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cognitive, identitatea socială, emoția. Etnocentrismul, caracteristic oricărui grup cultural, este tendința care îl face pe individ să se plaseze „în centrul universului”, să evalueze din perspectiva normelor și valorilor propriei culturi toate celelalte forme de manifestare exterioare culturii sale. Totodată, etnocentrismul îl determină pe individ să considere normele și valorile societății sale ca bune, superioare altora, morale, adecvate, normale, exagerând astfel diferențele față de alte grupuri culturale și trecând cu vederea asemănările, valorizând negativ comportamentele deviante de la propriile norme, dezvoltând sentimente negative
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sale ca bune, superioare altora, morale, adecvate, normale, exagerând astfel diferențele față de alte grupuri culturale și trecând cu vederea asemănările, valorizând negativ comportamentele deviante de la propriile norme, dezvoltând sentimente negative față de ceilalți (ostilitate, dispreț, neîncredere). Culturile prezintă diverse grade de etnocentrism: culturile orientate spre toleranță, armonie, valorizarea diferenței au un nivel de etnocentrism scăzut, în timp ce culturile exagerat orientate spre trecut și tradiție sau care perpetuează sentimentul superiorității prezintă un nivel ridicat de etnocentrism. Stereotipurile (vezi capitolul II, „Stereotipurile”) sunt, în general
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alte grupuri culturale și trecând cu vederea asemănările, valorizând negativ comportamentele deviante de la propriile norme, dezvoltând sentimente negative față de ceilalți (ostilitate, dispreț, neîncredere). Culturile prezintă diverse grade de etnocentrism: culturile orientate spre toleranță, armonie, valorizarea diferenței au un nivel de etnocentrism scăzut, în timp ce culturile exagerat orientate spre trecut și tradiție sau care perpetuează sentimentul superiorității prezintă un nivel ridicat de etnocentrism. Stereotipurile (vezi capitolul II, „Stereotipurile”) sunt, în general, puncte de sprijin în comunicarea interculturală, oferind interactanților puncte de pornire pentru
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ostilitate, dispreț, neîncredere). Culturile prezintă diverse grade de etnocentrism: culturile orientate spre toleranță, armonie, valorizarea diferenței au un nivel de etnocentrism scăzut, în timp ce culturile exagerat orientate spre trecut și tradiție sau care perpetuează sentimentul superiorității prezintă un nivel ridicat de etnocentrism. Stereotipurile (vezi capitolul II, „Stereotipurile”) sunt, în general, puncte de sprijin în comunicarea interculturală, oferind interactanților puncte de pornire pentru reducerea incertitudinii comunicative. Problemele de comunicare apar atunci când caracterizările stereotipe sunt absolutizate și devin bariere în interacțiune, în negocierea semnificației
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
receptivitatea la diferențele culturale. Capacitățile afective vizează predispozițiile motivaționale și atitudinale, adaptabilitatea, motivația de adaptare, atitudinea eului față de celălalt, toleranța față de ambiguitate, capacitatea de empatizare, capacitatea de distanțare psihologică, gradul de anxietate în întâlnirile intergrup, gradul de evitare a incertitudinii, etnocentrismul, prejudecățile și stereotipurile, încrederea, prietenia, cooperarea, calmul, autocontrolul de care individul e capabil să dea dovadă în situații de stres. Capacitățile operaționale privesc complexitatea și flexibilitatea comportamentală a individului, capacitatea lui de adaptare comunicativă, abilitatea de a elaborarea mesaje cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o construiesc indivizii în întâlnirile interculturale (adică dintre membrii unor culturi diferite) poartă numele de identitate interculturală. Pus în situația de a comunica frecvent cu membrii altor culturi, individul dobândește o personalitate interculturală care, în linii generale, corespunde evoluției de la etnocentrism la acceptarea și aprecierea altor culturi, a diferențelor dintre culturi. În cazul particular al comunicării interculturale, abilitatea de negociere a identității este parte a competenței de comunicare interculturală. Negocierea identității în întâlnirile interculturale cunoaște trei faze ciclice: a) „încercare și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Azi aici, mâine-n Focșani”. În viziunea lui D. Drăghicescu (1907/1995, p. 221), fluctuația apare în forma „continuului acces de isterie”, „convulsiunilor și spaimelor la intervale scurte”. În atitudinile față de ființa lor etnică, românii pendulează între critică excesivă și etnocentrism encomiastic. 2.3. Schimbarea ca scop în sine Istoria românilor apare ca un lung șir de schimbări la față, acceptate de oameni pentru a-și asigura supraviețuirea. Nu este o schimbare planificată, cu un scop, ci una dictată, impusă, adusă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturii; caracteristicile culturii; rolul bisericii; rolul familiei; rolul statului; Cunoaștere socială; Fiske și Taylor; Dependența contextuală; grade de dependență contextuală Distanța față de putere Emoția: emoții universale; specificul cultural al emoției; expresii faciale ale emoțiilor universale; conceptualizarea bucuriei în cultura română; Etnocentrism Evitarea incertitudinii Familia și cultura: familia extinsă; familia restrânsă; Feminitate Globalizarea Hall, Edward T. Hinduismul Hofstede, Geert Individualism Islamismul Iudaismul Identitatea; identități; identitatea culturală; identitatea de grup; identitatea personală; negocierea identității; idiocentrism și alocentrism; Stereotipurile culturale Kluckhohn și Strodtbeck Masculinitate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de comunicare interculturală; strategii de formare a competenței de comunicare interculturală; Comunicarea interculturală; caracteristicile comunicării interculturale; configurația schimburilor verbale în comunicarea interculturală; neânțelegerile în comunicarea interculturală; bariere în comunicarea interculturală; factorii care afectează comunicarea interculturală; preîntâmpinarea problemelor de comunicare interculturală; etnocentrismul în comunicarea interculturală; stereotipurile în comunicarea interculturală; Identitatea interculturală; negocierea identității interculturale; Collier și Thomas; Ting Toomy Neînțelegerile în comunicarea interculturală Situațiile de comunicare interculturală; Șocul cultural; K. Oberg; fazele șocului cultural; CAPITOLUL 5 CULTURA ROMANA Specificul culturii române Valori
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dintre interlocutori. Anna Wierzbicka s-a născut în Polonia și este în prezent profesor de lingvistică la Universitatea Națională din Australia. Studiile ei de pragmatică, semantică, antropologie și comunicare interculturală sunt cunoscute și apreciate în lume. Un exemplu hazliu de etnocentrism apare într-o comedie romantică americană din anul 2002. Tatăl eroinei principale, grec de origine, are tendința de a exagera superioritatea culturii grecești în raport cu cea americană. De pildă, următorul dialog este relevant: „— Spune-mi orice cuvânt și îți voi demonstra
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
consiliu consultativ al angajaților, crearea unui program de întâlniri cu grupuri de angajați, existența unei condici de sugestii, angajarea unor consultanți pe probleme de comunicare etc. d. Înțelegerea diferențelor culturale - una dintre sursele majore care generează dificultăți în comunicare este etnocentrismul, adică tendința unei persoane de a-și considera propria cultură superioară oricărei alteia. Etnocentrismul poate afecta negativ comunicarea în cel puțin trei moduri: • poate determina o persoană să nu asculte cu atenție ceea ce spun cei din jur; • determină utilizarea unor
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
unei condici de sugestii, angajarea unor consultanți pe probleme de comunicare etc. d. Înțelegerea diferențelor culturale - una dintre sursele majore care generează dificultăți în comunicare este etnocentrismul, adică tendința unei persoane de a-și considera propria cultură superioară oricărei alteia. Etnocentrismul poate afecta negativ comunicarea în cel puțin trei moduri: • poate determina o persoană să nu asculte cu atenție ceea ce spun cei din jur; • determină utilizarea unor stereotipuri în raport cu persoane din alte culturi; • poate determina o persoană să se adreseze celor
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
târziu, termenul barbar a fost înlocuit cu sălbatic, provenit din latinescul silvaticus, însemnând "al pădurii" (care vine din pădure) și trimițând tot la natură: la origine, animalele considerate sălbatice erau cele care trăiau libere, în codru. Termeni fondatori, piloni ai etnocentrismului, cuvintele "barbar" și "sălbatic" au în comun respingerea celuilalt, a străinului, în natură sau, mai exact, în animalitate. Altfel spus, în lumea celor fără de suflet. Și totuși, oameni fără de suflet? Cum să existe așa ceva? În orice caz, îndoielile au existat
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ofertei în domeniul inteligenței economice a respins bazele obiective ale unei piețe axate pe termenul scurt. Dinamica internă a acestui sector decurge în principal din concurența la care s-au angajat întreprinderile americane și ea a fost una marcată de etnocentrism. Dar etnocentrismul nu este singura explicație culturală a deficiențelor înregistrate de întreprinderile americane față cu concurența internațională în domeniul inteligenței economice. Aici, problema de bază a ingineriei informației este lipsa sa de rentabilitate colectivă. Logica sistemului este una individualistă. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
domeniul inteligenței economice a respins bazele obiective ale unei piețe axate pe termenul scurt. Dinamica internă a acestui sector decurge în principal din concurența la care s-au angajat întreprinderile americane și ea a fost una marcată de etnocentrism. Dar etnocentrismul nu este singura explicație culturală a deficiențelor înregistrate de întreprinderile americane față cu concurența internațională în domeniul inteligenței economice. Aici, problema de bază a ingineriei informației este lipsa sa de rentabilitate colectivă. Logica sistemului este una individualistă. Fiecare întreprindere cu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Sahlins găsește că este ireal să vorbești de economie în cazul primelor societăți. Dar nici unul nu merge pînă la capăt. Cei doi cercetători ajung la o idee care, chiar și pentru spirite precum ale lor, atente să se elibereze de etnocentrism, este un imposibil. Există însă, în lucrările lor, suficiente argumente pentru a ne susține propria ipoteză, a treia: în istoria umanității au existat lumi civilizate "aneconomice". Ceea ce omul modern numește economie (chiar în sensul cel mai larg pe care i-
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
un punct de vedere lingvistic, ci, subsumată unui proiect de o mare anvergură filosofică și culturală, ea va fi inclusă unor argumente ce au drept scop critica "metafizicii prezenței". Gramatologia, ca știință a scriiturii, va aduce și alte probe împotriva etnocentrismului, cât și în favoarea reabilitării scrisului în relația sa cu vocea. Expresia franceză pas de méthode ne permite a afirma că deconstrucția nu este o metodă, că ea este "fără metodă", dar și "mers al metodei". Modalitatea prin care se salvează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]