204 matches
-
lui de peisaj,dar mai puțin oamenii acestei zone.Așa cum spuneam, matricea de inspirație a acestor artiști este o zonă plină de lumină și culoare, de aceea expoziția se află sub genericul Lumina de la porțile ceruluii, având o specificitate unică etnofolclorică, care vrând ne vrând, artiștii au surprinso în arhitectura caselor, a căpițelor de fân, a portului și obiceiurilor oamenilor . Este o zonă ce mustește de istorie, dar mai ales de frumusețea peisajului care, cum spunea Amiel este o stare de
LUMINA MUNTELUI ÎN PROCESIUNEA ARMONIEI CULORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360677_a_362006]
-
cu sufletul locuitorilor dintotdeauna ai pitorescului meleag buzoian. Reveria transcendentă a creației artistice locale nu poate fi, din această cauză, actul abstragerii dintr-un singur izvor ci dintr-un estuar în care toate izvoarele muzicale curse din mai multe zone etnofolclorice adună într-un nimb lumină. Aceasta nu tulbură folclorul prin variația stilurilor, ci îl îmbogățește frumos prin permanențe spirituale, captate și concentrate. În toată istoria sa, Siriul nu a avut încă pe nimeni care să-i cânte sufletul, să-i
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
fonduri publice, în principal de la bugetul de stat, prin Ministerului Culturii, conform Programului național de restaurare a monumentelor istorice, arhiva patrimoniului cultural mobil, bazele de date ale patrimoniului arheologic. (2) Institutul deține, administrează și gestionează Banca națională de date etnofolclorice, Registrul național al mărcilor tradiționale distinctive și Inventarul național al patrimoniului cultural imaterial, administrează, de asemenea, marca de produs CeRt - Artă tradițională, precum și marca națională „INP“, ambele înscrise la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. (3) Institutul are
REGULAMENT din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294702]
-
centre județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, școli populare de arte și meserii, centre zonale pentru educația adulților, formații și ansambluri profesioniste pentru promovarea culturii tradiționale și altele asemenea; ... bb) coordonează activitatea de administrare a Băncii naționale de date etnofolclorice, un sistem bazat pe criterii științifice naționale și internaționale, conținând și arhiva imagistică, având în vedere și oferirea de servicii de specialitate - indexare unitară, difuzarea informației privind patrimoniul cultural imaterial, cultura tradițională și educația permanentă, precum și valorificarea acestor domenii
REGULAMENT din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294702]
-
de sprijinire și afirmare a performerilor creațiilor populare contemporane (festivaluri, expoziții naționale, saloane, gale, târguri, tabere și ateliere de creație și interpretare etc.), din domeniul culturii tradiționale și al creației populare contemporane; ... y) coordonează metodologic activitatea de administrare a datelor etnofolclorice din așezămintele culturale de nivel județean și acordă consultanță de specialitate privind patrimoniul imaterial și cultura tradițională. ... (2) Atribuțiile Compartimentului salvgardarea patrimoniului cultural imaterial se completează cu dispozițiile legale incidente în materie, precum și cu orice alte atribuții sau sarcini
REGULAMENT din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294702]
-
nu veacul acesta, nici cel următor, ci timpul fără unități posibil de evaluat va identifica în ea coloana de rezistență, armonie și estetică a ființei culturale naționale, una cu ființa istorică, națională, cu ființa neamului românesc in integrum! În configurația etnofolclorică a Transilvaniei, Maramureșul are o densitate de artiști comparabili cu cerul care de pe orice meridian ar fi cercetat s-ar oglindi pe el o văpaie astrală. Între ei, maestra Angela Buciu este un artist dintre cei care, pentru că alte popoare
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
A făcut studii liceale la Baia Mare, apoi Institutul Pedagogic, la Baia Mare și Facultatea de Filologie la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj. A efectuat rodnice cercetări și culegeri muzicale, texte literare, datini, obiceiuri tradiționale, costume populare... îndeosebi în zonele și subzonele etnofolclorice ale Maramureșului, dar nu numai, valorificând această trudă în producțiile artistice de spectacole ale Ansamblului Național „Transilvania” din Baia Mare și pe suporturile fonografice Electrecord și ale Radio-Televiziunii Române. Timp de patru ani a efectuat cursuri intensive de specialitate în cadrul Ansamblului
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
Ansamblul „Izvorașul”, Minneapolis MN, Ansamblul „Viață Românească”, Milwaukee WI, din comunitățile românești de la Chicago, Trenton, Cleveland, Los Angeles, Detroit. Este din 2002, profesor la catedra de canto a Universității de Arte „Vatra”. A colaborat și colaborează cu presa de specialitate etnofolclorică, fapt relevat în volumul „Destin neliniștit”, capitolul „Vitralii”, precum și în introducerea volumului „Lada mea de zestre”. Firește, în chipul cel mai elevat fructificator a colaborat și colaborează cu toate orchestrele și ansamblurile profesioniste de profil folcloric din țară, împreună cu soliști
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
ca Ștefania Rareș? Ștefania Rareș, însăși! Este una dintre puținele interprete de muzică folclorică românească potrivnică influențelor și infiltrațiilor vătămătoare, străine de tradiția și cultura neamului, ori căzute în plasa urbană, cultă, modernă, vulgară ori banală, cu text gol. Zona etnofolclorică a Moldovei de nord este puternic individualizată, iar artista Ștefania Rareș a preluat folclorul pur, de la lăutar și plugar, dar și de la cioban, de la pădurar, de la sătean... I-a imprimat o anumită particularitate de valoare, dar nu i-a umblat
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
la Universitatea București, Facultatea de Litere, 1998-2002 2002-2010 stagieri la Consiliul Europei, Strasbourg, Franța Activități: Ministerul de Finanțe din R.Moldova, Ministerul Ameleorărilor și Gospodăriei Apelor din Moldova, Uniunera Scriitorilor din Moldova (Muzeul de literatură), Cenaclul „Grai Matern”, președinte Teatrul Etnofolcloric „Ion Creangă”, Redactor șef, Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO, presedinte Organizația Mondială a Copiilor Talentați, președinte Academia Europeană a Societății Civile, președinte Performanțe: Laureată a Premiului Literar Internațional „Maxim Gorki”, (cartea de debut) Membru al Uniunii
CV-UL RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341895_a_343224]
-
azimă pusă pe masa celui flămând. Pag.7 ). Cartea, propriu zisă, se deschide cu “Întoarcerea în timp “, fixând locul geografic și așezarea în paragrafele “Drumul spre Țigănești “ și în “Așezarea- Vegetația-Clima“, fiind o adevărată oglindă a unui spațiu etnografic și etnofolcloric.Interesante sunt constatările privind schimbarea mentalității oamenilor datorită anilor de regim criminal-comunist, când una se gândea și alta se spunea, când țăranul nu primea nimic de la CAP, dar fura noaptea din lan.Iar toamna veneau elevii, studenții și militarii să
ELENA BUICÂ-ÎNTOARCEREA SPRE OBÂRŞII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343593_a_344922]
-
și frați! Aceste amintiri nu pot fi izgonite nici de ani, nici de inimi! Casa părintească, părinții și frații trăiesc în minte chiar și atunci când nu mai sunt! Pentru această trăinicie s-a zidit din nemurire muzica folclorică. Orice zonă etnofolclorică are în oglinda melosului corespunzător elementele primordiale de identitate care pornesc de la locurile natale. De aceea, în orice parte de țară ar glăsui cânt Cătălin Maximiuc, bucovinește ar glăsui, oriunde ar merge, bucovinești semne ar lăsa în urma pasului său, zadarnic
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
Zamfira nu va fi scris niciodată în martirologiile pe care le râvnesc impostorii, dar va rămâne scris în cronicile istorice și culturale ale României. Cântă cu nerepetabilă virtuozitate creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade, cântece de joc din toate zonele etnofolclorice românești. Piesele concertate inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și altele, urcă la sufletul publicului, nemăsurat de înfloritoare, zburate ca păsări
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
asigură hrana, îmbrăcămintea, casa sufletului, omul ar trăi în pustietate, ca viețuitoarele din hrube și peșteri, fără ei. Avem prilejul de a cunoaște pe firul acestui interviu făurit sub impresii foarte afective o artistă din nimbul melosului popular reprezentativ regiunii etnofolclorice moldovenești, mai exact al perimetrului bacăuan și vecinătății: Maria Tătaru. Dominanta întrebărilor este mirarea, iar a răspunsurilor sinceritatea, se va vedea aceasta...! Cea mai de anvengură aventură umană e viața însăși. Te rog, Maria, inițiază cititorul în descoaserea biografiei tale
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
în Căianu Mic, la poalele Tibleșului, județul Bistrița-Năsăud, este un reper rar al omului statornic al comunității din mijlocul căreia a pornit ca puiul vulturului în văzduh, spre vastitatea sublimă a scenei muzicii populare și folclorice cu precădere aparținătoare zonei etnofolclorice în care se află așezările sale natale. A fost și este până azi foarte implicat în viața social-politică, artistică și culturală a Bistriței- Năsăud, nemijlocit și eficient prin integrarea personală în planul politic, fiind, în anul 2000 ales consilier municipal
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
Eseu de Al.Florin ȚENE Al. Florin Țene: „Limba noastră-i limbă sfântă..!“ - Cine o apără de poluare? Întoteauna, de-alungul istoriei, poporul nostru, ființa lui etnică, etnografică și limba, au suferit influiențe din partea popoarelor vecine și a împrumuturilor din tezaurul etnofolcloric și lingvistic al altor păopoare indo-europene. Până a ajunge la subiectul propriu-zis , doresc să fac o mică incursiune în fondul de bază a istoriei limbii române. Pe temeiul cercetările întreprinse în ultimile decenii, în special de I.I.Russu- cercetări care
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Al. Florin Țene: „Limba noastră-i limbă sfântă..!“ - Cine o apără de poluare? Întoteauna, de-alungul istoriei, poporul nostru, ființa lui etnică, etnografică și limba, au suferit influiențe din partea popoarelor vecine și a împrumuturilor din tezaurul etnofolcloric și lingvistic al altor păopoare indo-europene. Până a ajunge la subiectul propriu-zis , doresc să fac o mică incursiune în fondul de bază a istoriei limbii române. Pe temeiul cercetările întreprinse în ultimile decenii, în special de I.I.Russu- cercetări care
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
12 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Până la venirea pe scena muzicii folclorice dobrogene a interpretului Marius Brutaru, Dobrogea dăduse mulți cântăreți, unii dintre ei nedoriți poate, în grindul dintre Dunăre și Marea Neagră de către cei ce-au amestecat cântecele. Această zonă etnofolclorică, a Dobrogei ar fi plină de briz-briz-uri, ca un copac răscrucit de o sumedenie de altoiuri, dacă tulpina lui n-ar fi hrănită de rădăcini și n-ar crește din ea ramura principală care-i croiește coroana și-i face
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Al. Florin Țene: „Limba noastră-i limbă sfântă..!“ - Cine o apără de poluare? Întoteauna, de-alungul istoriei, poporul nostru, ființa lui etnică, etnografică și limba, au suferit influiențe din partea popoarelor vecine și a împrumuturilor din tezaurul etnofolcloric și lingvistic al altor păopoare indo-europene. Până a ajunge la subiectul propriu-zis , doresc să fac o mică incursiune în fondul de bază a istoriei limbii române. Pe temeiul cercetările întreprinse în ultimile decenii, în special de I.I.Russu- cercetări care
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
la Universitatea București, Facultatea de Litere, 1998-2002 2002-2010 stagieri la Consiliul Europei, Strasbourg, Franța Activități: Ministerul de Finanțe din R.Moldova, Ministerul Ameleorărilor și Gospodăriei Apelor din Moldova, Uniunera Scriitorilor din Moldova (Muzeul de literatură), Cenaclul „Grai Matern”, președinte Teatrul Etnofolcloric „Ion Creangă”, Redactor șef, Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și ... Citește mai mult CURRICULUM VITAENume și prenume: Verejanu RenataNăscută - s.Verejeni, județul Soroca, azi raionul Ocnița,Domiciliu: or.Chișinău, R.MoldovaStudii: Facultatea de Ingineri-Economiști a Institutului Politehnic, azi ASEM
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
Moscova,1974-1980Doctorantura la Universitatea București, Facultatea de Litere, 1998-20022002-2010 stagieri la Consiliul Europei, Strasbourg, FranțaActivități:Ministerul de Finanțe din R.Moldova,Ministerul Ameleorărilor și Gospodăriei Apelor din Moldova,Uniunera Scriitorilor din Moldova (Muzeul de literatură),Cenaclul „Grai Matern”, președinte Teatrul Etnofolcloric „Ion Creangă”, Redactor șef,Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și ... Abonare la articolele scrise de renata verejanu
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
materială. Acuarelele Constanței Rodica Dan și desenele lui Dan Hatmanu precum și fotografia artistică și inspirată slujesc cu mare forță sugestivă intenția și sentimentul autorului ce se înfioară și se mângâie de atâta frumusețe, completându-se cu aspecte culturale, ontologice și etnofolclorice. Ancorat în prezent și scăldat în truda Părintelui Arhimandrit Timotei Aioanei, ce ne povățuiește că aspiranții la raiul ceresc trebuie să se îngrijească de raiul pământesc și de fărâma de dumnezeire din propriul suflet, cărțile tezaur răspund problematicii trăitorului mileniului
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
căutată până la scotocire. Dar e greu de găsit deoarece noi nu mai aflăm nici armonia din noi, și atunci, cum să percepem ușor armonia din jur?! Artista Aneta Stan glăsuiește cântecul din Dobrogea, dar și pe cele din alte zone etnofolclorice românești, cu frumusețe și cu atenție. Mai cântă asemenea și din folclorul altor popoare, în limba națională a fiecăruia. Și mai cântă toate genurile muzicii: clasic, ușoară, romanță, psaltică, sacră... Spectacolul aniversar „50 de ani de cântec”, organizat pe 14
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
deșiră de pe mosorul amintirilor un fragment important din ... XIV. MENUȚ MAXIMINIAN ȘI „CRONICA DE GARDĂ”, de Melania Cuc , publicat în Ediția nr. 1267 din 20 iunie 2014. Menuț Maximinian este o personalitate complexă, poet, jurnalist, critic literar, realizator de emisiuni etnofolclorice și unul dintre etonologii harnici si pricepuți din zona aceasta transilvană. Nu sunt subiectivă când îi aduc laude, ceea ce face el în ultimii ani este o ctitorire socio-culturală de necontestat. Cu o activitate efervescentă pe toate aceste fronturi, Menuț Maximinian
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
scrie zi de zi la cotidianul Răsunetul, acest ziar făcând parte intrinsecă din viața sa. Cultura județului BN ar fi mult mai săracă fără ... Citește mai mult Menuț Maximinian este o personalitate complexă, poet, jurnalist, critic literar, realizator de emisiuni etnofolclorice și unul dintre etonologii harnici si pricepuți din zona aceasta transilvană. Nu sunt subiectivă când îi aduc laude, ceea ce face el în ultimii ani este o ctitorire socio-culturală de necontestat. Cu o activitate efervescentă pe toate aceste fronturi, Menuț Maximinian
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]