203 matches
-
fără fixism ancadramental în stilul bănățean, fiind de fapt o panoramare melodică a toată România folclorică, pentru că în cântecele sale, cântărețul re-creează existența practică și idealul, materialul divizibil, infinitul spiritual, omul și natura, viața și neființa românilor din toate zonele etnofolclorice românești, lărgite până în Banatul sârbesc. De aceea, la Iablanca și în toate satele cu populație de origine românească din jur, cântecul românesc este în casa lui. Spre cunoașterea mai îndeaproape a artistului Lazăr Novak, ginerele său Ionel Ivașcu i-a
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
a Moldovei. În impresionabila biografie a artistei Maria Mocanu se mai situează și ilustrarea grafică la volumul „Cămașa de rigoare” de Ioan Baba, poet din Iugoslavia. „Voivodina în patru prieteni”, Iași, 1998, Editura I.N.S.C.R și scrierea cărților: „Giurgiulești. Monografie etnofolclorică”, Chișinău: Cartier”, 1999; „Lin-pelin. Culegere de folclor”: România, Timișoara, august, 2001; „Interviuri în do major”,Chișinău: Etnomuzic, 2004; „Colinde din sudulBasarabiei”: Academia de Științe din Moldova, 2007; „Fața soarelui. Povestiri pentru copii”: Tipografia centrală, 2012. De asemenea, Maria Mocanu este
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_mocanu_nascuta_intr_aurel_v_zgheran_1388607250.html [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
Capitolul II Scopul și obiectul de activitate Articolul 4 Centrul inițiază și desfășoară proiecte și programe culturale în domeniul educației permanente și al culturii tradiționale, urmărind cu consecvență: - cercetarea stadiului actual al tradițiilor și al creației populare specifice fiecărei zone etnofolclorice a județului; - protejarea și tezaurizarea valorilor reprezentative ale creației populare contemporane, constituind banca de date și valori; - coordonarea metodologică a activității așezămintelor culturale de nivel județean, respectiv cămine culturale, case de cultură, universități populare; - elaborarea unor programe de valorificare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156997_a_158326]
-
a fondurilor structurale; 6. sprijinirea accesului la informații și la programe de promovare; organizarea de instruiri și schimburi de experiență; 7. organizarea de manifestări în vederea valorificării patrimoniului cultural și istoric, prin promovarea și dezvoltarea artei populare, a meșteșugurilor, artizanatului tradițiilor etnofolclorice. 3.4. În domeniul cercetării montanologice Cercetarea în domeniul montanologiei are ca obiective: 1. stabilirea și promovarea de tehnologii agricole specifice în scopul dezvoltării durabile a gospodăriilor montane; 2. utilizarea inovațiilor tehnologice pentru dezvoltarea proceselor de producție sigure și economice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162334_a_163663]
-
a fondurilor structurale; 6. sprijinirea accesului la informații și la programe de promovare; organizarea de instruiri și schimburi de experiență; 7. organizarea de manifestări în vederea valorificării patrimoniului cultural și istoric, prin promovarea și dezvoltarea artei populare, a meșteșugurilor, artizanatului tradițiilor etnofolclorice. 3.4. În domeniul cercetării montanologice Cercetarea în domeniul montanologiei are ca obiective: 1. stabilirea și promovarea de tehnologii agricole specifice în scopul dezvoltării durabile a gospodăriilor montane; 2. utilizarea inovațiilor tehnologice pentru dezvoltarea proceselor de producție sigure și economice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162335_a_163664]
-
din fonduri publice, în principal de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii, conform Programului național de restaurare a monumentelor istorice, arhiva patrimoniului cultural mobil, bazele de date ale patrimoniului arheologic. ... (2) Institutul deține, administrează și gestionează Banca națională de date etnofolclorice, Registrul național al mărcilor tradiționale distinctive și Inventarul național al patrimoniului cultural imaterial, administrează, de asemenea, marca de produs CeRt - Artă Tradițională, înscrisă la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. ... (3) Institutul are în administrare întreaga documentație, evidența și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275726_a_277055]
-
și județean, respectiv centrele culturale, centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, școli populare de arte și meserii, centre zonale pentru educația adulților, formații și ansambluri profesioniste pentru promovarea culturii tradiționale, altele asemenea; ... e) administrează Banca națională de date etnofolclorice, un sistem bazat pe criterii științifice naționale și internaționale, conținând și arhiva imagistică, având în vedere și oferirea de servicii de specialitate - indexare unitară, difuzarea informației privind patrimoniul cultural imaterial, cultura tradițională și educația permanentă - precum și valorificarea acestor domenii; ... f
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275726_a_277055]
-
Direcției patrimoniu imaterial, este condus de un șef birou și are următoarele atribuții specifice: a) organizează și administrează Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial; ... b) organizează și administrează Registrul Național al Mărcilor Tradiționale Distinctive; ... c) administrează Banca Națională de Date Etnofolclorice, un sistem bazat pe criterii științifice naționale și internaționale, conținând și arhiva imagistică, având în vedere și oferirea de servicii de specialitate - indexare unitară, difuzarea informației privind patrimoniul cultural imaterial, cultura tradițională și educația permanentă -, precum și valorificarea acestor domenii; ... d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275726_a_277055]
-
Capitolul II Scopul și obiectul de activitate Articolul 4 Centrul inițiază și desfășoară proiecte și programe culturale în domeniul educației permanente și al culturii tradiționale, urmărind cu consecvență: - cercetarea stadiului actual al tradițiilor și al creației populare specifice fiecărei zone etnofolclorice a județului; - protejarea și tezaurizarea valorilor reprezentative ale creației populare contemporane, constituind banca de date și valori; - coordonarea metodologică a activității așezămintelor culturale de nivel județean, respectiv cămine culturale, case de cultură, universități populare; - elaborarea unor programe de valorificare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157003_a_158332]
-
Loc de atracție pentru manifestările prilejuite de sărbătorile naționale sunt Monumentul lui Mihai Eminescu. Creația artistică este reprezentată de ansamblul folcloric „Foleșteanca” (conducator Elena Calmuțchi) Orchestra de muzică populară "Păunaș" de la Casa raională de cultură Fălești (conducător Valeriu Negrii), colectivul etnofolcloric pentru copii "Auraș-Păcuraș" de la Liceul Teoretic "Ion Creangă" (conducător Valeriu Dumbravă). Școala de Arte Plastice pentru copii "Gheorghe Vrabie" (director Furdui Damian) și Școala de muzică (director Anatol Ragulschi) educă calități estetice la copii, ansamblul folcloric cu titlul model „Izvoraș
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
50 de premii, trofee și diplome pentru realizarea unor spectacole de teatru, folclor, muzică și poezie la competițiile artistice organizate în țară și străinătate; -Marele Premiu la Festivalul de literatură “Mihail Sadoveanu” - Piatra Neamț -Marele Premiu la Festivalul Național de Film Etnofolcloric de la Târgu-Jiu pentru scenariul și regia filmului documentar “Ursul de la Dărmănești”; -Autor al volumelor de poezie Delict de memorie (1993), O zi dinaintea sfîrșitului lumii (2003), Efectul Placebo (2013) și al volumului de proză scurtă Dimitrie rupe tăcerea (2015) - Fără
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
(cunoscută și sub termenul etnofolcloric și geografic de Țara Buzaielor), este o depresiune intramontană cu origine mixtă - tectonică și de eroziune situată în Carpații de Curbură, între Munceii Întorsurii și masivele Podu Calului, Siriu, Tătaru și Ciucaș. Deși considerată inițial numai de origine tectonică, este
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
Timiș, Cluj, Iași, Maramureș, Mureș, Suceava și Craiova a constituit o măsură binevenită pentru regimul de atunci care viza îndrumarea formațiilor artistice de amatori (numărul acestora era mare), coordonarea unor artiști neprofesioniști, a unor meșteri și creatori populari din zonele etnofolclorice ale țării. În județul Argeș (zona etnofolclorică Argeș-Muscel) actul de naștere îl reprezintă Decizia Nr. 2045, din 2 mai 1956, a Sfatului Popular al Regiunii Argeș, Centrul numindu-se inițial Casa Regională a Creației Populare Pitești, apoi Casa Creației Populare
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
Craiova a constituit o măsură binevenită pentru regimul de atunci care viza îndrumarea formațiilor artistice de amatori (numărul acestora era mare), coordonarea unor artiști neprofesioniști, a unor meșteri și creatori populari din zonele etnofolclorice ale țării. În județul Argeș (zona etnofolclorică Argeș-Muscel) actul de naștere îl reprezintă Decizia Nr. 2045, din 2 mai 1956, a Sfatului Popular al Regiunii Argeș, Centrul numindu-se inițial Casa Regională a Creației Populare Pitești, apoi Casa Creației Populare a Județului Argeș, și, în prezent, . • Ca
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
de aproximativ 80 de persoane, marea majoritate maghiari, originari din Luna de Sus sunt stabiliți peste hotare, în special în Ungaria, dar și în Austria, Olanda, Italia, Grecia, Norvegia, dar chiar și în SUA și Australia. Din punct de vedere etnofolcloric satul face parte din așa-numitul ținut al Călatei (), cunoscută atât de etnografia română cât și de cea maghiară. În Luna de Sus activează Asociația Culturală Magyarlona, având ca scop păstrarea tradițiilor maghiare. Populația satului, conform ultimului recensământ (2002), era
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
formele ei culte, ci a și continuat să se dezvolte în epoca modernă, asigurînd culturii profesioniste substanța originalității ei etnice. Republica Moldova are un total de 22 instituții de spectacol: 18 teatre dramatice, un teatru de operă și balet, un teatru etnofolcloric și 2 teatre de păpuși. 17 teatre sînt situate în capitala țării și 5 în alte localități. Cele mai importante teatre participă cu succes la festivaluri în străinătate, organizează festivaluri internaționale acasă, întreprind turnee în Franța, Italia, SUA, Rusia, Japonia
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
cu 30 de locuri și 6 terenuri de tenis. Activitățile sportive asigură ocuparea locurilor de cazare, în perioada desfășurării turneelor de tenis, cel mai cunoscut fiind Turneul Internațional de Tenis „Instirig Cup” O altă atracție turistică este reprezentată de către festivalul etnofolcloric Pomul Vieții, ce are loc anual în luna iunie. Acesta are ca scop prezervarea tradițiilor și obiceiurilor din Câmpia Romanaților. De asemenea tot în cadrul acestui festival se organizează concursuri de dans popular, de ceramică și se organizează Parada portului popular
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
Ansamblul are ca specific portul popular al Romanaților. În trecut pe teritoriul actualului cartier Româna existau ateliere de ceramică, dar datorită lipsei de interes a noilor generații pentru aceste meserii, acestea au dispărut. Anual, în luna iunie are loc festivalul etnofolcloric Pomul Vieții, iar toamna, este organizat Festivalul Toamnei.
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
Moldovei este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Botuș, Botușel, Braniștea, Colacu, Delnița, Deluț, Fundu Moldovei (reședința), Obcina, Plai și Smida Ungurenilor. Fundu Moldovei este o comună reprezentativă pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele patru puncte de reper pentru cercetările sociologice întreprinse de Dimitrie Gusti - primele de gen din România. Fundu Moldovei
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
constituie un ansamblu etnofolcloric familial. Ileana, Iulia, Valentina, Romela și Maria Osoianu s-au nascut în satul Horești, raionul Fălești, Republica Moldova. Copiii au moștenit de la părinții lor, Constantin și Profira Osoianu, dragostea de frumos, din acest motiv toate au decis să urmeze această cale
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
Ciocănești de Roșcani, "Sargetia- Acta Musei Devensis, XXXV-XXXVI, 2007-2008. În anul 2000 i s-a acordat "Premiul Fundației Ethnos pentru mecenat artistic "datorită realizării Proiectului cultural "Roșcani-2000 "al Asociației „Morala Creștină” din Roșcani, proiect materializat în patru cărți:1 ) monografia etnofolclorică rurală, de N.A. Știucă & Co, "Roșcani, un sat pentru mileniul III", Editura Emia, Deva, 2000, 2) monografia Bisericii Ortodoxe Bunavestire din Roșcani, Dr. Zeno Karl Pinter "Roșcani - biserica, monument istoric," Editura Emia, Deva, 2001.3) Monografia istorică a localităților Roșcani
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
moldoveni la Institutul Teatral Lunacearski din Moscova. În 1969 și-a susținut teza de doctor în studiul artelor. A fost profesor universitar la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău până în anul 2000. A publicat cronici teatrale, eseuri, corespondențe, studii etnofolclorice și monografii didactice. Primul său volum de versuri, „Mereu”, a apărut în 1995. În cadrul unei serate de creație din 24 mai 2009, atunci când împlinise 70 de ani, Simion Ghimpu a lansat romanul autobiografic „Viață pe muchie de cuțit”, împreună cu un
Simion Ghimpu () [Corola-website/Science/335076_a_336405]
-
Bucovineană”, “Țărancă cu maramă”, “Profil”, “Nalbe”, “Flori de primăvară” etc.) se disting prin esențializarea subiectelor și prin cromatismul acordurilor proxime de griuri colorate, în game reținute și evocatoare. Portretele sunt marcate de un benefic laconism al formelor cu aluzive trimiteri etnofolclorice, iar naturile statice sunt, de fapt, niște explozii florale într-un spațiu robust și tonic. Singurul peisaj (“Grădină”) semnifică, în ansamblul expoziției, atât excepția genului, cât și expresia plastică marcată de un conținut ideatic mai evident: expansiunea luxuriantă a vegetalului
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
la Divan despre hotarele muntelui Vai de Ei. Vechi locuitori ai satului Vai de Ei • Monumente istorice: a. Biserică de zid cu hramul « Sf.Ioan Botezătorul » (1878), în satul Vaideeni; Elemente de patrimoniu etnocultural a. Centrul etnografic Vaideeni, important centru etnofolcloric, legat de transhumanta și obiceiuri pastorale ; renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor. lânii și confecționarea de instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu influențe din zona Marginimii Sibiului ; b. Arhitectură tradițională- case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de sub munte
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
e. Confecționare de instrumente muzicale- fluiere ; f. Prelucrarea artistică a lemnului- obiecte de uz gospodăresc : lăzi, coșuri, furci de tors lâna, etc ; g. Prelucrarea lânii și instalații de tehnica populară : darac, pive, mori de apă, joagăre acționate hidraulic ; h. Manifestări etnofolclorice : Festivalul folcloric al pastorilor din Carpați « Învârtita dorului », ce se desfasoara anual în cea mai apropiată duminică de Sânziene. Alte monumente de interes istoric a. Ansamblu de instalații tehnice, localizat în satul Vaideeni și datat din sec.XIX ; b. Joagăr
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]