472 matches
-
considerat unul din mării clasici ai literaturii române, poet inovator și creator în povestire al realismului magic, operă lui căpătând o binemeritata răspândire. Vasile Voiculescu este o personalitate complexă: într-un singur om se întâlnesc simultan: cărturarul, medicul, educatorul, ziaristul, etnograful și folcloristul și, nu în ultimul rând, scriitorul. La baza creației sale lirice și spirituale, dincolo de asperitățile vieții, stau oamenii pe care i-a cunoscut, locuri, credințe, tradiții, atitudini și mentalități, toate încadrându-se în armonia cuminte a universului sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în aspecte concrete, situația dramatică a limbii și literaturii române din fostul teritoriu românesc. Reproiectându-ne în trecutul mai îndepărtat al raporturilor interculturale, dr. Elena Platon, de la Universitatea din Cluj, a evocat figura luminoasă a lui Jan Urban Jarnik filologul și etnograful ceh care a studiat folclorul nostru și a înființat la Praga, în anii ^80 ai secolului XIX, un seminar pentru cercetarea limbii și literaturii române. M-am temut că discuțiile de la secția de lingvistică vor fi prea tehnice și de
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
european ce curge de la vest la est, croindu-și drum pe un pământ sacru, Încărcat, timp de milenii, cu osemintele strămoșilor tuturor țărilor pe care le scaldă. De la rimele lui Hesiod și până la „Romantica” lui Strauss, de la referirile istoricului și etnografului grec Strabon din Amaseia la poetul roman Publius Vergilius Maro, peste Dunăre se Înalță un nimb de artă, un cer estetic În care Își află oglindă vigurosul arbore de apă, ca și neamurile aprige așezate de la izvoare până la vărsare. O
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
de catagrafii comunitare. Hărți, dicționare, jurnale, tot atâtea forme de inventariere a unui fond comun, fie el rural sau individual. Se observă cu ușurință, din aceste abile juxtapuneri de voci și epoci, experiențe și destine individuale, pasiunea de antropolog și etnograf a autorului, miza lui dublă pe specificitate și pe generalitate umană. Minuțios elaborat, lucrat, cum se zice, la sânge, romanul își pierde ritmul numai în acele pagini (din capitolul 17) în care Jul e pus în umbră de autorul lui
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
o pot face o documentare pe Internet sau un reportaj de televiziune. Spătarul Nicolae Milescu Contemporan cu Miron Costin și cu Dosoftei, Nicolae Milescu este una dintre personalitățile de seamă ale secolului al XVII-lea, cărturar, diplomat, teolog, istoric, geograf, etnograf, filolog, scriitor, memorialist mai ales, de circulație mondială. După propria-i mărturisire, s-a născut în 1936, la moșia Miclești, lângă Vaslui, ca fiu al unui boier, Gavril, originar din Peloponez. A studiat istoria, teologia și filosofia la Școala Patriarhiei
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
prin Siberia, din orașul Tobolsc până la hotarul Chinei“, „Raportul soliei în China“ și „Descrierea Chinei“, care au atras atenția nu numai autorităților, savanților și literaților ruși, ci și lumii științifice europene. Aceste lucrări îl așază pe Nicolae Milescu între marii etnografi ai lumii și între pionierii sinologiei. Opera lui nu este numai jurnalul plin de peripeții al unei ambasade trimise în misiune diplomatică în China, ci este în același timp o carte modernă de explorare științifică a unor ținuturi până atunci
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
excelență în decorul sărbătorii pascale, organizate de Consulatul General al României și dedicate Paștelui, a fost vernisarea expoziției „Obiecte cu simbolistică pascală din Oprișeni”, la care și-a adus aportul directorul muzeului din s. Oprișeni, raionul Hliboca, osârduitorul arheolog și etnograf Nicolae Bodnariuc, directorul Școlii Medii locale. Or, românii din această frumoasă localitate bucovineană nu sunt lipsiți de demnitate națională, știu să-și iubească și să-și prețuiască valorile neamului, păstrând cu sacralitate patrimoniul cultural moștenit. Și-apoi dl Nicolae Bodnariuc
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
cu aburi, 59 cu benzină, 4 cu motor și 162 cu apă( în scădere)38 . În zona de munte și submontană, morile făcăi (de apă) rămân în funcțiune până spre orizontul anilor 1980, fiind studiate și descrise de istorici și etnografi ca o dovadă a valorii și continuității civilizației populare în partea de vest a Olteniei 39. Spre sfârșitul secolului XIX, ca urmare a dezvoltării orașului modern Tr Severin (fondat în1833)se creează condiții pentru construcția și funcționarea rentabilă a unor
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
E absolventă a Școlii Populare de Artă, secția canto-popular, a Colegiului Național „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, secția Științe Sociale, unde a avut privilegiul unor acumulări cerebrale de referință, printr-o rară șansă de a-l avea profesor pe istoricul, etnograful și omul de cultură Cezar Cherciu. A absolvit apoi Facultatea de Muzică „Spiru Haret” și Facultatea de Științe Juridice Sociale și Politice, la Universitatea „Dunărea de Jos”, din Galați. Uimitor de multe studii și aceasta caracterizează o altă întretăiere în
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
adj. (germ. deontisch, /II/ deontik), referitor la deontică; necesar, obligatoriu. II. s. f. disciplină care studiază aspectele logice și structurale ale formelor de gândire normative și imperative, precum și ale sistemelor de norme și obligații morale. 15 Arnold Van Gennep (1873-1957), etnograf și folclorist, celebru antropolog francez, autor al unor lucrări care au marcat istoria disciplinei în care s-a afirmat: Riturile de trecere; Formarea legendelor; Totemismul. 16 Basme române, auzite și scrise de G. Dem. Teodorescu, Colecția Restituiri - București, 2002. 17Ioviță
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
diferite evenimente, obiceiuri sau tradiții. O astfel de întrebare recentă avea de a face cu poziția noastră față de Valentine’s Day (Ziual lui Valentin) în relație cu Mărțișorul Românesc. Am rugat pe d-l Marcel Lutic, membru AFR (Iași) și etnograf, să pregătească pe această temă o notă informativa din partea AFR pentru cititorii noștri. AFR nu promovează Valentine’s Day ci susține păstrarea și promovarea obiceiurilor și tradițiilor poporului român, inclusiv tradițională sarbatatoare a dragostei și a îndrăgostiților la români, adică
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
mărțișorului arhaic. În acest sens, amintim: colocviul pe tema cunoașterii mărțișorului, recitalul pus sub genericul „Mărțișorul în poezia românească”, spectacolele de muzică și dansuri populare susținute de elevi de la școli, licee și colegii ieșene, atelierele de pedagogie muzeala aplicată ș.a. Etnograf Marcel Lutic (AFR Iași) Președinte al Asociației Meșterilor Populari din Moldova ----------------------------------------------------- ALIANȚĂ FAMILIILOR DIN ROMÂNIA Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București Țel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082 www.alianta-familiilor.ro contact@alianta-familiilor.ro 24 februarie 2011 Referință
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 431 din 06 martie 2012 Toate Articolele Autorului Ernest Bernea - gânditor creștin, promotor și filozof al culturii românești autentice ... Introducere - Ernest Bernea, un mistic rătăcit în viața socială și in cea politică Sociolog, etnograf și filozof, Ernest Bernea a fost unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice. Astăzi, ignorat de intelighenție, din pricina necunoașterii dar și a trecutului său politic, Ernest Bernea rămâne un nume de referință în cultura română. O mare parte din
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
spectacolul cel mai trist al istoriei spirituale“ (Ernest Bernea, 2011, 52). Iar pe treapta următoarea stă „omul standard“ al secolului XX, acel individ comun, mediu și abstract „după care se construiesc toate așezămintele noastre“, materiale sau culturale. Pentru filosoful și etnograful român, individul este văzut ca „o unitate existențială“, neputând fi redus nici la natura sa biologică, nici la societate: „Natura și societatea îi sunt condiții, dar nu moduri de împlinire“ (Ernest Bernea, 2010, 70). Precum în vechea civilizație sătească, doar
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
în timp și folosită la tradiția bradului de nuntă, la steagul călușarilor, la bradul de la sîmbra oilor, la costumele populare, în multe alte obiceiuri străvechi. Cu timpul, 1 Martie și 8 Martie au devenit sărbători tradiționale, care cinstesc femeia. Potrivit etnografilor și folcloriștilor, numele de mărțișor, la fel ca și numele zilei de marți și al lunii martie, primesc încărcătura simbolică de la numele planetei Marte, personificată de zeul Marte, zeul războiului. Cu mii de ani în urmă, pînă în 153 î.Hr.
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
Marte, personificată de zeul Marte, zeul războiului. Cu mii de ani în urmă, pînă în 153 î.Hr., 1 Martie era ziua echinocțiului de primăvară, dar și începutul anului pentru multe civilizații, printre care și romanii. Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf român de prestigiu, preot, membru titular al Academiei Române, în lucrarea „Sărbătorile la români” amintește: „scopul legării sau punerii mărțișorului la gâtul sau mâinile copiilor este ca cei cărora li s-a pus și-l poartă să aibă noroc în decursul
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
Nicolae Constantinescu - etnolog al Universității din București - afirmă că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea; lingvistul Lazăr Șăineanu propune analogia cu „dragu-bete”, sufixul „bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime”; etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie din Moldova prezintă etimologia acestei sărbători populare considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă de care spuneam că este celebrată pe 24 februarie și care în limba
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
Dicționarul cu obiceiuri populare de peste an (1997) asociază și el numele de Dragobete cu personajul din mitologia populară românească - zeu al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești - identificat cu Cupidon (la romani) și cu Eros (la greci). Ovidiu Focșa etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat: „despre Dragobete se crede că este un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate și de renaștere a naturii”. Unii afirmă că ar data dinaintea apariției creștinismului. În
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
o lumină benefică, strălucitoare, sunt o încântare. Îi urez mulți ani sănătoși, fericiți alături de familia frumoasă, care o susține pentru a crea în continuare, pentru a împlini proiectele în lucru, și să rămână mereu ca o stea călăuzitoare peste timp”. (etnograf Steliana Băltuță) Material realizat de ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D´ART” Preluat Rodica Elena LUPU Botosani News Referință Bibliografică: LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 782, Anul III, 20 februarie 2013. Drepturi
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
a săteanului, implicându -se în proiecte de anvergură, stabilind legături de durată cu figuri de seamă ale timpului său. „Viață și opera lui Teodor Bălășel constituie un tot unitar, contopind multiplele dimensiuni ale activității sale - luptătorul social, publicistul militant, cercetătorul etnograf, animatorul cultural - într-o personalitate polivalenta, conturând efigia unui cărturar patriot, exemplar prin fervoarea cu care a crezut într-un ideal și prin tenacitatea cu care a luptat pentru împlinirea acestuia „ ( din Postfața: Perenitatea modelului haretian de prof. dr. Gh.
LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354819_a_356148]
-
nu vor să rămână în afara istoriei și vin să recomand cu căldură lecturarea prezenței cărți, cu încredințarea că nu va fi în zadar” Că structura, monografia cuprinde 8 capitole: Omul, Luptătorul social, lider al comunității, luminator al satelor, folcloristul și etnograful, Preotul și teologul, Apărător al bisericii, Apostolul, la care se adaugă o selecție antologica de texte din scrierile preotului Teodor Bălăsel precum și mai multe imagini din viața și opera acestuia. La Ștefănești, norocoasă comună unde a trăit și muncit Bălășel
LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354819_a_356148]
-
zonă care nu merită nici depopularea și nici dezintegrarea, comuna Bucium, leagănul aurarilor din Munții Apuseni. Auditoriul a fost răsfățat de către dl. prof.univ.dr.Ioan Cuceu, director al Institutului Arhivă de Folclor al Academiei Române cu o frumoasă dizertație despre Ovidiu Bârlea - etnograful și folcloristul, dizertație care a făcut o trecere ușoară de la repere bio-biblografice la specificul activității desfășurate în slujba inovațieie metodologico-tehnice a liricii populare-românești de către Ovidiu Bârlea și finalizând cu concluzia că acesta a reprezentat în peisajul întemeierii solide a structurii
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
Apuseni”. Suntem siguri că promisiunea va fi onorată căci asociația mai are la activ câteva isprăvi de acest gen, printre care amintim editarea „Verșului buciumanilor”, o epopee locală a revoltei buciumanilor de la 1886 și editarea celor mai cunoscute opere ale etnografului și folcloristului Ovidiu Bârlea „Urme pe piatră”, ”Șteampuri fără apă”, ” Drumul pe urmă” și „Se face ziuă - Romanul anului 1848” Doamna prof.univ.drd. Cipriana Peica-Macaveiu, cel mai nou membru al Asociației „Baia Domnilor”, a făcut o trecere elegantă de la viața
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]