1,759 matches
-
să ne semnaleze cât mai curând, pentru a mai putea să-i onorăm comanda. Volumul acesta cuprinde materialele cuprinse în revista „Biserica Ortodoxă Română” în perioada 1784-2004 din următoarele domenii: Istoria Universală, Istoria Bisericii Universale, Ecumenism, Bizantinologe, Patrologie, Istoria Religiilor, Etnografia și Folclorul. 8. Nicolae Iorga, așa cum l-au cunoscut, Bârda, Editura Cuget, 2012, 272 pag., 20 lei; Lucrarea este rodul unor căutări desfășurate în ultimii treizeci de ani. Nenumărate scrisori și mesaje am adresat de-a lungul celor trei decenii
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1378083203.html [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
de construirea lacului de acumulare al Hidrocentralei Porțile de Fier I. **Mai pe larg despre această temă vezi: Varvară Magdalena Măneanu, Colecția de textile- Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier.II.Ciupage din Clisura Dunării, în Drobeta, Seria Etnografie, vol. XXII, Editura EUC,2012 p.165-181 NOTE 1. Plasa Orșova cuprindea așerzările Băile Herculane, Barza, Coramnic, Dubova, Eibental, Globul-Craiovei, Globurău, Iablanița, Ieșelnița, Jupalnic, Lăpușnicel, Mehadia, Ogradena Nouă, Ogradena Veche, Pârvova, Pecenișca, Petnic, Plavișevița, Plugova, Sumița, Svinița, Tisovița, Topleț, Tufari
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
de demolarea cu buldozerul a zidului cetății dacice pe o porțiune de 30 de metri. În articolul „Cine își permite să distrugă și să înstrăineze dovezile dăinuirii și continuității neamului românesc? “ Articolele lui Lazăr Lădariu sunt adevărate studii de istorie, etnografie, geografie, lingvistică, folclor, literatură, eseuri în care înglobează, cu profesionalism, instrucția teoretică, dar și a cunoașterii clădite pe lecturi serioase, pe cunoașterea vieții și mai ales pe dragostea de țară, neam, Limba Română, și istoria spațiului dintre Danubius, Carpați și
CUVÂNTUL ÎN SLUJBA ADEVĂRULUI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_in_slujba_adevarul_al_florin_tene_1382017889.html [Corola-blog/BlogPost/352464_a_353793]
-
femeiești din Clisura Dunării(vezi ANEXA I). Acesta alături de alte studii privind portul din Clisura Dunării și Banatul Montan vor lărgi cunoașterea acestui domeniu atât de complex. ***Articol apărut în formă extinsă în volumul de studii și articole Drobeta, seria Etnografie, XXII, EUC, Drobeta Tr Severin, 2012, p. 165-181 Referință Bibliografică: Colecția de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier. / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 858, Anul III, 07 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
prin Poșta Română în ziua de 16 oct. 2012 și publicată aici cu consimțământul autorului său, scriitor și muzeograf, căruia îi mulțumesc din suflet și în acest context! ( Ioan Grămadă, bunul și dragul meu prieten, este ctitorul propriului muzeu de etnografie din Câmpulung Moldovenesc - Est, în ale cărui încăperi sunt plăcut expuse peste OPT mii de articole, foarte multe cu vechime de peste o sută ori două sute de ani, constituind o întreagă istorie a gospodăriei, vieții, culturii și spiritualității bucovinene!) NOTĂ - 2
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_marian_malciu_1353180147.html [Corola-blog/BlogPost/351238_a_352567]
-
sau piscuri, până sub abrupt-urile stâncoase ale marilor înălțimi. Fiecare așezământ în parte își are istoria sa, monumentul și specificitatea sa. Locuitorii acestor meleaguri sunt oameni harnici, inteligenți și cu credință în Dumnezeu. Ei își păstrează datinile, obiceiurile, tradițiile, etnografia și folclorul din moși strămoși și-l transmit, ca pe o ștafetă, mai departe urmașilor. Cu spiritul lor ospitalier și vesel și își duc cu mândrie existența în acest colț de rai. Vâlcea este județul cu numărul cel mai mare
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_din_arealul_ro_ion_nalbitoru_1364917027.html [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
pentru materialul pregătit. Reproducem însă doar o parte din el, urmind că cei care doresc să-l citească în întregime să intre pe linkul acesta: http://www.mesteri-populari.ro/index.php?option=com content&view=article&id=145:baba-dochia-si-martisorul&catid=49:etnografie&Itemid=65 Cu prilejul Mărțișorului Românesc AFR urează tututor numai bine, fericire, înțelegere și prosperitate în relațiile de familie și de cuplu! Marcel LUTIC MĂRȚIȘORUL. MĂRTURII ȘI SENSURI ARHAICE. Obiceiul Mărțișorului intermediază, prin mijloace rituale, trecerea de la iarnă spre (prima
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
sufletul, trăsăturile caracteristice, blândețea, mândria și dârzenia neamului român, fiind păstrători și factori activi ai tradițiilor și culturii române, luptând pentru reîntregirea Țării în granițele sale istorice, fiind recunoscuți că vădiți adversari al puterii sovieto-bolșevico-comuniste. (Despre activitatea Șefei Muzeului de Etnografie și Istorie din Bălti Ludmila Dobrogeanu pregătim un articol aparte) Să-i dorim multă sănătate și împliniri în toate ,atât în plan profesional cât și familial... Să-l FELICITAM cu Marea Unire de la 1918... ... care a început la Bălti, la
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1457291580.html [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
anul 1929, marele filozof, sociolog și estetician român, Dimitrie Gusti realiza în satul Drăguș, împreună cu o întreagă echipă de cercetători, prima campanie monografică. Gusti și-a dorit să imortalizeze realitatea din Drăguș sub toate aspectele: viața socială, obiceiuri, ocupații, cutume, etnografie, tot ce se putea ști despre o comunitate. Toate acestea fac din satul Drăguș, unicul sat din România al cărui trecut, în toată complexitatea lui, a rămas pe peliculă. Echipa de monografiști a poposit în casa străbunicilor mei unde au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vernisajul-expozitiei-mostenirea/ [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
de documente, XII/2; XVII/10; XXII/29, Achiziți noi I/5, 7; Vasile Novac, Câteva documente privind viticultura și pomicultura din Gorj și Mehedinți de la mijlocul veacului al XVII-lea până la 1870, în “Studii și comunicări de istorie și etnografie”, Golești-Argeș, 1980, p. 307-311. 666 . Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Tribunalul județ Mehedinți, dosar 2111/1831, f. 4. 667 .Ibidem, Prefectura județului Mehedinți, dosar 27(6303)/1834, f. 56.211 668 .Ibidem, 3(2202)/1834, f. 321-322. 669 .Ibidem
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
St. Drobeta Turnu Severin, Colecția de documente, III, 27.216 702 .Alte aspecte privind problema în cauză găsim la Constantin Șerban, Aspecte privind viticultura în județul Mehedinți în sec. al XVIII-lea, în “Museum”, Studii și comunicări de istorie și etnografie”, Golești-Argeș, 1978, p. 323-330 și “Mehedinți - istorie și cultură”, I, Drobeta Turnu Severin, 1978, p. 183-188; Mite Măneanu, Aspecte sociale legate de pomicultură și viticultură, în partea de vest a Olteniei (secolele XVIII-XIX), în “Museum, Studii și comunicări de istorie
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
1978, p. 323-330 și “Mehedinți - istorie și cultură”, I, Drobeta Turnu Severin, 1978, p. 183-188; Mite Măneanu, Aspecte sociale legate de pomicultură și viticultură, în partea de vest a Olteniei (secolele XVIII-XIX), în “Museum, Studii și comunicări de istorie și etnografie”, Golești, 1980, p. 383-388; Idem, Unele date cu privire la dezvoltarea viticulturii și pomiculturii Mehedințiului în perioada Regulamentului Organic. (Ibidem, 1978, p. 331-338); Olimpia Bololoi, Pomicultura și viticultura - ocupații oglindite în documente din colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier, în “Drobeta”, VII
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
manevră birocratică și josnică. La un concurs unde nu numai că nu avea cine să se înscrie dar nici nu avea cine să-l conducă, profesional. După doi ani de umilințe, timp în care s-a transferat la Institutul de etnografie și folclor, după zeci de memorii fără răspuns, de așteptări la ușile Ministerului Educației, împreună cu sanscritiști renumiți din India, veniți în mod special să o susțină pentru a înființa un Centru de studii indiene, trupul a cedat. Neștiută aproape, însingurată
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
Gaudlitz - Casa Mare. Ostfildern. Ispas, Sabina, 2003, Cultură orală și informație transculturală, Editura Academiei Române, București. Mesnil, Marianne, 1997, Folclor naționalist și etnologie europeană, în ”Etnologul între șarpe și balaur”, Cuvânt înainte de Paul H. Stahl, Editura Paideia, București. Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor ”Constantin Brăiloiu”, TOM 3/1992, Editura Academiei Române, București.
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
o frumusețe și acuratețecare merită să fie consemnate: Marele Canion este adânc cioplit de mâna Maestrului, este un abis al tăcerii deschis în deșert; este tot timpul înscris în roca goală, este cartea pământului ... Despre indienii Navajo - a căror istorie, etnografie și știință, organizare social-tribală și cunoaștere am studiat-o chiar în vara venirii mele aici, dintr-un motiv la început aleatoriu, o brodeală cu anumite presentimente care m-au făcut și pe mine curios, pe care nu știam sau credeam
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Atat_de_aproape_de_grand_canion_.html [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
capitolul dedicat acestuia (Pelerin prin amintiri în vatra milenară). Scriitoarea și-a gândit cartea în mai multe capitole referitoare la geografia, demografia, istoria comunei în diferite epoci, din Antichitate până în zilele noastre, instituțiile comunale, obiceiurile și tradițiile populare specifice, folclorul, etnografia, personalitățile comunei, arborele genealogic al familiei sale. Impresionează, cu deosebire, multitudinea datelor, urmare a unei bogate și asidue documentări științifice, a convorbirilor cu oamenii locului, a experienței personale. Exegeta are prilejul de a constata că această „monografie afectivă cu multe
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1474714439.html [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
poporul meu, p. 21). La această atitudine deloc sănătoasă față de muncă se mai adaugă pe ici pe colo spiritul de învârteală și lipsa de onestitate. Plină de haz de necaz este epigrama Specific național de Vali Slavu care pornește de la etnografie ca să plonjeze în moralitate: „Întâlnești în lumea mare,/Dansuri care mai de care,/Iar la nația română.../ Învârtita pe sub mână.” (p. 27). Pe Valeriu Cercel o formă verbală îl ajută să stigmatizeze apetitul pentru hoție: „Fără nici o tevatură/Eu v-
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
două căsătorii: doi din prima căsătorie, cu Maria Tasu, în afara celor două fetițe ce au decedat de mici, ceilalți șapte din căsătoria cu Ecaterina Bogdan. Casa memorială se înscrie între alte clădiri cu o destinație foarte generoasă: un muzeu de etnografie, reamenajat în 1995, dar care accentuează de fapt o latură a personalității savantului: dragostea sa pentru popor, pentru tradițiile acestuia, pentru țăranul român creator de valori adevărate , precum și un muzeu de artă bisericească, adăpostit de clădirea fostei școli de misionare
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
cu tăbliile înalte de la cele două capete care creau iluzia optică de dimensiune redusă, făcându-i să întrebe dacă în acest pat chiar putea să încapă un om de talia savantului, au fost deasemenea impresionați de exponatele din muzeul de etnografie, în special de diorama reprezentând o stână tradițională, cu oițe împăiate, cu vase specifice pentru separat untul, putineii, au fost impresionați de uneltele țărănești folosite în gospodărie: furcile de tors, vârtelnițele, războiul de țesut orizontal, toate din lemn, sau de
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
fiecare piesă în valoare. De reținut, că populația aparținătoare Culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuințe spațioase. Ocupațiile timpului: vânătoarea, agricultura și meșteșugurile casnice: țesutul, olăritul, confecționarea de unelte. La fel ca și acum. Prin zona rurală. Muzeul de Etnografie, Muzeul de Artă, Curtea Domnească (1491), Colegiul Național Petru Rareș (1869). În urma vizitei regelui Carol I, din 1877, se ridică actuala clădire dată în folosință în 1892, liceu generator de valori locale, naționale, modiale. Alături, Biserica Trei Ierahi, Teatrul Tineretului
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1374748951.html [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
personaje reprezentative pentru această temă, Cezar Mazăre și Rică Ilieș. Personaj “orgolios până la paroxism”, cu pondere în structura romanului, presupun, chiar substitutul unui politician notoriu, cel mai controversat, de la Chișinău, Rica e, pe acest segment tematic, student la istorie și etnografie, la Universitatea Lomonosov, unde era “exilat” (s-ar părea că e un privilegiu, și nu o sancțiune) pentru naționalismul manifestat la Facultatea de Filologie de la Chișinău. Acesta știa pe de rost un mare număr de poezii ale autorilor români, preferându
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
ea în poveștile satului românesc. Atelierul va fi deschis în perioada 27-31 decembrie 2016. „Să colindam muzeele!“ Pachetul „Să colindam muzeele!“ propune, în prima variantă, vizitarea muzeelor de la Curtea Domneasca din Piatra-Neamț: Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni Piatra-Neamț, Muzeul de Etnografie Piatra-Neamț, Muzeul de Artă Piatra-Neamț, Turnul-clopotniță și Beciul Domnesc ÎI. Perioadă: 4-31 decembrie 2016; circuitul de vizitare va dura 3 ore, iar biletul se va putea achiziționa de la oricare din muzeele vizate de pachetul turistic. Pentru programări și detalii - 0233
Piatra Neamt, oraș de poveste by http://www.zilesinopti.ro/articole/14246/piatra-neamt-oras-de-poveste [Corola-blog/BlogPost/100643_a_101935]
-
aprilie-mai 2011. Lucrările se află în colecții personale din SUA, Canada, Italia, Israel, Germania, Australia,Ungaria, Belgia, Australia, Spania , Franța, Belgia, UȘA, Ungaria, Grecia . În România, în diverse colecții personale dar și în colecția Patriarhiei Române din București, Muzeul de Etnografie din Archiud BN. -Activitate caritabilă, voluntariat, în cadrul Clubului Amazoanelor Bistrițene, acțiuni culturale în sprijinul femeilor cu cancer. -Activitate ecologică, voluntariat,- inițierea acțiunii Kilometru Zero al ecologiei, la Bistrița, 2002, și altele de acest gen, în colaboare cu un grup de
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
cactuși din Europa. Întregul domeniu cu o simbolistică foarte bogată, este un rezultat al inteligenței și creativății reginei, al deschiderii ei pentru religia și cultura altor popoare. Cei doritori pot să obință informații bogate despre zona aceasta vizitând Muzeul de Etnografie, Muzeul de Arheologie și Galeria de Artă. Au fost vizionate fotografii digitale care prezintă imagini din stațiunile menționate și recitate poezii dedicate acestor localități. Cu această ocazie elevii au învățat un cântec vechi inspirat din viața celor care pescuiau în
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1420058227.html [Corola-blog/BlogPost/359970_a_361299]
-
bazată pe cercetarea documentelor, cât și pe faptele de viață, analizate și interpretate cu responsabilitate, acribie și obiectivitate. Pe lângă istoria localității, sunt prezentate date referitoare la originea numelui acesteia și a locuitorilor ei, așezare geografică, sol, climă, dinamica demografică, folclor, etnografie, ocupații, credințe populare, dezvoltare economică și culturală, viață religioasă, ceea ce face ca „Monografia localității Ulmeni” să fie utilă deopotrivă istoricilor, geografilor, lingviștilor, folcloriștilor, etnografilor. Au fost felicitați atât autorii cărții, cât și toți cei care au susținut intelectual și financiar
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]