103 matches
-
și programatic misticismul și revelația enigmatică în știință, Dimitrie se considera îndreptățit să dea drept certe și reale închipuirile emanate de psihologia aspirațiilor personale. Noblețea și vechimea antică a neamului românesc rezultă din înlocuirea îndelungatelor procese de întrepătrundere și prefacere etnolingvistică prin date fixe marcate de figuri istorice, cum sunt anul cuceririi Daciei de către Traian, când spațiul dacic devine instantaneu romanic, cu limba latină în locul limbii autohtonilor, care sunt scoși din istorie, și anul descălecatului Moldovei de către Dragoș, când romanitatea și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
atâta precât astăzi, după atâția veci, fietecine să cunoască poate că precum este maica așa a ieșit fiica; și între toate limbile lumii ea ține stepena a doua după cea elinească, iar altele toate după dânsa” (HVR, p. 102). Continuitatea etnolingvistică greco latină, văzută ca evoluție de la mamă la fiică, este o metaforă care ascunde lipsa de personalitate privind constituirea și evoluția latinei ca limbă nouă față de limba greacă, așa cum este și româna față de latină, rolul determinant în aceste prefaceri avându
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Philippide o prezintă ca grecizată, era în antichitate tracă, sau traco-iliră dacă luăm în considerație faptul că tracii din vestul peninsulei se numeau iliri. După romanizare această zonă, ca întreg spațiul est-european, și-a schimbat treptat, prin evoluții zonale, configurația etnolingvistică. În miezul evului mediu, pe spațiul din Balcani avut aici în vedere se conturaseră deja, în întrepătrundere cu romanitatea orientală, lumea slavă și etnia albaneză. Zona Salonic, cuprinsă astăzi în spațiul grecesc, era locuită de slavi. Așa rezultă din „Viața
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
VI-VII, i-ar fi asimilat pe grecii din cele două zone. Dar dislocarea albanezilor din vatra lor istorică unde au fost primii supuși romanizării, afirmarea despre ei că „nu sunt nici traci, nici iliri” și indicarea pentru constituirea lor etnolingvistică a unui spațiu panonic de unde ar fi coborât ulterior și i-ar fi alungat pe greci din actualul spațiu al Albaniei, nu se bazează decât pe un sentiment care nu are nimic comun cu cercetarea științifică a istoriei. Dar iată
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbile romanice în obstacolele geografice și politice” (I, 366). Philippide nu este descumpănit de critica personalităților, care au lăsat urme adânci în lingvistica europeană, și își construiește opera pe criteriul imaginar al bazei psihofiziologice, înjghebând pentru sud-estul Europei o istorie etnolingvistică falsă. Cităm pentru confirmare următoarele fragmente din textul autorului: „Cu toate deosebirile dintre români de la loc la loc și de la provincie la provincie, și cu toate asemănările fizice care prin unele locuri există între români și slavi, românii, în bloc
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
multă vreme după aceea, elementele constitutive ale lui au trăit în cea mai strânsă legătură posibilă din punct de vedere geografic și politic” (II, 383 urm.). Sintetizând aceste citate și adăugând informații din alte locuri ale operei, deducem următoarea stratificare etnolingvistică imaginată pentru adâncimile istorice ale poporului român și ale limbii sale: 1) la bază, vechea limbă mediteraneană; 2) peste aceasta, invazia indogermanilor, 3) a urmat suprapunerea unui conglomerat de diferite neamuri de oameni, 4) peste ele s-a suprapus romanitatea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
teoretice mai ales, generate de organizarea națională a statului român. El a evoluat de copil ca întruchipare a românismului, astfel că tot ce acumula cu nesaț la cursuri și prin lecturi nu făcea mai mult decât să-i consolideze structura etnolingvistică natală, și deci națională, care trebuia să genereze propria filozofie și propria organizare socială, ambele coincidente în plan european, dar profund specifice prin conținutul lor. Tocmai prin ideea de personalitate a culturii naționale și a organizării sociale E. a intrat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de indoeuropenizare din vastul spațiu euro afro-asiatic. Este vorba de zonele lingvistice ugro-finică, mongolo-turco-tătară, bască, arabă etc. 13. Proiectarea romanizării asupra întregului spațiu din sudestul, centrul și estul Europei este confirmată de larga atestare a valahilor în aceste zone. Evoluția etnolingvistică a bazei traco-latine în spațiul cucerit de romani în est nu a fost însă unitară în direcția romanizării. La ieșirea din evul mediu a fost constatată o fragmentare și intersectare etnolingvistică în acest spațiu, fenomene explicate de tradiția neogramatică prin
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de larga atestare a valahilor în aceste zone. Evoluția etnolingvistică a bazei traco-latine în spațiul cucerit de romani în est nu a fost însă unitară în direcția romanizării. La ieșirea din evul mediu a fost constatată o fragmentare și intersectare etnolingvistică în acest spațiu, fenomene explicate de tradiția neogramatică prin invazii, transhumanță și nomadism, dar pe care astăzi suntem în măsură să le explicăm prin gradul diferit de romanizare și indoeuropenizare: 1) limba română este cel mai pregnant rezultat al romanizări
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pe de o parte slava, limbă cu bază traco-latină, la care bază s-a adăugat de timpuriu o puternică influență culturală greco-latină. Trebuie avut în vedere faptul că din opoziția care s-a creat între spațiul tracic, aflat în evoluție etnolingvistică, și civilizația grecolatină a rezultat, ca primă formulă de replică la cultura antică, limba Pe de altă parte, limbile albaneză și română, simplificând neutrul și eludând constituirea formelor cazuale sugerate de latină și susținute de materialul aglutinant autohton, au dezvoltat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Însă un lucru care e nu de mirare, ci e de-a dreptul surprinzător: apariția la Chișinău a unui Dicționar moldovenesc-românesc, ale autorului, Vasile Stati, absolvent al facultății istorico filologice și doctor habilitat În științe istorice, specialist În probleme de etnolingvistică moldovenească, după cum el Însuși se prezintă pe coperta a IV a. Explicația pe care o aduce colegiul redacțional descumpănește, era acum diferită de cea dintre limba spaniolă vorbită În Spania și cea vorbită În alte țări hispanofone. . Dintre cuvintele prezente
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Dar ea se traduce mai degrabă prin convertirea cercetătorilor la filosofie sau la activități artistice. La antipozii scepticismului extrem față de teorie, un ansamblu de cercetări mizează mai degrabă pe un efort de rigoare plecând de la un studiu minuțios bazat pe etnolingvistică, sociolingvistică, antropologia naturii, un interes susținut pentru ordonarea lumii, taxinomii, interacțiuni sociale, procese cognitive. Faptul de a studia producții culturale sau reprezentări ca pe niște sisteme de cunoaștere sau ca pe niște sisteme de dispoziții mentale a relansat dezbaterea dintre
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
puternic determinată de alegerile lingvistice, În special În cazul grupurilor care vorbesc o limbă minoritară: aceasta este determinantă În demarcarea grupului față de cele care sunt hegemonice În mediul respectiv. Lingviștii și specialiștii În psihologie socială sunt de acord că vitalitatea etnolingvistică este un concept de bază În analiza raporturilor de forță dintre comunitățile lingvistice. Această vitalitate se poate observa pe baza unor factori „obiectivi” legați de caracteristicile demografice (repartiție teritorială, rata natalității și a mortalității etc.), de suportul instituțional (recunoaștere și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la Coșeriu, contextul este ceea ce promotorii francezi ai analizei discursului numesc cotext, în vreme ce celelalte "cadre" corespund contextului. Urmărind în continuare relația dintre discurs și text, atunci cînd acestea devin obiect al cercetării lui Eugeniu Coșeriu, atrage atenția studiul Socio- și etnolingvistica. Bazele și sarcinile lor, ce constituie comunicarea prezentată, în 1978, la un congres ținut în Brazilia 16. Fiind tradus în românește după versiunea spaniolă, acest studiu a permis, desigur, o corespondență terminologică optimă, însă se poate constata aici că autorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
urmarea unei poziții realiste în cercetarea limbii, îndeosebi în analiza sensului în limbă și în discurs, s-a inițiat lingvistica antropologică, care implică, din punct de vedere epistemologic, asumarea unei problematici materialiste, ce intră în atenția praxematicii. La fel ca etnolingvistica, lingvistica antropologică are ca element central al investigației relația dintre limbă și cultură, deoarece limba este concepută ca un inventar complex de idei, interese și ocupații ale unei comunități, care reflectă o viziune despre viață, procesele de metaforizare sau de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ci e de-a dreptul surprinzător: apariția la Chișinău a unui Dicționar moldovenesc-românesc, „încununarea unor preocupări științifice de-a lungul cîtorva decenii“ ale autorului, Vasile Stati, absolvent al „facultății istorico-filologice“ și doctor habilitat în științe istorice, specialist în probleme de etnolingvistică moldovenească, după cum el însuși se prezintă pe coperta a IV-a. Explicația pe care o aduce colegiul redacțional (nu se știe din cine e compus, dar probabil autorul are motive să-l țină secret!) descumpănește, era acum diferită de cea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Lucian Stanciu vorbea, de asemenea de "dictatura nomenclaturii roșii și evreiești"350. Democrația, însă, n-ar fi trebuit să remedieze aceste rătăciri? Nu cumva ar trebui să credem, ca și Hobsbawm, "că forța autonomă a naționalismului politic în versiunea sa etnolingvistică actuală este mai mică decît părea la prima vedere 351", adăugînd și aspectul că toa-te sondajele sugerau lipsa entuziasmului germanilor atît de Vest cît și de Est față de perspectiva reunificării? Cu siguranță, cu restricția precisă că distrugătorii naționalismelor erau
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
le consultăm, dar rareori le citim în adevăratul sens al cuvîntului". Elementul esențial este reprezentat de spațiul instabil al schimburilor între diferite discipline, fiecare dintre ele abordînd discursul dintr-un punct de vedere propriu analiza conversației, teoriile argumentării, comunicarea sociolingvistică, etnolingvistică, analiza discursului, disputîndu-și, adesea conflictual, un domeniu de investigare ce comportă o deschidere către discipline conexe (sociologie, psihologie, istorie etc.); de altfel, Dominique Maingueneau semnează el însuși un număr considerabil de volume din domenii variate, al căror numitor comun este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vorba de o disciplină propriu-zisă, ci de un spațiu instabil, unde au loc schimburi între diferite discipline, fiecare dintre ele studiind discursul dintr-un punct de vedere care îi este specific: analiza conversațională, teorii ale argumentării și ale comunicării, sociolingvistică, etnolingvistică, analiza discursului... (lista nu este exhaustivă) împart, adeseori într-un mod conflictual, acest domeniu de investigație deschis către domenii conexe (sociologie, psihologie, istorie...). În cartea de față am adoptat punctul de vedere al analizei discursului, care nu se referă nici
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vărsare -Kupi; rușii au fost aceia care, ocupând Siberia de Vest, au preluat hidronimul nenț, lau adaptat la specificul limbii ruse, sub forma Obi, l-au generalizat și l-au transmis ca atare întregii omeniri. În regiunile cu o structură etnolingvistică a populației mai mult sau mai puțin mozaicată, localitățile sunt acelea care poartă, de regulă, două sau mai multe denumiri, așa cum este în cazul Transilvaniei, unde majoritatea localităților au, în paralel, câte un nume românesc și unul maghiar, uneori (mai
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
pași în acest sens și, la locul cuvenit, voi aminti, pe scurt, și alte contribuții ale sale care se înscriu în (sau circumscriu) aceeași zonă, cum ar fi: (1) delimitarea cadrelor vorbirii în general și (2) stabilirea fundamentelor și sarcinilor etnolingvisticii. Deocamdată, cu scopul de a fixa o bază pentru examinarea noematologiei lui Hașdeu, cred ca este suficient ceea ce am sintetizat aici. (B) 3.2.2. Să vedem acum ce descoperim din toate acestea la precursorul lui Coșeriu. Însă, pentru a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cultură și de civilizație ale unui popor [s.m. C.M.]" (Brâncuș, 1988, p. X). Observația lui Gr. Brâncuș este corectă și foarte importantă, fiindcă, într-adevăr, prin modul în care vede (măcar o parte din) lingvistică aplicată 30, Hașdeu anticipează și etnolingvistica așa cum o va redefini mai tarziu Coșeriu, astfel încât să corespundă unei lingvistici skeologice (dar despre această voi discuta la locul potrivit). Cât privește subdiviziunile gloticii/ gramaticii comparative, lingvistul bucureștean subliniază că Hașdeu "are o concepție cuprinzătoare și în legătură cu domeniile lingvisticii
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a lui Gr. Brâncuș după care Hașdeu înțelege prin lingvistică aplicată "studiul limbii ca expresie a formelor de cultură și de civilizație ale unui popor" promițând că voi reveni asupra ei. Într-adevăr, astfel definită, "linguistica aplicată" este totuna cu ETNOLINGVISTICA. Or, este foarte interesant, de asemenea, să observăm și faptul că Eugeniu Coșeriu dorea să redimensioneze obiectul etnolingvisticii actuale, în așa fel încât să corespundă skeologiei, pe care tot el o propusese (vezi supra, 3.2.1.). Cred că merită
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cultură și de civilizație ale unui popor" promițând că voi reveni asupra ei. Într-adevăr, astfel definită, "linguistica aplicată" este totuna cu ETNOLINGVISTICA. Or, este foarte interesant, de asemenea, să observăm și faptul că Eugeniu Coșeriu dorea să redimensioneze obiectul etnolingvisticii actuale, în așa fel încât să corespundă skeologiei, pe care tot el o propusese (vezi supra, 3.2.1.). Cred că merită să aruncăm mai întâi o privire asupra concepției "etnolingvistice" a lui Coșeriu, după care ne putem întoarce la
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1.). Cred că merită să aruncăm mai întâi o privire asupra concepției "etnolingvistice" a lui Coșeriu, după care ne putem întoarce la studiul lui Hașdeu. (a) În lucrarea La socioy la etnolingüística. Sus fundamentos y sus tareas (1981), Coșeriu definește etnolingvistica (văzută că disciplină lingvistică, nu etnologica sau etnografica) drept "studiul varietății și variației limbajului în strânsă legătură cu civilizația și cultură unei comunități" (Coșeriu, 1981/1994, pp. 133). Mai departe, Coșeriu observa că "realmente, etnolingvistica s-a dezvoltat până acum
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]