957 matches
-
tîrziu, constituind un mediu încă prielnic cercetării, culegerii și interpretării, în comparație cu alte țări ale Europei de apus. Nu e deloc o întîmplare că în școala monografică sociologică inițiată și condusă de Dimitrie Gusti au activat cu folos netăgăduit folcloriști și etnologi (Ernest Bernea, Ion Ionică, Constantin Brăiloiu, Hary Brauner), chiar un sociolog de suprafața lui Henri H. Stahl îndeletnicindu-se cu culegerea de povești populare de la țăranii unor sate supuse monografierii. Totul aproape, în aceste sate investigate, sub raportul credințelor, obiceiurilor
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
fost greșit aplicată la Rusia țaristă, care era o societate înapoiată. Altfel, "orînduirea socialistă" ar reprezenta unica alternativă la criza Occidentului, în care ar domni legea junglei, șomajul, imoralitatea. "Aria" aceasta a "marxismului viu" a fost cîntată, între alții, de etnologul francez Claude Karnoouch, care a petrecut cîțiva ani de cercetări în Nordul Transilvaniei, conform căruia "socialismul" impus Estului Europei ar fi adus "modernizarea" brutală, e adevărat, însă necesară a unor colectivități întîrziate în evoluția lor. Punct de vedere consonant cu
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Personaj enigmatic Construit pe două planuri, romanul este o carte-simbol despre nevoia acută a omului modern de real magic. Amintirile naratorului despre un coleg din tinerețea universitară, Saul Zarutas, etnolog atras irezistibil de o cultură amazoniană, alternează cu povestirile pline de poezie ale unui povestaș, perso- naj enigmatic, depozitar al memoriei colective și garant al unității unei mici comunități pierdute în selva peruviană. Mario Vargas Llosa: Povestașul. Editura Humanitas, București
Agenda2003-15-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280900_a_282229]
-
care il practicam noi. Este un eveniment susținut de tânăra generație, o sărbătoare laică, ce are de-a face cu viața socială, nu cu cea a Bisericii. Credincioșii își cinstesc morții în continuare de Ziua Morților”, consideră preotul Marius Florescu. Etnologii susțin însă că, dimpotrivă, Halloween-ul își are originea în sărbătorirea Zilei Morților. “Halloweenul și Ziua Morților sunt de fapt două componente ale aceleiași sărbători. În România, ziua morților are o vechime de 40 de ani, iar Halloween este o sărbătoare
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
în tot postul Paștelui, dar culminează cu duminică Tomii. Acum 20-30 de ani, de exemplu, în satele mai îndepărtate de orașele din Transilvania nu se sărbătorea această zi sau nu aveau loc evenimente în cimitir“, a explicat Janeta Ciocan, muzeograf etnolog pentru emaramures.ro. Sărbătoarea a fost preluată și de către ortodocși, în special în Transilvania, acolo unde influență catolică a fost mai mare. „Pentru ortodocși este ceva mai nouă, cred că a început să se generalizeze întâi la oraș, pentru credincioșii
1 NOIEMBRIE, ziua morților. Ce fac credincioșii în această zi? OBICEI, vechi de secole [Corola-blog/BlogPost/92716_a_94008]
-
fructiferi înfloresc. Florile dispar însă la cea de-a douăsprezecea bătaie a pendulei. ### Anul Nou, cu obiceiuri și tradiții Dacă vă închipuiți că tot “zgomotul” care însoțește trecerea dintre ani este doar un mod de a sărbători, vă înșelați, întrucât etnologii consideră că astfel se alungă spiritele rele din casele și din viețile oamenilor. Trebuie luate în considerare și alte aspecte, precum: niciodată să nu măturați în Ajun de Anul Nou pentru că alungați prosperitatea, de asemenea nu trebuie să dați lucruri
Decembrie cu sărbătorile-i de iarnă [Corola-blog/BlogPost/98370_a_99662]
-
rural al biberonului, până la descoperiri nesperate - cum ar fi cele câteva vechi mărturii de botez boieresc-urbane, parcursul expoziției va fi cu siguranță palpitant, atât pentru copii (care se vor bucura și de un atelier surpriză), cât și pentru părinți, educatori, etnologi și bunici.
Muzeul copilăriei la MŢR [Corola-blog/BlogPost/99606_a_100898]
-
investigare științifică a fondului muzeal existent, precum și pentru dezvoltarea lui se regăsesc în lucrările științifice realizate de specialiștii muzeului, în volumele de prezentare și broșurile editate în vederea popularizării. Muzeul Țăranului Român răspunde acestor exigențe, din rândul cercetătorilor săi evidențiindu-se etnologi de renume, precum Costion Nicolescu sau Irina Nicolau, autori ai unor impresionante (numeric și valoric) studii de specialitate și ale căror nume rămân mereu legate de istoria muzeului. Valorizarea obiectelor și colecțiilor probează prin intensa promovare - în mass-media, în mediul
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
pagina web a muzeului, bloguri), partenriate cu ONG-uri, primării, instituții de învățământ - preocuparea constantă pentru popularizare, în vederea educării și informării publicului larg asupra aspectelor diverse ale culturii tradiționale. Se organizează târguri cu diferite ocazii, conferințe și festivaluri, întâlniri cu etnologi și dezbateri publice, se găzduiesc expoziții itinerante etc. În scop educativ și recreativ, se derulează programe (ateliere) de învățare a meșteșugurilor tradiționale, de confecționare a unor obiecte specifice culturii populare, de l a icoane pe sticlă, la instrumente muzicale, de la
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
cuprinderii trebuie înțeleasă și în sens istoric, geografic, varietate a profesiunilor scrisului, a speciilor și genurilor literare, a instituțiilor -, adică în toate direcțiile. Iordan Datcu aduce aici, selectiv și mai concentrat, informațiile din cele trei volume ale sale din Dicționarul etnologilor români (1998-2001). Pentru publicațiile literare a fost cooptat Ion Hangiu, autor al unui Dicționar al presei literare românești. 1790-1990 (ediția a doua în 1996), la ale cărui eforturi s-a adăugat pentru completări și detalieri contribuția cercetătorilor clujeni. Dacă luăm
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
în jurul datei de 21 martie) până la solstițiul de vară (în jur de 21 - 22 iunie) sau de SÂNZIENE, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de SÂNZIENE, înseamnă că vara va fi secetoasă. Potrivit etnologului Marcel Lutic "sub numele SÂNZIENE se ascund trei elemente strâns legate între ele. Primul se referă la zânele, de obicei bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea SÂNZIENElor; al doilea este reprezentat de florile
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
mărgele, ii cu fodori la mâneci, cămăși cu barburi și cămăși încrețite la gât... de la 12.00 și de la 16.00 - ateliere de creativitate pentru copii 18.00 - Sânzienele și miezul verii, o scurtă cuvântare etnologică susținută de Paul Drogeanu, etnolog 19.00 - concert unplugged Maria Răducanu - voce și chitară 20.00 - lectură din Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade, cu actrița Adriana Mocca 20.30 - recital Maria Casandra Hauși, Mărturii străbune: cântece străvechi din Maramureș, doine de dor, de dragoste
Noapte senzațională de Sânziene și Ziua Universală a Iei, la IFB by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79903_a_81228]
-
Mircea Mihăieș După folkloriști și etnologi, psihanaliștii au scris cel mai mult (nu neapărat și cel mai bine) despre doliu. Explicabil, într-un fel: aparatura divagantă a psihanalizei n-a reușit să depășească în nici un caz notabil litera de evanghelie a studiului Doliu și melancolie (1917
Mic tratat despre doliu (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6922_a_8247]
-
există convingerea conform căreia uniunea între un circumcis și o femeie este un raport sexual sacru. În Balele, Zair, în trecut, o femeie din zece era desemnată să devină soția tuturor sau „femeia satului“, cum a fost numită de unii etnologi. Această femeie era împărțită între toți bărbații din grup și avea obligația de a trăi pe rând cu fiecare dintre bărbați, cu care avea copii ce deveneau proprietatea tuturor. În Ba Luba în Katanga, unde este o societate predominat matriarhală
Cele mai stranii obiceiuri sexuale: mama care participă la noaptea nunţii sau legea care le interzice bărbaţilor să facă sex cu 2 surori (în acelaşi timp) () [Corola-journal/Journalistic/69300_a_70625]
-
în care s-a format și căreia îi aparține este Ioana Andreescu. Volumul Ioana Andreescu. Eseu despre proza și studiile sale de antropologie continuă și amplifică un efort de reintegrare inițiat de același cu ani în urmă, odată cu apariția Dicționarului etnologilor români și Dicționarul General al Literaturii române. Ioana Andreescu a părăsit România după ce, ca redactor la Editura pentru Literatură, timp de aproape un deceniu și jumătate, contribuise la afirmarea unor scriitori tineri pe atunci, colegi de generație ca Sorin Titel
Studii de antropologie by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Journalistic/6934_a_8259]
-
natal din Oltenia. Se înțelege că evenimentul trezește în epocă suspiciunea autorităților. Ea este urmărită, fiecare cuvânt este interpretat, casetele cu înregistrări sunt pe punctul de a fi confiscate. Apariția volumului în spațiul de limbă franceză a stârnit interesul cercetătorilor etnologi. Persistența, ba chiar amplificarea obiceiurilor tradiționale legate de moarte într-o țară marxistă care se declară ateistă este percepută ca o formă de opoziție un fel de contra-putere, un mijloc de apărare pentru prezervarea identității colective, cum avea să observe
Studii de antropologie by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Journalistic/6934_a_8259]
-
în amplul glosar (p. 1059-1124), în care figurează expresii specifice, termeni denumind persoane cu însărcinări speciale în paza temnițelor, termeni desemnând pedepse, instrumente de tortură, unelte de supliciu, numeroasele sinonime ale termenului temniță. Cartea este, totodată, un omagiu al atâtor etnologi care au fost victime ale regimului comunist: "etnologia românească a suferit agresiuni de proporțiile unui veritabil genocid, judecând după amploarea pierderilor suferite prin exilul, întemnițarea sau suprimarea unora dintre reprezentanții săi de prim rang și marginalizarea celor rămași în viață
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
indiană (1957), lucra în ultimii ani ai vieții la tema Plotin și Orientul. Clasiciști și filologi ca D. M. Pippidi, M. Nasta, Petru Creția etc. s-au sustras și ei culturii oficiale. Au putut-o face și mulți folcloriști și etnologi, a căror operă rămâne pe deplin valabilă: Petru Caraman, Gh. Vrabie, Ovidiu Papadima, Ernest Bernea, Mihai Pop, Romulus Vulcănescu, Ovidiu Bârlea, Adrian Fochi, Ion Taloș. Preoți, scriitori și filosofi au gândit alternative, cum e aceea a grupului "Rugul aprins" de la
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
de pomană alimente și se aprindeau lumânări, atât pentru oamenii în viață cât și pentru cei morți prin înec sau cei spânzurați. Despre lumânările aprinse la biserică în ziua de Arhangheli exista credința acestea vor lumina în veci", mai spune etnologul.
Sfinții Mihail și Gavril: De ce nu este bine să lucrăm astăzi () [Corola-journal/Journalistic/80813_a_82138]
-
De Ziua Crucii, Muzeul Național al Țăranului Român organizează la Librăria Cărturești MȚR (la Nuiele), începând cu ora 15.30, o nouă întâlnire a Clubului Filantropia, compus din etnologi, antropologi, sociologi, psihologi, iubitori de oameni vii, de teme la fel de vii și de aprige dezbateri. În cadrul ”Zilelor Muzeului Țăranului”, instituția culturală situată în Șoseaua Kiseleff 3, vă invită, vineri, 14 septembrie, 2012, la Librăria Cărturești, unde se vor lansa revista
MTR te invită la o nouă întâlnire a Clubului Filantropia () [Corola-journal/Journalistic/81151_a_82476]
-
Sanda Golopenția, Editura Enciclopedică, București 2012. La evenimentul de la Librăria Cărturești MTR sunt așteptați să ia cuvântul Alina Ledeanu, directoare, Secolul 21, sociologii Theodora-Eliza Văcărescu, Florentina Tone, Ionuț Butoi, Zoltán Rostás, Dumitru Sandu, dar și Marcel Popa, director, Editura Enciclopedică. Etnologul Șerban Anghelescu va fi moderatorul evenimentului de la Muzeul Național al Țăranului Român. În perioada 13 - 23 septembrie, Muzeul Țăranului Român organizează cea de-a treia ediție a ”Zilelor Muzeului Țăranului”, unde bucureștenii, și nu numai, se pot delecta la început
MTR te invită la o nouă întâlnire a Clubului Filantropia () [Corola-journal/Journalistic/81151_a_82476]
-
moștenit și, prin urmare, el respectă un anumit protocol. E un teatru jucat însă cu o implicare fizică totală, deși "în general nu există nici un raport între sentimentele resimțite și gesturile executate de actorii ritului." În numeroase exemple surprinse de etnologi, "în chiar momentul când li se adresează cuvântul pentru a-i întreține despre lucruri obișnuite, se întâmplă adesea să-și schimbe deîndată expresia și tonul, căpătând un aer surâzător, și încep să vorbească cât se poate de veseli." Afirmația este
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
se eliberează de trup, se despoaie deîndată de vechile sentimente pentru a deveni un geniu rău și torționar." Sunt simple propoziții care aproximează felul de gândire al lumii tradiționale, al cărei comportament e reglat prin ritualuri. Constrâns de precaritatea probelor, etnologul și sociologul apelează la analogii. Doar în felul acesta se trece peste fundătura logică potrivit căreia un act definitiv (moartea) ar trebui să fie însoțit de ceremonii cu o durată nesfârșită (doliul). În practică, doliul acoperă o perioadă limitată - ea
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
umorul retro al tânărului grafician și poet Andrei Gamarț.) Sigur, Neagu Djuvara nu-i peste tot afabil. Uneori o undă de maliție cade radical pe capul câte cuiva sau în cârca a câte ceva. Una din victime e, ŕ propos de etnologul Mihai Pop, o instituție prestigioasă: Când a împlinit 90 de ani, succesoarea Academiei Republicii Socialiste România a catadicsit să-l numească membru corespondent sau așa ceva. Îndemnat de nevastă-sa, a acceptat, ca să le mai pice o pomană de un milion
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
fapt, modelul extensiv al doliului. Acest corsi e ricorsi existențial nu e de întâlnit decât în societățile tradiționale. În modernitate, aplecată spre simplificarea agresivă, riturile au devenit simboluri hieratice, a căror încifrare e depășită doar de șocanta lor precaritate. Pentru etnologi și folcloriști, accentul cade îndeosebi asupra reflexelor comunitare, asupra cerințelor doliului extinse la nivelul rudelor sau al comunității în ansamblul său. Van Gennep consideră că în perioada doliului "rudele celui mort alcătuiesc o societate specială, situată între lumea celor vii
Mic tratat despre doliu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6964_a_8289]