478 matches
-
trecem spre a ne curăța de tarele comuniste. Irina Nicolau vorbește chiar de o tranziție înțeleasă ca un ritual de trecere alcătuit din trei timpi: 1) desprinderea de o stare inițială, 2) suspendarea și 3) înrădăcinarea într-o nouă stare. Etnologic vorbind, România se află acum în timpul doi, suspendată într-o plutire vagă căreia nu i se poate anticipa deznodămîntul. „Vorbeam recent cu cineva despre cît de săracă în mituri este această tranziție pe care o trăim. S-a prefigurat mitul
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
inedite, a unor exemple frapante de poezie concomitent românească și modernă. Poeziile în limbaj pur neolatin vor continua reforma, ducînd-o la apogeu. Cele mai cunoscute poezii heliadești au o mare intensitate romantică, apropiindu-se însă de fondul local, istoric ori etnologic. O noapte pe ruinele Tîrgoviștii, dar mai ales Zburătorul, îmbină fericit pretextul național cu o viziune proprie asupra cosmosului, pe care abia mai tîrziu Heliade avea să o transforme în marcă poetică exclusivă. în miezul acestor două poeme se află
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
trecere în canonul world literature. David Damrosch, recent invitat la Literele bucureștene pentru a fi distins cu titlul de Doctor Honoris Causa, vorbește, în cartea care l-a consacrat (What is world literature?, Princeton, 2003), despre Barthes din unghi strict etnologic, ca despre criticul atașat de o tradiție culturală omogenă, cea franceză. Constatarea devine reproș în cazul altor cărți scrise în engleză despre Roland Barthes. Cititorul mondializat trebuie să convină cîteva lucuri: faptul că acest „stil” a fost asimilat și prelucrat
Fântâna barthesiană (2) - Vorbire privată și vorbire publică by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5565_a_6890]
-
Alex. Ștefănescu A apărut un nou număr (2-3/ 2002) al revistei Memoria ethnologica, revistă de patrimoniu etnologic și memorie culturală editată de Centrul Creației Populare Maramureș, cu sediul la Baia Mare. Este vorba nu de un periodic oarecare, de interes local, ci de o enciclopedie în continuă extensiune a folclorului românesc, din care se publică trimestrial câte un
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
etnologia românească și europeană, contribuind decisiv la fixarea unor teme, la trasarea unor căi de investigare a folclorului nostru în context balcanic, elaborând studii-reper fără de care nu va putea fi întreprinsă, de acum înainte, nicio altă cercetare temeinică în științele etnologice. Semnând în prestigioase antologii (The Encyclopedia of Religion, sub baghetă lui Mircea Eliade, de exemplu), coordonând grupul de cercetare academică de la Cluj, predând etnologie la Köln ori făcând serioase investigații de teren în Banat, numele lui Ion Taloș va rămâne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
vor fi definitiv fixate prin alte două analize de bază: Cununia fraților și Nunta Soarelui. Incestul zădărnicit în folclorul românesc și universal, București, 2004, și Lupta voinicului cu leul. Mit și inițiere în folclorul românesc, București, 2007. De asemenea, instrumentarul etnologic beneficiază de contribuția excepțională a autorului, prin Petit Dictionnaire de mythologie populaire roumaine, apărut la Grenoble în 2002, ori Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar (București, 2001), lucrări monumentale, care furnizează majoritatea materialelor necesare viitoarelor cercetări în domeniu. Lucrările de tip
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
prin Petit Dictionnaire de mythologie populaire roumaine, apărut la Grenoble în 2002, ori Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar (București, 2001), lucrări monumentale, care furnizează majoritatea materialelor necesare viitoarelor cercetări în domeniu. Lucrările de tip monografic ale savantului au desăvârșit investigarea etnologica a unor zone (de exemplu, Valea Gurghiului. Monografie etnologica, coordonatori: Ion Muslea, Dumitru Pop, Ion Taloș, ediția a doua, îngrijita de Ion Cuceu și însoțită de 26 de plânse, Cluj-Napoca 2008). Ultima să lucrare, monumentala prin temeinicia ordonării surselor și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
Grenoble în 2002, ori Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar (București, 2001), lucrări monumentale, care furnizează majoritatea materialelor necesare viitoarelor cercetări în domeniu. Lucrările de tip monografic ale savantului au desăvârșit investigarea etnologica a unor zone (de exemplu, Valea Gurghiului. Monografie etnologica, coordonatori: Ion Muslea, Dumitru Pop, Ion Taloș, ediția a doua, îngrijita de Ion Cuceu și însoțită de 26 de plânse, Cluj-Napoca 2008). Ultima să lucrare, monumentala prin temeinicia ordonării surselor și a analizei, Omul și leul. Studiu de antropologie culturală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
București, 2006. 9 Idem 5. 10 Fiul vânătorului, basm popular cules de Petre Ispirescu publicat în volumul Legende și basmele românilor în anul 1827, volumul Basme populare, Editura Blassco, București, 2006. 11 acad. Sabina Ispas, Sub aripa cerului, antologie, Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, Editura Enciclopedică, București, 1998. 12 Ion Bâtlan, Philosophia moralis - prelegeri de etică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008. 13 Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, basm popular cules de Petre Ispirescu publicat în volumul Legende
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
2016 Toate Articolele Autorului MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI Printr-o incursiune în trecutul tradițional româmesc, din lada de zestre spirituală a neamului sunt readuse în actualitate, pentru perioada Sărbătorilor de Iarnă, datini și obiceiuri populare din cultura etnologică moștenită. În universul satului tradițional românesc, ele încep de la Sfântul Apostaol Anderi (din ajun) și se încheie la Sfântul Ion. Fiecare sărbătoare este un prilej de bucurie și magie, prin practicarea unor ritualuri și superstiții populare cu caracter mitico-simbolistic, moștenite
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
Ion. Fiecare sărbătoare este un prilej de bucurie și magie, prin practicarea unor ritualuri și superstiții populare cu caracter mitico-simbolistic, moștenite de la înaintașii ce le practicau cu autenticitate, spre a le transmite noii generații, pentru perpetuare și neuitare în moștenirea etnologică. Ritualurile se derulează într-o ordine cronologică a evenimentelor care încep din ajunul sărbătorii de Sfântul Andrei, prin paza usturoiului așezat la ușile și ferestrele caselor și grajdurilor, pe care le apără de influența malefică a moroilor și strigoilor ce
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
5Al. Rosetti, Colindele religioase la români, Academia Română, București, 1920, p. 2; 6Idem, p. 8-9; 7Idem, p. 77; 8O. Buhociu, Folclorul de iarnă. Ziorile și poezia păstorească, Editura Minerva, București, 1979, p. 89; 9M. Pop, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București,1976, p. 70; 10C. Bălosu, Colindatul în Țara Loviștei, în Oltenia - Studii și Comunicări. IX.Etnografie, 1989, p. 80-99, Muzeul Olteniei, Craiova; 11T. Pamfilie, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 1997, p. 306, 315, 322, 324; 12T. Bălășel
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
și nu mai culeg folclor de la bătrâni”. În 1975 este numit director al Centrului de Librării Vâlcea, continuându-și activitatea în aceeași funcție și după 1989, la S.C. Ex Libris S.A. Debutează în presă în 1957, cu articole pe teme etnologice. În 1974 îi apare prima carte, Folclor din Țara Loviștei. A colaborat la „Viața studențească", „Argeș", „Ramuri", „Orizont", „Contemporanul" etc.Marinoiu este un împătimit scormonitor al mărturiilor legate de valorile culturale vâlcene. Contribuția sa cea mai importantă este lucrarea Istoria
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
Crăciunului, Nașterea Domnului și Anul Nou (Capra, Sorcova, Plugușorul, Boboteaza și Sfântul Ion), Dragobetele, Mărțișorul, Postul Paștelui și Învierea Domnului, Înălțarea, Rusaliile - dar și ritualuri străvechi din epocile precreștine, precum Căloianul, Paparudele, Călușarii, descântece și leacuri băbești. Din acest inventar etnologic și etnografic fac parte și cele trei momente existențiale din viața omului: Nașterea (Botezul, Mirungerea, Tăiatul Moțului), Maturitatea (Nunta) și Trecerea (Înmormântarea), prezentate de autoare într-o succintă și revelatorie analiză. Important de observat este talentul narativ de excepție, Harnica
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
încerc: - poet (cărți de versuri premiate de jurii de specialitate!), învățător în satul Lucăcești (un sat despre care încă nu am scris nimic, nu din lipsă de subiect, dimpotrivă, din lipsă de timp, dar vă promit că fac o cercetare etnologică și-n Lucăcești-ul dumneavoastră), soț și tată, prieten de nădejde și mare iubitor de litere și literatură. Și nu cred că e timpul să mă opresc doar la atât ... să nu uităm de revista Izvoare Codrene - o revistă extrem de interesantă
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
în actul de identitate doar AUREL BELE, cel care de peste 20 de ani, este angajat la Jandarmeria Maramureș, ca și subofițer. Vedeți dumneavoastră, tradiția sau superstițiile satului tradițional, încă sunt de actualitate. Și-acum va fi nevoie de o abordare etnologică pentru explicația următoare. Credința populară spune că într-o casă nu este bine să fie doi cu același nume, este cotrar oricăror principii morale. De ce? Tot superstiția spune că, dacă așa ar fi, atunci și-ar fura unul altuia norocul
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
prezent. Deși cu toții suntem martorii acestei treceri, fără să vrem. Vor rămâne drept mărturie scrierile noastre, indiferent în ce domeniu de activitate. Dumneavoastră, pe lângă poezie, chiar am mai spus-o, scrieți și executați cercetare de teren din punct de vedere etnologic. A.B.: - Chiar am terminat o facultate, în acest sens. Sunt absolvent al Facultății de Litere, din cadrul Universității de Nord, din Baia Mare, după vechea titulatură. Actuala, să nu greșesc, cred că Centrul Universitar Nord, din Baia Mare, al Universității Tehnice din
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
a fi europeană izbutește să fie la izvoarele Europei, unde stăpânește "fenomenul choral"și unde natură însăși se învestmântează într-un fel de magie prin care ne vorbește, comunicând în straturi de "tipar"ancestral. În fond, scriitoarea exemplifică un "reportaj etnologic" călăuzit de altfel de principii decât raportul în imediat și "prezenteismul"și ilustrează o specie ce va trebui să capete "teoria" deopotrivă cu materia aplicată, așternuta aici. Artur SILVEȘTRI, 2007 Să fac mai întâi o precizare. Dacă nu aș fi
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
început, nașterea este umană, ivirea este divină; ivi, ivesc, vb. IV. refl. - a se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. Cf. DOOM. Referințe bibliografice: • Anuar, Academia Română - Institutul de Etnografie și Folclor, Considerații etnologice asupra mentalității agrare a poporului român de dr. Georgeta Moraru, Comunicări, Ssesiunea ”Eminesciana”, București, 1990. • Micul dicționar academic, (2002), Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București. • Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, (1982), Editura Academiei
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
organizare de manifestări cultural-artistice, programe de educație muzeală, vivariu, închirieri de săli, shop-ul unde se vor vinde cópii după obiecte muzeale etc). De altfel, conform proiectului realizat din 2007, apreciat pozitiv la simpozioanele de muzeologie (Conferința națională dedicată patrimoniului etnologic din România, Bușteni, 2-4 octombrie 2008; Conferința europeană a muzeelor de istoria naturală, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București, 9-12 noiembrie 2008), este limpede că am gândit și din perspectivă economică oferta muzeală, pe măsura atractivității lor probate
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
Cauzele conflictului de ordin personal dintre cei doi par a fi mult mai vechi și ele rămân necunoscute. Se pare că Eminescu l-a atacat în ,,Timpul” în articolul ,,Naționalitate și cosmopolitism’’(1881) și că portretul satiric eminescian din ,,Materialuri etnologice’’,1882, este al lui Macedonski. În orice caz, Macedonski se plânge mereu de atacurile permanente ale ,,confratelui Eminescu’’ în ,,Timpul’’. De altfel unele atacuri neînsemnate apăruseră din 1879 acuzându-l pe Macedonski de falsuri și escrocherii în calitate de director de prefectură
EMINESCU ŞI MACEDONSKI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358390_a_359719]
-
părinții copiilor lor”. Să vedem, așadar, care sunt concluziile lui Simeon Florea Marain, expuse în studiul amintit, cu privire la datinile și credințele legate de mărțișor, așa cum erau ele chiar la finalul secolului al 19-lea, concluzii deduse dintr-un vast material etnologic, ce cuprinde mărturii din diverse zone locuite de români. Astfel, Simeon Florea Marain arată următoarele: „În cele mai multe părți din Bucovina, și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor lor
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
administrație, în condițiile legii. Articolul 61 Institutele și centrele de cercetare care dețin piese de patrimoniu, și anume colecții arheologice, numismatice, filatelice, epigrafice, de ierbar, mineralogice, paleontologice și de biodiversitate vegetală și animală, documente, cărți rare, tablouri, piese de interes etnologic etc., obținute prin cercetări, donații sau achiziții, au datoria, în vederea conservării și valorificării lor științifice, să asigure evidența și protecția acestora, prin structuri adecvate, conform normelor de patrimoniu, cu finanțare de la buget. Articolul 62 (1) Instituțiile aflate sub
HOTĂRÂRE nr. 4 din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299319]
-
europeană izbutește să fie la izvoarele Europei, unde stăpânește "fenomenul choral"și unde natură însăși se învestmântează într-un fel de magie prin care ne vorbește, comunicând în straturi de "tipar"ancestral. În fond, scriitoarea exemplifică un fel de "reportaj etnologic"călăuzit de altfel de principii decât raportul în imediat și "prezenteismul"și ilustrează o specie ce va trebui să capete "teoria"deopotrivă cu materia aplicată, așternuta aici. Artur Silveștri, 2007 Într-o lume în care totul se vinde și totul
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
Kenia și a colaborat la traducerea și revizuirea articolelor din secțiunea “Peoples and Cultures of the Word” din ediția italiană a Enciclopediei Britanice. A desenat hărți și a elaborat fișe etnografice pentru Atlasul Populațiilor (Utet, Italia) și a editat intrările etnologice din Dicționarul Enciclopedic, publicat tot de Utet. Albe, negre, roșii, galbene sau brune, indifferent de religie sau limbă, locuitoare ale orașelor sau rurale, sedentare sau nomade, bogate sau sărace, populațiile globului sunt creatoarele unor culturi eterogene care deseori se întrepătrund
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]