111 matches
-
Pe de altă parte, În sociologie se operează, spune Granovetter, cu o viziune suprasocializantă a actorului; fundamentul acțiunii este constituit fie de normele sociale, rolurile sau valorile internalizate (teoria acțiunii sociale a lui Parsons, 1937) fie de cogniții, rutine, tipizări (etnometodologie, fenomenologice sau de felul celor descrise În teoria constructelor enunțaă de D.C. North), mai precis de sistemul simbolic. Atât modelul economic clasic, cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată În forma principiului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se subsumează, în mare parte, și celelalte. Modelul pozitivist, împrumutat din științele naturii, presupune existența unei realități obiective, a unor structuri exterioare actorilor. Cel fenomenologic - operaționalizat în sociologie în principal prin interacționismul simbolic și, în varianta lui mai tare, prin etnometodologie - mizează pe subiectivitatea umană, pe socialul construit și interpretat prin interacțiunea motivațiilor, așteptărilor, simbolurilor etc. individuale și grupale. În primul paragraf al acestui capitol am încercat să arătăm cum, și la nivel ontic, factorii obiectiv-structurali și cei subiectiv-ideologici (simbolici) se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
etc. individuale și grupale. În primul paragraf al acestui capitol am încercat să arătăm cum, și la nivel ontic, factorii obiectiv-structurali și cei subiectiv-ideologici (simbolici) se întrepătrund, ființează împreună și se condiționează reciproc. Să remarcăm aici doar că, și în etnometodologie, de exemplu, care este atât de mult centrată peprocesualitatea și flexibilitatea realității sociale (angoing reality), nu este negată existența structurilor, fie ele sociale, simbolice sau de comunicare; o lume fără nici un fel de ordine, fără entități, procese și caracteristici ferm
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
discipolii și publicațiile pun accentul, pe de o parte, pe diversele forme de codări sociale relative la interacțiunile individuale (dispute și justificări) și, pe de alta, pe construcțiile convenționale relative la categoriile socioprofesionale (PCS, de exemplu) sau la statisticile naționale. • Etnometodologia Nu există o filiație directă între etnometodologia americană și sociologia durkheimiană. Dimpotrivă, ar trebui să vorbim de o opoziție. Într-adevăr, Garfinkel s-a făcut cunoscut prin ruptura radicală de "obiectivismul" lui Durkheim chiar dacă poziția acestuia din urmă s-a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o parte, pe diversele forme de codări sociale relative la interacțiunile individuale (dispute și justificări) și, pe de alta, pe construcțiile convenționale relative la categoriile socioprofesionale (PCS, de exemplu) sau la statisticile naționale. • Etnometodologia Nu există o filiație directă între etnometodologia americană și sociologia durkheimiană. Dimpotrivă, ar trebui să vorbim de o opoziție. Într-adevăr, Garfinkel s-a făcut cunoscut prin ruptura radicală de "obiectivismul" lui Durkheim chiar dacă poziția acestuia din urmă s-a modificat după 1895, și mai ales din
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
deplin conduita actorului într-un etos, pentru a deplasa asupra indivizilor înșiși capacitatea de a "fabrica" ordinea normativă căreia i se supun sau pe care o fac să evolueze după circumstanțe, mizele aflate în joc și transformarea resurselor lor. Sursele etnometodologiei sunt diverse. Ele constituie tot atâtea referințe pentru sociologii culturii dornici să aprofundeze calea calificărilor: fenomenologia germană (Husserl), care descrie îndeaproape lumea concretă a lucrurilor, sprijinindu-se pe intenția unei conștiințe care se desfășoară în deschiderea față de lume (eu "sunt
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
formă sintetică acestei perspective (1996). Elementele mobilizate de o probă de calificare culturală Sociologia a găsit, treptat, în descrierea acțiunii de calificare o arie privilegiată (Louis Quéré vorbește de "cotitura descriptivă"). Noțiunea de probă caracterizează îndeaproape acest proces. Prin intermediul ei, etnometodologii urmăresc să descrie "activitatea continuă a oamenilor care pun în aplicare pricepere, procedee, reguli de conduită" (Alain Coulon, 1990, p. 20). Noțiunea de probă Începând din anii 1960, proba se impune treptat în Franța ca un concept transversal esențial. Ea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lui Durkheim, în cadrul ședințelor de la Societatea Franceză de Filozofie, "sociologismul" său prezent în Formele elementare ("Societatea este Dumnezeu"). Oricât de surprinzător ar putea părea, abandonarea referinței la clasele sociale a devenit crezul unei noi sociologii franceze, influențate, între altele, de etnometodologia americană, cu Boltanski, Thévenot sau chiar Latour (primul asistân-du-l totuși pe Bourdieu aproape douăzeci de ani). Pentru a ne convinge, ajunge să deschidem cartea lui Boltanski și Thévenot la primele pagini: "Cititorii acestei cărți vor fi poate deranjați să nu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
acestei paradigme, toate făcând din noțiunea de sens (urmărit și construit de actori, interpretat de cercetători) un element central al socialului. Această linie merge de la Weber și Simmel (sociologia comprehensivă) la interacționiștii simbolici (Blumer, Hughes), de la Școala de la Chicago la etnometodologia lui Garfinkel. • Socialul înseamnă sens Lui Weber i se datorează ideea unei "sociologii comprehensive" înțelese ca o știință a interpretării sensului investit de actori în acțiunea lor. După el, o acțiune este socială când este semnificativă, adică din momentul în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nu a rămas insensibilă la interacționiști. Lui Bourdieu i se datorează traducerile din opera lui Goffman, în colecția sa "Simțul comun" de la Minuit, în anii 1970. Tot Bourdieu a prefațat volumul de la Seuil al lui Aaron Cicourel, reprezentant marcant al etnometodologiei. Există în fapt, și aici, apropieri și preocupări comune. Ne gândim în special la munca de deconstrucție a categoriilor publice și la conștiința acută a efectelor sociale ale acestora. Totuși între aceste paradigme există diferențe majore, adesea lăsate în umbră
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
306. Estetic, 23, 32, 52, 56, 65, 75-76, 115, 120, 128, 133, 138-139, 142, 188, 196, 221, 228, 234, 246, 253-254, 256, 262, 275-276, 278, 284, 286, 295-296, 299, 301, 307. Etichetare, 289, 293. Etnicitate, 18. Etnologie, 50, 120, 269. Etnometodologie, 43-45, 283, 290, 303. Etos, 44, 184, 278. Excepție culturală, 20, 108, 218. Excludere, 72-73, 95, 115, 154, 301. Experimentare, 207, 217. Expert, 13, 50-51, 55, 57, 71, 191, 229, 234, 238, 246, 251, 256, 266, 310. Expertiză, 51, 53
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
din ghidul de interviu. Alt pas important în ordinea logicii cercetării îl reprezintă identificarea paradigmei teoretice reprezentată de premisele epistemologice, ontologice și metodologice ale cercetătorului. Acesta va fi ghidat în cercetarea sa de perspectiva teoretică la care aderă (interacționism, constructivism, etnometodologie etc.). În același timp, apelul la triangulația paradigmelor teoretice permite interpretarea unui set de date din perspective diferite. Teoria își găsește locul în cercetarea socială în multe feluri. O teorie socială poate fi o sursă a limbajului teoretic sau a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o metodă articulată pentru folosirea unei versiuni pure a strategiei de cercetare abductive, așa cum susține Schütz. Dar există acum recunoașterea unei diversități de tradiții în ceea ce am numit abordarea interpretativă a investigației sociale. Acesta include un amestec de hermeneutică, fenomenologie, etnometodologie, etnografie și teorie fundamentată. Fiecare are particularitățile ei evidențiate în termenii obiectivelor cercetării, logicii investigației și metodelor de colectare a datelor și de analiză a acestora. Fiecare metodă de reducere și analiză selectată trebuie să fie identificată, descrisă pe scurt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
procesului de generare a studiilor (rapoarte, lucrări) științifice sociale din relatările actorilor sociali. Conceptul abducție a fost folosit limitat în filozofie și științele sociale (Pierce,1931 și Willer, 1967). El este asociat cu o varietate de abordări interpretativiste (interacționism simbolic, etnometodologie și fenomenologie), care resping pozitivismul și raționalismul critic. *) Sociologia analizează fenomenul cultural ca fapt social și ca fapt cultural propriu-zis. În acest sens, sociologia culturii ramură distinctă a sociologiei explică și analizează fenomenele și procesele culturale care au loc în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a atribui semnificații percepțiilor și experienței de viață." (Johnson, 2007, p. 164). Fenomenologia a căpătat importanță pentru sociologi la sfârșitul anilor '60, când multe teorii centrale ale perioadei postbelice au fost respinse. Cea mai durabilă influență au avut-o în etnometodologie, Peter Berger și Thomas Luckmann, în Construcția socială a realității (1967), "au oferit o teorie socială generală bazată pe fenomenologie, încercând să combine caracteristicile teoriilor acțiunii sociale și structurii sociale: lumea socială se construiește prin procese de tipificare, care dobândesc
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
care solicită trăsături masculine. Aceste femei preferă teritoriul domestic. Așa cum a comentat respondenta K, „imigrantele sunt fericite să renunțe la conștiința de sine pentru o viață bună”. O explicație mai simplă a acestui fenomen ar putea fi teoria sociologică a etnometodologiei, care sugerează că membrii unei comunități interacționează folosind anumite „reguli fundamentale” cunoscute de toți membrii (Garfinkelxe "Garfinkel, H.", 1967). Printre unele atitudini tradiționale de gen exprimate de femei a fost și o părere foarte negativă despre feminism și feministe, împărtășită
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
etimologic: latinescul abductus, literal, a conduce departe). Ideea abducției se referă la folosirea procesului de generare a studiilor (rapoarte, lucrări) științifice sociale din relatările actorilor sociali. Strategia de cercetare abductivă este asociată cu o varietate de abordări interpretativiste (interacționism simbolic, etnometodologie și fenomenologie). *) http://www.edu.ro * Termenul cuprinde pe lîngă profesori, membrii staff-ului școlii și ai Consiliului Reprezentativ al Părinților *) Într-o anchetă relativ recentă despre climatul (stilul) educativ, cercetătorii portughezi identifică patru reprezentări ale adolescenților: (1) înțelegere și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
construirea "cunoștințelor de bază" pe care le permit. 1. Verbalizări 1.1. Mișcarea conversațiilor Construcția datelor pentru studiul reprezentărilor sociale poate să rezulte în același timp din proceduri experimentale și din cercetări monografice. Ancheta de teren, după Școala de la Chicago, etnometodologia și dezvoltarea psihologiei clinice permit o înțelegere diferită, dar nu mai puțin bogată și interesantă a acestor forme de cunoștințe practice. "Societățile de gînditori amatori" (Moscovici, 1976) se formează în funcție de integrarea noutăților și informațiilor care circulă în spațiul social. Reprezentările
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
căutarea semnificațiilor pe care le-ar putea avea variațiile"135. De altfel, noile curente sociologice au înțeles importanța unei astfel de tehnici. Astfel, dacă interacționismul studiază socialul și activitatea cotidiană "în primul rând ca o activitate de cunoaștere și comunicare, etnometodologia adaugă acestor dimensiuni și o dimensiune practică: ceea ce-l interesează pe cercetătorul etnometodolog este ansamblul "etnometodelor", al "raționamentelor sociologice practice", modul în care membrii unei colectivități organizează și gestionează practic activitățile lor cotidiene"136. În contextul noilor curente sociologice promovate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
calul). 391 P. Champagne ș.a., Initiation à la pratique sociologique (cap. 2, "Object sociologique et problème social", pp. 53-101), Dunod, Paris, 1989. 392 Este necesară cunoașterea și stăpânirea tuturor teoriilor sociologice, deci și a teoriei etichetării, a interacționismului simbolic, a etnometodologiei, a analizei discursului, a pragmaticii, a intertextualității și indexicalității etc. 393 G. King ș.a., Fundamentele cercetării sociale, Polirom, Iași, 2000. 394 Idem, p. 53. 395 Respectul demnității umane și considerarea oamenilor ca membri competenți, convingerea că societatea poate și trebuie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fără să facă vreo referire la mecanica proceselor implicate de cunoaștere. În plus, a ne referi la teoria socială ca fiind un domeniu multi-paradigmatic (din moment ce ar include, să spunem, "paradigme" precum structuro-funcționalismul, evoluționismul social, teoria conflictelor, teoria acțiunii, sociologia fenomenologică, etnometodologia etc.), înseamnă să susținem, în contradicție cu viziunea lui Kuhn, că, într-un anumit moment, poate exista mai mult decât o singură paradigmă ascendentă 163. La Kuhn, paradigma are un caracter monopolist, în sensul că, în orice moment temporal, o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ale contextului asupra producerii și receptării enunțurilor, atât sub aspectul structurii, cât și al semnificației acestora. Analiza conversațională a influențat și ea cercetările asupra discursivității. Această perspectivă s-a dezvoltat, în Statele Unite, la sfârșitul anilor '70, ca un curent în cadrul etnometodologiei 5, preocupat de studiul schimburilor verbale reale, cotidiene. Discursul este definit ca "tot ceea ce este produs al unei interacțiuni predominant lingvistice, care poate fi dialogal sau monologal, oral sau scris, spontan sau fabricat, în anumite dimensiuni lingvistice, textuale și situaționale
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
domeniul de analiză a discursului și spre componentele non-lingvistice și strategice ale comunicării (reluări, punctări, deschidere, închidere, marcatori, modalizatori etc.). Astfel, analiza conversațională studiază interacțiunile comunicaționale în ansamblul lor (verbal, non-verbal), într-o manieră multidisciplinară, care încearcă o sinteză între etnometodologie și comunicarea psihologizantă. Analiza conversațională interesează, în acest context, prin impactul asupra conceperii discursului, depășind abordările liniare asupra comunicării și pe cele monologale asupra discursului, oferind astfel baza pentru lărgirea conceptului de discurs prin înglobarea dialogismului, a practicilor sociale, a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
gândire savantă. Antropologia cognitivă reia acest șantier, încercând să răspundă, cu ajutorul unor metode riguroase, la întrebarea cum se construiește, local, lumea naturală. În legătură cu aceste domenii desemnate de un cuvânt compus ce pleacă de la prefixul "etno", trebuie să discutăm, separat de etnometodologie, o tendință a sociologiei americane care aplică metodele etnologiei la observarea și analiza vieții cotidiene. Harold Garfinkel și colaboratorii săi pleacă de la principiul că orice grup social este capabil să se înțeleagă pe sine, să se comenteze, să se analizeze
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
unei societăți date le folosesc pentru a-și crea lumea lor, pentru a o recunoaște, pentru a o face familiară. Le numim etnometode pentru a marca apartenența lor la un grup particular, la o organizație sau la o instituție locală. Etnometodologia devine atunci studiul etnometodelor pe care actorii le utilizează zilnic 21. III. Construcția obiectelor Raporturile dintre gândire și limbaj ridică probleme nerezolvate încă, situație ce explică fără îndoială certurile asupra cuvintelor cărora li se dedică fără încetare oamenii de știință
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]