111 matches
-
acest context, etnometodologia reclamă implicarea angajaților în cercetare și considerarea lor drept experți în fenomenul studiat. Angajații sunt cei care construiesc realitatea analizată, nu observatorul/cercetătorul, iar centrarea pe acesta din urmă reprezintă în sine o sursă de eroare. c) Etnometodologia urmărește "să privească" și "să spună", iar persoana care "spune" (cercetătorul) trebuie să fie pregătită și să cunoască cadrul cercetat la fel de bine ca și persoana observată. d) Cercetătorul trebuie să dezvolte "indiferența etnometodologică", exprimată prin abordările ne-evaluative, abținându-se
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fără să facă vreo referire la mecanica proceselor implicate de cunoaștere. În plus, a ne referi la teoria socială ca fiind un domeniu multi-paradigmatic (din moment ce ar include, să spunem, "paradigme" precum structuro-funcționalismul, evoluționismul social, teoria conflictelor, teoria acțiunii, sociologia fenomenologică, etnometodologia etc.), înseamnă să susținem, în contradicție cu viziunea lui Kuhn, că, într-un anumit moment, poate exista mai mult decât o singură paradigmă ascendentă 163. La Kuhn, paradigma are un caracter monopolist, în sensul că, în orice moment temporal, o
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care solicită trăsături masculine. Aceste femei preferă teritoriul domestic. Așa cum a comentat respondenta K, „imigrantele sunt fericite să renunțe la conștiința de sine pentru o viață bună”. O explicație mai simplă a acestui fenomen ar putea fi teoria sociologică a etnometodologiei, care sugerează că membrii unei comunități interacționează folosind anumite „reguli fundamentale” cunoscute de toți membrii (Garfinkelxe "Garfinkel, H.", 1967). Printre unele atitudini tradiționale de gen exprimate de femei a fost și o părere foarte negativă despre feminism și feministe, împărtășită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
folosește cineva pentru a deveni fără sens să te întrebi ce înțelege, ce simte, ce gândește. Din păcate este aproape imposibil să putem efectua o astfel de măsurătoare așa că mai pragmatic și mai realist este a încerca conform cu abordările de etnometodologie să găsim un limbaj accesibil celor mai mulți. Am constatat că problema traducerii în altă limbă este delicată din perspectiva conservării sensului inițial. O traducere este o un fel de interpretare în altă limbă. Nu poți citi un text tradus în limba
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
minuțioasă a potențialului pedagogic al acestora: În centrul curriculumului postmodern trebuie să stea studiul media - care va analiza nu numai efectele televiziunii, radioului, computerelor, muzicii de succes ș.a., ci va impune și modalități de cercetare precum semiotica, analiza cinematografică, etnografia, etnometodologia ș.a.101 Kincheloe și Steinberg (1993) au încercat să propună un model „foarte personal” al postmodenismului. După ce l-au „satanizat”, s-au gândit să-l „umanizeze”, potrivit principiului clasic că „Nu-i dracu’ chiar atât de negru”. După ei, postmodernismul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu viața grupului din care el face parte, cu normele și valorile pe care acesta le dezvoltă constituie un argument definitoriu al covârșitoarei importanțe a grupului-clasă pentru rolul de multiplu fundal al relațiilor interpersonale dezvoltate aici. În ceea ce privește interacțiunea educațională, aportul etnometodologiei în abordarea acestui subiect este majoritar. Domeniul științific anterior pune pe seama interacțiunilor din clasa de elevi toate aspectele de tip pozitiv și negativ în planul relațiilor educaționale. Interacțiunea în clasa de elevi produce o organizare socială a clasei sau, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
membri ai societății în care trăiesc”( M.T.S., Consiliul Europei, Comitetul pentru dezvoltarea sportului,1996, p.9.) În literatura de specialitate, mai multe curente sociologice argumentează conceptul de socializare ca funcție centrală a educației: interacționismul simbolic, funcționalismul sistemic, fenomenologia, modelul dramaturgic, etnometodologia, constructivismul structuralist (pentru mai multe detalii a se vedea Stănciulescu, E., 1996). Există mai multe criterii de clasificare a socializării. Astfel, în funcție de stadiile ciclului de viață și de obiectivele diverselor grupuri și instituții sunt identificate două categorii: socializare primară (de
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
se subsumează, în mare parte, și celelalte. Modelul pozitivist, împrumutat din științele naturii, presupune existența unei realități obiective, a unor structuri exterioare actorilor. Cel fenomenologic - operaționalizat în sociologie în principal prin interacționismul simbolic și, în varianta lui mai tare, prin etnometodologie - mizează pe subiectivitatea umană, pe socialul construit și interpretat prin interacțiunea motivațiilor, așteptărilor, simbolurilor etc. individuale și grupale. În primul paragraf al acestui capitol am încercat să arătăm cum, și la nivel ontic, factorii obiectiv-structurali și cei subiectiv-ideologici (simbolici) se
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
etc. individuale și grupale. În primul paragraf al acestui capitol am încercat să arătăm cum, și la nivel ontic, factorii obiectiv-structurali și cei subiectiv-ideologici (simbolici) se întrepătrund, ființează împreună și se condiționează reciproc. Să remarcăm aici doar că, și în etnometodologie, de exemplu, care este atât de mult centrată peprocesualitatea și flexibilitatea realității sociale (angoing reality), nu este negată existența structurilor, fie ele sociale, simbolice sau de comunicare; o lume fără nici un fel de ordine, fără entități, procese și caracteristici ferm
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
etimologic: latinescul abductus, literal, a conduce departe). Ideea abducției se referă la folosirea procesului de generare a studiilor (rapoarte, lucrări) științifice sociale din relatările actorilor sociali. Strategia de cercetare abductivă este asociată cu o varietate de abordări interpretativiste (interacționism simbolic, etnometodologie și fenomenologie). *) http://www.edu.ro * Termenul cuprinde pe lîngă profesori, membrii staff-ului școlii și ai Consiliului Reprezentativ al Părinților *) Într-o anchetă relativ recentă despre climatul (stilul) educativ, cercetătorii portughezi identifică patru reprezentări ale adolescenților: (1) înțelegere și
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ale contextului asupra producerii și receptării enunțurilor, atât sub aspectul structurii, cât și al semnificației acestora. Analiza conversațională a influențat și ea cercetările asupra discursivității. Această perspectivă s-a dezvoltat, în Statele Unite, la sfârșitul anilor '70, ca un curent în cadrul etnometodologiei 5, preocupat de studiul schimburilor verbale reale, cotidiene. Discursul este definit ca "tot ceea ce este produs al unei interacțiuni predominant lingvistice, care poate fi dialogal sau monologal, oral sau scris, spontan sau fabricat, în anumite dimensiuni lingvistice, textuale și situaționale
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
domeniul de analiză a discursului și spre componentele non-lingvistice și strategice ale comunicării (reluări, punctări, deschidere, închidere, marcatori, modalizatori etc.). Astfel, analiza conversațională studiază interacțiunile comunicaționale în ansamblul lor (verbal, non-verbal), într-o manieră multidisciplinară, care încearcă o sinteză între etnometodologie și comunicarea psihologizantă. Analiza conversațională interesează, în acest context, prin impactul asupra conceperii discursului, depășind abordările liniare asupra comunicării și pe cele monologale asupra discursului, oferind astfel baza pentru lărgirea conceptului de discurs prin înglobarea dialogismului, a practicilor sociale, a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
pe care îl ajută să se constituie în mod reflexiv într-o anumită măsură”. Vezi Modernity and Self-Identity: Self and Society in the Late Modern Age îStanford University Press, Stanford, CA, 1991). Harold Garfinkel, cel mai de seamă reprezentant al etnometodologiei, considera că sociologii sînt ca niște pești într-un acvariu, ce analizează încrezători alți pești, fără a realiza că împart acvariul și apa cu cei pe care îi studiază. Vezi și An Invitation to Reflexive Sociology de Pierre Bourdieu și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
zut �nmul?indu-se paradigmele ostile func?ionalismului. Ordinea social? este instabil? ?i contingent?, reconstruit? mereu de c?tre actori, spun Erving Goffman, Howard S. Becker, Anselm Strauss, Harold Garfinkel, Aaron Cicourel ?.a. care construiesc teoria �etichet?rîi�, modelul dramaturgic, etnometodologia, sociologia cognitiv? etc. Sociologia �?i extinde c�mpul de studiu la noile forme de consum, de cultur?, de marginalitate, de protestare, la politicile sociale ?i culturale, la via?a local?, b?tr�ne?e, imigra?ie, devian?? juvenil?, s?r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Referin?a la Weber (tradus �nc? �n 1947) ?i mai ales la Marx orienteaz? reflexiile teoretice. Corelativ, Parsons ?i func?ionalismul fac obiectul criticilor care, la sf�r?ițul anilor ?aizeci, vor fi re�nnoite prin primirea cu rezerve a etnometodologiei ?i a curentului fenomenologic american � m?rturie a dificult??îi britanicilor �n fă?a sistemelor teoretice generale [50, 56]. Cazul german nu este mai pu?în contrastant. �nfr�ngerea din 1945 a corespuns cu �ncercarea orient?rîi sintetice a perioadei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
construc?ie colectiv? a actorilor care, cu toat? specificitatea experien?elor lor personale, se acord? tacit asupra unei definiri intersubiective a lumii (Berger ?i Luckmann, 1966). Frapat de similitudinea sociologiei �savante� cu cea implicit? a actorilor sociali, Garfinkel a definit etnometodologia că pe ?tiin?a empiric? a metodelor prin care indivizii dau sens ac?iunilor lor cotidiene (1967). Revolu?ia etnometodologic? C�nd facem sociologie, profan? sau profesionist?, orice referire la �lumea real?�, chiar dac? prive?te evenimente fizice sau biologice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
existente de la sine modurile obi?nuite ?i ingenioase de a le �ndeplini � este fenomen fundamental pentru cei care fac sociologie. �n m?sura �n care un fenomen este fundamental pentru sociologia practic?, el este tem? dominant? a cercet?rilor �n etnometodologie. Această analizeaz? activit??ile de fiecare zi că metode prin care membrii întreprind activit??i vizibil � ra?ionale � ?i � raportabile (�n sensul c? putem da seama de ele) � cu � scopuri � practice, adic? observabile ?i descriptibile [accountable], ca o organizare a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
inteligibilit??îi schimburilor verbale (�indexicalitatea�). O dat? cu �sociologia cognitiv?� (Cicourel, 1973), vor fi studiate ?i procedeele interpretative extralingvistice (Chomsky) care permit �competen?a interac?ional?� a locutorilor. Violent atacat? de c?tre Lewis Coser �n numele AȘA �n 1975, etnometodologia va urma o carier? �nfloritoare �n SUA, unde se va r?sp�ndi spre coasta de Est, ca ?i �n Anglia (Heritage, 1984), �n Germania (la Universitatea din Bielefeld) ?i, mai recent, �n Fran? a. [22] De la teoriile schimbului social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n act ?i, prin efect, ambiguitatea interpret?rîi rezultatelor (Abell, [17]). AȘA se sup?r? Analiza �path� este o metod? care rapid adoptat? de c?tre cercurile largi ale sociologilor, deoarece ofer? mijloacele tehnice pentru m?sur?ri mai precise; etnometodologia, �n schimb, nu a fost adoptat? dec�ț de c?tre un num?r mic de practicieni str�n?i �n jurul unui lider charismatic ?i a unor apostoli. Prima s-a r?sp�ndit pe larg gra?ie re
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sterile ?i false �ntre macro?i microsociologie, �ntre punctul de vedere al structurilor ?i constr�ngerii ?i cel al actorilor ?i subiectivit??îi [1]. Audien?a lucr?rilor englezului Anthony Giddens (1979, 1984) care �ncearc? s? stabileasc? un continuum de la etnometodologie la marxism este revelatoare pentru aceast? nou? con?tiin??. 2. Dilemele sociologiei franceze Evenimentele din mai 1968 izbucnesc �ntr-o Fran?? care iese dintr-o perioad? de cre?tere economic?, de restructurare social? ?i de organizare administrativ? f?r? precedent. Ele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
trecut sociologia a utilizat în cercetările concrete aproape în exclusivitate metode cantitativ-statistice (studii extensive pe bază de chestionar și eșantion), iar antropologia, metode calitativ-intensive (observația externă sau cea coparticipativă), astăzi sociologia practică din ce în ce mai mult și metode calitative (în speță, prin etnometodologie), în vreme ce antropologii resimt cu acuitate nevoia extensivului și a cuantificării. Pe de altă parte, dacă prin tradiție antropologia culturală se ocupă de societățile simple, omogene (triburi, populații rurale), iar sociologia cu precădere de cele complexe, puternic stratificate - specialiștii americani în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
societatea genizată” (Kimmell, 2004). e) Continuă să fie operantă și într-un fel reînviorată prin postmodernism teoria interacționalismului simbolic, cu insistența ei pe emergența realității familiale din interacțiunea actorilor pe baza simbolurilor și așteptările de rol (vezi 2.5.2., etnometodologia). Important este că tot mai multe metode calitative sunt dublate de culegerea de date statistice. f) Consider însă că cea mai importantă și mai eficientă epistemic este paradigma, de inspirație economică, pe care o vom numi generic a analizei costurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
faptele ce privesc grupul, ci și descrierile și „teoriile” grupului referitoare la acele fapte și date. Etnoștiința este deci „știința” grupurilor etnice, spre deosebire de etnologie, care este știința despre grupurile etnice. Etnoștiința își are corespondentul în sociologie, în ceea ce se numește etnometodologie. În vreme ce etnoștiința are în vedere dimensiuni, componente cognitiv-culturale relativ unitare și stabile ale comunităților culturale, etnometodologia țintește la descifrarea fenomenelor de viață cotidiană în societăți mai complexe. Accentul este pus pe aspectele de psihologie socială, pe reconstrucția metodelor prin care
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Etnoștiința este deci „știința” grupurilor etnice, spre deosebire de etnologie, care este știința despre grupurile etnice. Etnoștiința își are corespondentul în sociologie, în ceea ce se numește etnometodologie. În vreme ce etnoștiința are în vedere dimensiuni, componente cognitiv-culturale relativ unitare și stabile ale comunităților culturale, etnometodologia țintește la descifrarea fenomenelor de viață cotidiană în societăți mai complexe. Accentul este pus pe aspectele de psihologie socială, pe reconstrucția metodelor prin care omul în activitatea zilnică descrie, explică și interpretează propria lume, subliniindu-se caracterul dinamic al acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de viață cotidiană în societăți mai complexe. Accentul este pus pe aspectele de psihologie socială, pe reconstrucția metodelor prin care omul în activitatea zilnică descrie, explică și interpretează propria lume, subliniindu-se caracterul dinamic al acestor construcții. Conceptele-cheie ale orientării etnometodologiei sunt: supoziția luată ca de la sine înțeleasă (took for granted), codurile interacțiunii, expresiile indexicale, tipificarea, reflexivitatea, intersubiectivitatea și procesualitatea (realitatea în devenire, ongoing reality). Condensat, tabloul comportamental uman preconizat de etnometodologi s-ar prezenta astfel: • În fragmentele de viață cotidiană
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]