65 matches
-
1993. p. 479. footnote> Un alt merit al lui George Breazul îl constituie aplicarea metodei comparatiste la muzica populară, aceasta extinzându-se de la creația cultă la cea populară, de la forme ample până la structurile motivelor muzicale, melodice sau ritmice. De altfel, etnomuzicologul român făcea, în 1935, o propunere îndrăzneață de întemeiere a unei arhive fonogramice a popoarelor din Balcani. Nu trebuie uitate prezentările folclorului românesc făcute de Breazul în reviste de specialitate din străinătate, la loc de cinste situându-se La musique
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
La musique roumaine, publicat în numărul 1 - 2 din anul VI, 1936 al revistei L’Europe Orientale, sau El Folklore Rumano, publicat în revista Buletin latino americano de musica din Montevideo, Anul III, tomul III, abril 1937, pp. 301 - 306. Etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu rezumă câteva contribuții teoretice ale lui George Breazul a căror valabilitate se extinde și la folclorul altor popoare: - punând temeliile Arhivei Fonogramice, Breazul nu a încetat să caute și să adune date privind manifestările muzicale de-a lungul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și faptă românească”<footnote Ministerul Instrucțiunii - Programa analitică pentru școalele de copii mici, București, Institutul de Arte Grafice Ed. Marvan, pp. 20 - 21; Republicată în: Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 619; footnote> . După constatările etnomuzicologului, folclorul reprezintă în modul cel mai strălucit această condensare de viață și justifică primele comunicări ale copilului, care sunt muzicale, primele sunete prevestind și chemând muzica, la început vocală și apoi instrumentală, produsă prin jucăriile muzicale. „Aproape toate jocurile de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
jumătate, așa cum am arătat în urmă cu aproape peste un deceniu și jumătate, când prezentam următoarea schemă<footnote Vasile, Vasile - Pagini nescrise din istoria pedagogiei și a culturii românești, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995, p. 195; footnote> . De asemenea, etnomuzicologul sesizase rolul deosebit pe care-l au învățătorii în tezaurizarea și integrarea folclorului în activități educaționale, formulând prevederi speciale pentru școlile normale de învățători (învățătoare) și educatoare. n concepția lui Breazul, formațiile muzicale școlare trebuie să facă legătura cu viața
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
vor intra în atenția cercetătorilor pe măsura apariției lor). Timpul a prilejuit și conturarea diferitelor fațete ale activității și personalității lui George Breazul, privite disparat și pe care le putem urmări într-o formă rezumativă, pe grila de mai sus: - etnomuzicologul: Gheorghe Ciobanu: în studiul din 1966<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul; în: st. cit., loc cit.; footnote> și în prefața celui de-al V - lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești, amintită mai sus<footnote Ciobanu, Gheorghe
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1913, în orașul Ploiești, în familia unor cunoscuți intelectuali. Tatăl a fost renumitul institutor, dirijor și profesor de muzică Gheorghe Comișel, absolvent al primei promoții din cadrul Academiei de Muzică Religioasă din București (1931), iar mama - profesoară de activități practice. Viitorul etnomuzicolog a început studiile muzicale la vârsta de 7 ani (vioară), împreună cu tatăl său. După absolvirea școlii primare și a celei secundare din orașul natal (Liceul de fete ,,Despina Doamna”), între anii 1933-1937, Emilia Comișel își continuă pregătirea de specialitate
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
G. Dem. Teodorescu, cînd și-a adunat material pentru vestită să colecție de cîntece populare din 1885, a mărturisit că "norocul nostru cel mare" a fost că a descoperit, la Brăila, pe un Petru Cretu Solcanul, cîntăreț popular). Pentru viitorul etnomuzicolog Brauner ceva din tezaurul acesta popular s-a sedimentat în subconștientul sau. Tot peregrinînd, familia Brauner se mută în 1917-1918 la București, locuind undeva în Calea Victoriei, alături de actualul Cazino Victoria, clădirea unde a funcționat pînă în 1944 ambasada Germaniei la
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
ales de Constantin Tănase. În același an imprimă "Mansarda" (romanță de Nello Manzatti) la casa de discuri „Lifa Record”, aceasta fiind prima imprimare a artistei. În vara anului 1937 imprimă primele cântece populare la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner, primele două fiind "Cine iubește și lasă" și "M-am jurat de mii de ori", pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj. Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
de la casa de discuri Columbia, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic. Adevăratul motiv al acestei mișcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau și o serie de intelectuali evrei sau democrați, ca etnomuzicologul Harry Brauner (cel care a cules în 1929 cântecul " Cine iubește și lasă", frate al pictorului Victor Brauner) și jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu). Ultimul concert al artistei, dinaintea cenzurii, a avut loc pe 20 octombrie 1940, la Teatrul Municipal
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
1957 a primit titlul suprem de Artist emerit. În anul 1930 se angajează la „Bufet de 7 lei”, unde îl cunoaște pe Sandu Eliad (regizor la Teatrul „Barașeum”, azi Teatrul Evreiesc de Stat), cel care o va prezenta mai târziu etnomuzicologului Harry Brauner. La începutul anilor '40, Maria Tănase a fost agentă de legătură și influență a Serviciului Special de Informații (SSI) condus de Eugen Cristescu. Se căsătorește cu juristul Clery Sachelarie (Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie) în decembrie 1950. În primăvara
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
fel, în sunete, inscripția gravată la Yad va-Shem pe "Coloana eroismului": Zakor - "Amintește-ți"! Concertul a fost realizat de Asociația Romanian Fulbright Alumni cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național și a beneficiat de comentariile încărcate de emoție și evlavie ale etnomuzicologului Marin Marian Bălașa.
"Rezonanțe" în memoria Holocaustului by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/9505_a_10830]
-
noastre muzicale care au făcut parte din Academia Română este mult mai mare și se extinde pe o perioadă de mai bine de o sută de ani. Mă refer la folcloristul Theodor Burada în anii sfârșitului de secol XIX, apoi la etnomuzicologul Constantin Brăiloiu, la compozitorii Tiberiu Brediceanu, Mihail Jora, Paul Constantinescu, Sabin Drăgoi, Georg Wilhelm Berger, Mihail Andricu, Sigismund Toduță... și alții... D. Av. - V-ați consacrat întreaga viață, întreaga activitate profesională studiilor în domeniul istoriografiei muzicii românești. Care a fost
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
mare de pe plajă de la Festivalului Folk You ! Florian Pittiș, grupul FloriMan a prezentat un performance de și cu Mircea Florian. Folosind mijloace și media contemporane, spectacolul este o re-înscenare (New Media Live-Action Role-Playing) a relației dintre Maria Tănase și etnomuzicologul Hary Brauner. Cu ajutorul tehnologiilor actuale vocea Mariei Tănase a dialogat cu noi, imaginea ei s-a topit în imaginarul zilei de azi. Spectatorii au văzut proiecții multiple și interactive și au auzit voci digitalizate, instrumente acustice și electronice în încercarea
Concerte by Gabi MATEI [Corola-journal/Journalistic/83962_a_85287]
-
că orice interpretare își păstrează caracterul de probabilitate, devenind arareori o certitudine. Cauzele acestui fenomen sunt multiple. Iată schițate doar câteva : a) Puternica înclinație spre ludic a copilului, tentat să introducă elemente gratuite și aleatorii, dictate doar de plăcerea jocului. Etnomuzicologul George Breazul, de exemplu, a intuit faptul că sonoritatea recitativelor copiilor este similară incantațiilor magice ale adulților, dar a remarcat în același timp faptul că, de regulă, copilul „modifică și desfigurează cuvintele, desfăcându-le cât mai mult de sensul lor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din repertoriul propriu, în special din zona Olteniei, de unde era originar tatăl său. În vara anului 1936 imprimă celebrele cântece populare „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori” la casa de discuri „Columbia” sub îndrumarea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner. După aceste înregistrări, frumoasa cântăreață străbate țara în lung și în lat și pleacă în străinătate pentru o serie de turnee în Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franța și chiar America. Nicolae Iorga a invitat-o să
Maria Tănase, marea dragoste a lui Constantin Brâncuși, aniversată de Google la 100 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70077_a_71402]