66 matches
-
CENTENAR EMILIA COMIȘEL (n. 28 februarie 1913, Ploiești - m. 18 aprilie 2010, București) Al. I. BĂDULESCU Personalitate emblematică a etnomuzicologiei românești, Emilia Comișel a văzut lumina zilei la 28 februarie 1913, în orașul Ploiești, în familia unor cunoscuți intelectuali. Tatăl a fost renumitul institutor, dirijor și profesor de muzică Gheorghe Comișel, absolvent al primei promoții din cadrul Academiei de Muzică Religioasă
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
manifestări, în ziua de , 28 februarie ac., în cadrul emisiunii Etno (televiziune), vineri, 1 martie ac. printr-un Simpozion ce a avut loc la Universitatea Națională de Muzică din București- la care au luat cuvântul personalități marcante ale creației, muzicologiei și etnomuzicologiei: Constantin Arvinte, Al.I. Bădulescu, Gheorghe Oprea, Ion Oltean, Lia Cosma, Gelcu Maxutovici, Elena Chirică, Angelica Stoican, Gabriela Apostolache, Elize Stan precum și cunoscuții soliști: Rodica Gabriela Anghelescu, Nicolae Mureșan, Mariana Anghel, Ștefan Vlad, Maria Tripon, Floarea Calotă, Maria Stroia și
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
la Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, la care au rostit alocuțiuni: prof. dr. Al.I.Bădulescu și Irina Drahnea Comișel, prof.dirijorul și compozitorul Leonida Brezeanu ș.a.. Manifestarea s-a încheiat cu vizionarea filmului documentar- Centenar Emilia Comișel, o viață dedicată etnomuzicologiei românești- comentat de prof.dr. Irina Dragnea Comișel și cu un recital vocal- instrumental susținut de soprana Rodica Anghelescu solistă a Ansamblului „Ciocâlia”- București, violonista Ancuța Adela-Liceul de Artă Ploiești ș.a.
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
opt ani. În martie 1988 moare la București, după ce cu o lună înainte își serbase a optzecea aniversare. Se stinge, astfel, o viață puțin obișnuită, în care tragismul atroce s-a împletit, dizarmonic, cu farmecul pasiunii pentru o disciplină științifică, etnomuzicologia, căreia i s-a dăruit că nimeni altul. Doamnele Irina Nicolau și Carmen Hulută, care au alcătuit cu mare dragoste și o adevarată artă a compoziției a această carte pasionanta și îndurerata, merita toată recunoștință și admirația. Irina Nicolau, Carmen
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
discutăm este, repetăm, unul al etnologilor români și nu numai al folcloriștilor. De aceea autorul va acorda spații etnografilor, în măsura în care au dat atenție și culturii spirituale (Henri H. Stahl, Ernest Bernea, Tancred Bănăteanu) și muzicologilor, precum Const. Brăiloiu (personalitate a etnomuzicologiei universale), Harry Brauner, George Breazul, Sabin Drăgoi, D. Kiriac, Viorel Cosma ș.a. Să mai spunem câteva cuvinte despre cei ce s-au ocupat de folclorul românilor de pește hotere (G. Giuglea - Din literatura populară a Basarabiei, A. Golopentia - Românii din
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
pianistei Isabella Vengherova și apoi la University of California, Los Angeles (UCLA), unde are șansa de a fi admis și în "laboratoarele" de creație ale unor Pierre Boulez, Igor Stravinski, Aaron Copland, Karlheinz Stockhausen. l În paralel frecventează cursurile de etnomuzicologie, compoziție și filosofie politică ale Universității din Los Angeles. l În 1968, în urma întâlnirii cu Dmitri Șostakovici, devine interpretul primei audiții pe continentul american a celor 24 de Preludii și Fugi op. 87 pentru pian ale compozitorului rus, pe care
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
dezinvolt, afișează o bătrânețe victorioasă, americănească, în timp ce cel de-al doilea, gârbovit și obosit de viața într-un regim comunist, își păstrează cu un efort eroic ținuta demnă. La musique avant toute chose Maria Roșca, publicistă specializată în muzicologie și etnomuzicologie, cunoscută ascultătorilor emisiunilor muzicale difuzate de postul național de radio, s-a documentat timp de peste două decenii pentru a realiza o monumentală cronologie a vieții Mariei Tănase. Lucrarea a apărut de curând, în două volume care însumează peste 800 de
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
cartea profesorului clujean Francisc László (distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor pe 2003) acoperă - într-o măsură rar întâlnită la noi - genuri diverse ale cercetării. Istoriografia, studiul arhivelor și studiul de schițe componistice (așa-numitul, de către americani, “compositional process”), etnomuzicologie, analiza muzicologică, și, nu în ultimul rând, istoria ideilor: toate acestea sunt ramurile principale ale muzicologiei contemporane regăsite în ansamblul tezei despre Bartók. Acribia, ordinea sistematică sunt atributele principale ce reies pregnant încă de la primul capitol, istoriografic (“Premisele”). Francisc László
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
antropologia culturală americană, începând din deceniul al șaptelea al secolului recent încheiat, există o direcție de cercetare bine conturată pe această problematică, numită etnoștiință (pe care unii antropologi au supranumit-o noua etnografie). Având ca exemplu cercetările clasice de etnobotanică, etnomuzicologie și cu deosebire cele de relații și denumiri de familie și rudenie, reprezentanții etnoștiinței au ca program epistemic - utilizând în principal tot o metodă de împrumut din lingvistică, analiza componențială - descoperirea metodelor de organizare a materialului cognitiv la nivelul diverselor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
balade, îngr. și introd. R. Todoran și I. Taloș, Cluj-Napoca, 1976, 250-253; A.S. Hâncu și V.S. Zelenciuc, Folclorul obiceiurilor de familie, Chișinău, 1979, 238-269; Ion H. Ciubotaru, Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), introd. edit., cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1986, 1-301. Repere bibliografice: A. Lambrior, Obiceiuri și credințe la români. Înmormântările, CL, 1875, 5; T. T. Burada, Bocetele populare la români, CL, 1879, 10; T. T. Burada, Bocete populare române, CL, 1879
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
Mihai Beniuc, București, 1977; A. S. Hâncu, V. S. Zelenciuc, Folclorul obiceiurilor de familie, Chișinău, 1979, 85-182; Antologie de folclor din județul Maramureș, vol. I: Poezia, Baia Mare, 1980, 152-193; Ion H. Ciubotaru, Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, II, Iași, 1991, 51-97; Folclor vechi românesc, îngr. și pref. C. Ciuchindel, București, 1990, 135-210; Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova. Cercetare monografică, Iași, 2000, 209-301. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 487-489; Dan Simonescu, Orațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
românești, reprezentative pentru toate regiunile țării; 12 satul model sau satul nou în genul celui ridicat la Dioști, județul Romanați; 12 filmul sociologic. La acestea se cuvin adăugate și cele pe care Gusti nu le menționează: atlasul social, enciclopedia socială, etnomuzicologia. Perenitatea unei paradigme Putem trage, astfel, câteva concluzii referitoare la paradigma acestei extraordinare școli. Școala Gusti a fost de regulă înțeleasă simplificator ca o școală a monografiilor sătești. Însă nu aceasta îi dă marca de originalitate, mai ales că metoda
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
încep campaniile monografice, deja la 1929 se face primul film sociologic la Drăguș, în 1931 la Cornova, în 1936 la Șanț. Dacă primele două au fost mute, cel de la Șanț a avut deja bandă sonoră cu muzică din colecția de etnomuzicologie a lui C-tin Brăiloiu. În 1936 a mai fost realizat un film pentru Muzeul Satului, în 1937 un film făcut de Stahl și Brăiloiu iar în 1939 un film după un scenariu al lui Golopenția, fără a-l mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Sabin Manuilă, întemeietorii etnopoliticii românești, pe Ion Ionică și Tr. Herseni, sociologi rurali, dar și mari antropologi, de care se leagă paleoetnografia, ontologia regională și metoda analizei structurale („comparatismul progresiv”, cum îl numea Ion Ionică), pe C-tin Brăiloiu, întemeietorul etnomuzicologiei, pe care o anunță ca pe o invenție proprie H. Garfinkel circa 40 de ani mai târziu. Și exemplele ar putea continua. Însuși Gusti s-a remarcat prin studii dedicate păcii, războiului, relațiilor internaționale (fiind între cei mai reprezentativi exponenți
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Studii”, „Note”, „Recenzii”, dar mai apar și alte compartimentări ca, de exemplu, „Sistematica-tipologica”, „Arhiva”, „Contribuții de istoria folcloristicii și a etnografiei”, „Centenarul nașterii lui Béla Bartók” ș.a. Spre deosebire de vechiul anuar, în relație, iarăși, cu specializarea cercetătorilor, sunt publicate contribuții de etnomuzicologie și etnocoreologie, referitoare la folclorul maghiar și la cel săsesc din Transilvania, ori (câteva) privind relațiile cu folclorul românesc. Studiile și notele, având un spectru tematic foarte larg, reflectă exact statutul folcloristicii românești actuale, ca și tradiția ei (inclusiv pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
o culegere de cântece românești din Ovcea, la vreo 15 kilometri de Belgrad, o încântare, materialul fiind adunat numai de la bătrâni de peste 80 de ani. După un mare congres la Chicago, unde au fost 3000 de participanți, directoarea Departamentului de Etnomuzicologie din Otawa m-a invitat să lucrez cu românii din Canada, în timp de aproape trei luni culegând peste 300 de piese extraordinare, nepublicate încă. Am făcut cercetări și la aromânii din Bulgaria și Iugoslavia, unde am descoperit fenomene foarte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]