68 matches
-
Sabin Manuilă, întemeietorii etnopoliticii românești, pe Ion Ionică și Tr. Herseni, sociologi rurali, dar și mari antropologi, de care se leagă paleoetnografia, ontologia regională și metoda analizei structurale („comparatismul progresiv”, cum îl numea Ion Ionică), pe C-tin Brăiloiu, întemeietorul etnomuzicologiei, pe care o anunță ca pe o invenție proprie H. Garfinkel circa 40 de ani mai târziu. Și exemplele ar putea continua. Însuși Gusti s-a remarcat prin studii dedicate păcii, războiului, relațiilor internaționale (fiind între cei mai reprezentativi exponenți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cântece și jocuri din ținutul Rădăuților (în colaborare cu Florin Bucescu și Viorel Bârleanu), Iași, 1979; Ornamente populare tradiționale din zona Botoșanilor. Cusături, țesături (în colaborare cu I.H. Ciubotaru), Botoșani, 1982; Strigături din Moldova. Cercetare monografică, cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1984; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Ion H. Ciubotaru), Iași, 1988; Nunta în Moldova. Cercetare monografică, Iași, 2000. Ediții: Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
cartea profesorului clujean Francisc László (distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor pe 2003) acoperă - într-o măsură rar întâlnită la noi - genuri diverse ale cercetării. Istoriografia, studiul arhivelor și studiul de schițe componistice (așa-numitul, de către americani, “compositional process”), etnomuzicologie, analiza muzicologică, și, nu în ultimul rând, istoria ideilor: toate acestea sunt ramurile principale ale muzicologiei contemporane regăsite în ansamblul tezei despre Bartók. Acribia, ordinea sistematică sunt atributele principale ce reies pregnant încă de la primul capitol, istoriografic (“Premisele”). Francisc László
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
Dan Elemente de scriitură modală Editura Muzicală 1984 Bughici, D. - Forme și genuri muzicale Editura Muzicală. București 1980 Chelaru, C. Cui i-e frică de Istoria muzicii?, vol. I-III, Ed. Artes, Iași, 2007 Ciobanu, Gh. Studii de bizantinologie și etnomuzicologie, Ed. Muzicală, București, 1992, vol: II, III Ciobanu, Gh. Culegerea și publicarea folclorului, REF. nr. 10 Ciobanu, G.- Izvoare ale muzicii românești (vol. I-II), Ed. Muzicală, București 1976, 1978. Ciocan, D. - Probleme de semiotică muzicală, în: Studii de muzicologie
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Iași, 1994 Rîpă, C Teoria Superioară a muzicii vol. II- Ritmul Editura MediaMusica Acad de Muzică Gh. Dima, Cluj 2008 Râpă C. Teoria superioară a muzicii Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2000 Szenik, I., Studii de etnomuzicologie Vol. I-III, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 Ștefănescu, I. Istoria muzicii universale vol. I-IV, Fundația Culturală Română, 1995-2002 Stoianov, Carmen, Marinescu Mihaela, Istoria muzicii universale, ediția a II a, Editura Fundația România de Mâine, București, 2008 Stoianov, Carmen, Stoianov
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Dan Elemente de scriitură modală Editura Muzicală 1984 Bughici, D. - Forme și genuri muzicale Editura Muzicală. București 1980 Chelaru, C. Cui i-e frică de Istoria muzicii?, vol. I-III, Ed. Artes, Iași, 2007 Ciobanu, Gh. Studii de bizantinologie și etnomuzicologie, Ed. Muzicală, București, 1992, vol: II, III Ciobanu, Gh. Culegerea și publicarea folclorului, REF. nr. 10 Ciobanu, G.- Izvoare ale muzicii românești (vol. I-II), Ed. Muzicală, București 1976, 1978. Ciocan, D. - Probleme de semiotică muzicală, în: Studii de muzicologie
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Iași, 1994 Rîpă, C Teoria Superioară a muzicii vol. II- Ritmul Editura MediaMusica Acad de Muzică Gh. Dima, Cluj 2008 Râpă C. Teoria superioară a muzicii Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2000 Szenik, I., Studii de etnomuzicologie Vol. I-III, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 Ștefănescu, I. Istoria muzicii universale vol. I-IV, Fundația Culturală Română, 1995-2002 Stoianov, Carmen, Marinescu Mihaela, Istoria muzicii universale, ediția a II a, Editura Fundația România de Mâine, București, 2008 Stoianov, Carmen, Stoianov
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
a fost un compozitor, critic muzical, etnomuzicolog, folclorist și profesor român din prima jumătate a secolului al XX-lea, animator al vieții muzicale, cu un rol însemnat în dezvoltarea școlii românești de compoziție și pedagogie muzicală. Este considerat și teoreticianul etnomuzicologiei moderne. S-a născut la data de 13 august 1893 în București, fiind urmașul unei vechi familii boierești din Oltenia, cu rădăcini în neamul Brâncoveanu. Familia sa se mai înrudește cu alte familii celebre (Știrbei, Glogoveanu, Obedeanu, vechii Craiovești). Bunicul
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
în țară și în străinătate (Elveția, Franța, Iugoslavia etc.), imprimând numai în România 2.817 cilindri de fonograf cu 5.976 de melodii populare, precum și 851 discuri cu 1.784 de melodii. A pus bazele școlii românești de folclor și etnomuzicologie, printre colaboratori și discipoli numărându-se Tiberiu Alexandru, Ilarion Cocișiu, Matei Socor, Emilia Comișel, Harry Brauner, Mihai Pop, Paula Carp, Constantin Bugeanu, Gheorghe Ciobanu, Achim Stoia, Tatiana Gălușcă, Ioan R. Nicola etc. A redactat numeroase prefețe, studii introductive la culegeri
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
de muzică lăutărească de etnie romă (țigănească). A fost supranumită "regina cântecului lăutăresc". S-a născut în 1927 în București, fiica țambalistului Constantin Puceanu (care cânta la Hanul lui Manuc) și nepoata violonistului Ion Puceanu din Teiș, Dâmbovița (de la care etnomuzicologii au înregistrat pe disc în anii '30 o variantă antologică a cântecului epic "Meșterul Manole"). A avut 5 frați: Culina, Veselina, Lorica, Gheorghe (zis Boțogan) și Cuculeț. În 1934 începe să cânte alături de tatăl său, iar apoi se impune ca
Romica Puceanu () [Corola-website/Science/306504_a_307833]
-
de folclor studiate în articol sunt, în cea mai mare parte, vorbitorii de dialecte românești (nord-dunărean, dar și - în limita cercetărilor efectuate - aromân și meglenoromân). Folclorul muzical din România poate fi tratat din perspectiva a două științe apropiate: folcloristica și etnomuzicologia. În zilele noastre, folcloristica numără doar câteva școli naționale; între ele, o poziție semnificativă e ocupată de cea românească. Multe alte școli au adoptat în loc etnomuzicologia, disciplină care s-a extins spectaculos în lumea occidentală a celei de-a doua
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
muzical din România poate fi tratat din perspectiva a două științe apropiate: folcloristica și etnomuzicologia. În zilele noastre, folcloristica numără doar câteva școli naționale; între ele, o poziție semnificativă e ocupată de cea românească. Multe alte școli au adoptat în loc etnomuzicologia, disciplină care s-a extins spectaculos în lumea occidentală a celei de-a doua jumătăți a secolului XX. În vreme ce folcloristica se concentrează pe studii monografice făcute în interiorul unei etnii, etnomuzicologia se preocupă de studiul comparat între națiuni. Astfel, în funcție de perspectiva
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
ocupată de cea românească. Multe alte școli au adoptat în loc etnomuzicologia, disciplină care s-a extins spectaculos în lumea occidentală a celei de-a doua jumătăți a secolului XX. În vreme ce folcloristica se concentrează pe studii monografice făcute în interiorul unei etnii, etnomuzicologia se preocupă de studiul comparat între națiuni. Astfel, în funcție de perspectiva cuvenită, folclorul muzical din România se va încadra fie între muzicile „folclorice” ale altor naționalități, fie între celelalte ramuri de folclor românesc. Indiferent care dintre cele două căi este urmată
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
cuvenită, folclorul muzical din România se va încadra fie între muzicile „folclorice” ale altor naționalități, fie între celelalte ramuri de folclor românesc. Indiferent care dintre cele două căi este urmată mai întâi, categoriile obținute sunt înglobate în folclorul universal. Dacă etnomuzicologia este apanajul secolului XX, folcloristica nu are decât 50 de ani în plus de vechime; în perioada fondării disciplinei, cercetătorii s-au raportat mai întâi la literatura și muzica tradițională. Pentru acest motiv, nu putem vorbi de o dată diferită la
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
Leonida Brezeanu. Revista „ECOURI ROMÂNEȘTI ,august 1981, Toronto -Canada,rubrică „ Bibliografie și discografie curentă”,informează despre recenzia Dr.Robert Garfias, profesor de etnomuzicolo- logie la Universitatea din Seattle-statul Washinton, pu- blicată în revistă „Ethnomusicology în 1981, editata de Societatea de Etnomuzicologie,de pe lângă Universi- tatea din Arn Arbor-Michigan,privind ultimele apariții editoriale: cărți de folklor din Romania-referindu-se la culegerea „De pe plaiuri prahovene” realizată de Costel Manolache-literatură și Leonida Brezeanu-muzică. SMARANDA OȚEANU -muzicolog, ” O poveste spusă cu talent de artiștii amatori”-în „Scînteia
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
produce variații de timbru și sonoritate, necesare menținerii atenției ascultătorilor, iar pe de altă parte, de a puncta discursul poetico-muzical prin separarea diferitelor perioade. Baladele se încheie, de obicei, printr-un joc ales după inspirație din repertoriul obișnuit. Folcloriștii și etnomuzicologii de la Institutul de Folclor care au efectuat cercetări în această zonă au cules și înregistrat importante balade, în numeroase variante, de la rapsozi și lăutari, notabili fiind Marin Pînzaru din Giurgiu, Constantin Mustățea din Vedea, Constantin Lăcătuș din Naipu, Gheorghe Moțoi
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
devenit doctor în muzică (cu teza Horea în grumaz. Considerații teoretice și practice ale interpretării genului dintr-o perspectivă stilistică), iar în 2010, Doctor Honoris Causa al Universității de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad. Din 2005 este profesor asociat de etnomuzicologie al Universității din București. Începând cu anul 2006 realizează emisiuni la Radiodifuziunea și Televiziunea Română (La porțile ceriului, Drumul lui Leșe, Lumea și muzica tradițională), pentru care primește numeroase premii și nominalizări naționale și internaționale, precum Marele Premiu al APTR în
De la “Drumul lui Leșe” la muzica divină a compozițiilor lui Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105862_a_107154]
-
Hitler dacă ar fi avut ocazia să se apropie de el. Knipper a fost prolific. El a scris 5 opere (inclusiv unul despre "Micul prinț"), 20 de simfonii, balete, piese pentru pian și muzică de film. A studiat, de asemenea, etnomuzicologia din republicile aflate în Asia Centrală și a făcut cercetări cu privire la muzica populară din Turkmenistan, Kârgâzstan și Tadjikistan. Una dintre cele mai renumite compoziții ale sale este "Полюшко-поле" (Poliușko-pole), cunoscută sub numele de „Poienile” și numită, de asemenea, „Cântecul câmpiilor”.
Lev Knipper () [Corola-website/Science/337672_a_339001]