72 matches
-
domeniu se remarcă o emulație interdisciplinară, de la studiile interbelice de morfologie a culturii, vizând delimitarea „matricilor stilistice” ale diferitelor popoare, continuând cu Încercările antropologiei culturale de a contura o „personalitate de bază” și mergând până la demersul mult mai coerent al etnopsihologiei, angajată În descifrarea „caracteristicilor naționale”. Cu atât mai mult va fi interesată În această direcție istoriografia, pentru care raportarea procesului imagologic la o realitate istorică referențială va rămâne, fără Îndoială, o permanentă tentație. 3. Literatura comparată Istoria literară comparată este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau la călugării de la Sinaia. Semnificativ Însă pentru jocul Înșelător al imaginilor etnice este faptul că se arată foarte surprins de acest lucru, fiind convins că ospitalitatea ar fi o trăsătură specifică, distinctivă, a maghiarilor. În afara acestor considerații generale de etnopsihologie, călătorul maghiar face o serie de observații de ordin social cu privire la stările de lucruri din Țara Românească. Și În această sferă manifestă o poziție destul de negativă, criticismul său iluminist găsind aici câteva domenii tipice de manifestare, sau, dacă admitem ideea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Presa Universitară Clujeană-EdituraDacia, Cluj-Napoca, 2002. Radosav, Doru, Sentimentul religios la români. O perspectivă istorică (sec. XVII-XX), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. Radu, Andrei, Cultura franceză la românii din Transilvania până la Unire, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982. Radu, Ioan, „Teorie și metodă În etnopsihologie”, În Revista de psihologie, 36, 1990, nr. 1. Rajka, László, „Jókai román tárgyú novellái” ș„Nuvelele cu subiect românesc ale lui Jókai”ț, În Erdélyi Múzeum, 1935, nr. 4-6. *** Rapports, vol. I, Actes du XVIe Congrès des Sciences Historiques, Stuttgart
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu pretinse Însușiri și caracteristici naționale care ar face dificilă conviețuirea unor grupuri diferite. Vezi, În acest sens, Hugo Dyserinck, „Imagologia comparată”, În antologia citată a lui Alexandru Duțu, Dimensiunea umană..., pp. 204-209. Vezi Ioan Radu, „Teorie și metodă În etnopsihologie”, În Revista de psihologie, 36, 1990, nr. 1, p. 5 sqq.; Dionisie Petcu, Conceptul de etnic, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Hugo Dyserinck, op. cit., pp. 198-199. Ibidem; semnificativ este și titlul unei intervenții ocazionale a lui Paul Hazard, din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Știință, Cluj-Napoca, 2000, pp. 7-29. Problematica etnoimaginilor este discutată pe larg, din perspectiva psihologiei sociale, de către Luminița Iacob, Modernizare - europenism, vol. II: Percepție, trăire, identitate etnică, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 1995, pp. 7-20, 21-86; Luminița Iacob, Imagologia În etnopsihologie și rolul ei În cercetarea psihologiei poporului român, teză de doctorat, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1986; Luminița Iacob, „Etnoimaginea - obiect de studiu interdisciplinar”, În Revista de psihologie, 1987, nr. 2. Vezi Manfred S. Fischer, Nationale Images als Gegenstand Vergleichender
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și pe Gustav Weigand). Pe urmele profesorului, G. Pascu își alege ținte mai accesibile, dar abordează și subiecte precum specia lirică națională (Doina), în timp ce Ilie Bărbulescu se consacră realității lingvistice și culturale „din lumea balcanică”. În linia preocupărilor sale de etnopsihologie, Dumitru Drăghicescu încearcă să elucideze aspecte omise până atunci. Un loc special se acordă istoriei, aici remarcându-se contribuțiile lui A. D. Xenopol (Istorie și geologie, Descălecarea Munteniei, Centenarul răpirii Basarabiei), Radu Rosetti și Vasile Pârvan. Câteva reconstituiri (Jurământul țării la
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Alin Gavreliuc este conferențiar universitar doctor la Catedra de Psihologie din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara. Predă cursurile de Psihologie socială, Psihologie interculturală, Etnopsihologie, Psihologie politică și Dinamica modernizării României. A efectuat două stagii masterale la Universitatea Paris X (1998) și la Colegiul Erasmus din Bruxelles (1999). A coordonat granturi naționale de cercetare și a participat ca expert la mai multe proiecte internaționale. Este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și președinte executiv al Societății Tinerilor Universitari din România. A semnat, ca autor sau coautor, numeroase lucrări și a publicat peste 55 de studii și articole în reviste sau volume de specialitate din țară și străinătate. Dintre volumele publicate, menționăm: Etnopsihologie (Editura Universității de Vest, 2000); O călătorie alături de "celălalt". Studii de psihologie socială (Editura Universității de Vest, 2002); Mentalitate și societate. Cartografii ale imaginarului identitar din Banatul contemporan (Editura Universității de Vest, 2003/2006); Enciclopedie de psihosociologie (coautor, Editura Economică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
planul analizei a unui personaj central al literaturii franceze din secolul al XIX-lea renovează interpretarea intrigii românești și a caracterului dintre actanții povestirii. Urmând tradiția franceză, prezentul studiu practică treceri frecvente de la literatura la sociologie, de la istoria mentalităților la etnopsihologie și teatrologie pentru a urmări subiectul în profunzime, din diverse unghiuri. Lucrarea este literară, dar de o literatura deschisă altor demersuri de cunoaștere, prin caracterul sau interdisciplinar și transdisciplinar. CAPITOLUL I PERSONAJE EMBLEMATICE ALE MODERNITĂȚII: PARIZIANA Identitatea feminină și cea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
viziunea lui Hașdeu filologia comparativa răstoarnă ordinea elementelor cercetate de filologia clasică, luând în considerație, în primul rând, limba populară. Așa se face că, în cadrul acestui tip de filologie, trebuie delimitata și o știință aparte, si anume lingvistică, separată de etnopsihologie, căreia îi rămâne să studieze celelalte două "cercuri", etică populară, respectiv literatura și arta populară: "Limba poporana este materia acelei ramure a filologiei comparative care se numeste linguistica. Pentru etică poporana, pentru literatură și arta poporului, câri ar trebui să
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
unui arbore). Ca să ajungem, de pildă, la fonologie, este necesar să facem nu mai puțin de șase distincții succesive. Trunchiul filologiei în genere se împarte în (1) filologie comparativa și filologie clasică; cea dintâi se divide în (2) lingvistică și etnopsihologie; din prima rezultă (3) lingvistică pură și lingvistică aplicată; cea dintâi se împarte și ea în (4) glotica, glosologie și glosografie; prima se divide în (5) fizio-glotică și psiho-glotică; în fine, din fizio-glotică se desprind (6a) fonologia, morfologia, lexiologia și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în cea mai strânsă corelațiune" [Hașdeu, 1881/1984, p. 62], idee ce va deveni unul din conceptele centrale ale structuralismului, fundamentat de F. de Saussure. Această și multe alte probleme raportul dintre filologia clasică și cea comparativa, dintre lingvistică și etnopsihologie, metoda comparativa în lingvistică, distincția între "limba în abstracto" (în termeni saussurieni: langage) și "limba în concreto" (langue, pe de o parte, si parole, pe de altă), între sincronie și diacronie ("punctul de vedere peritetic" și cel "anatetic"), între limba
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
213. 5 Ibidem, p. 216. 6 Cf. Al. Zub, Ranke et la pensée organiciste dans la culture roumaine, În Nouvelles Études d’Histoire, VIII, București, 1990, p. 195-210. 7 Idem, Junimea. Implicații istoriografice, Iași, 1976, p. 262-268, 348-350; idem, Istorie, etnopsihologie și cultură În epoca Junimii: context german, În Anuar de lingvistică și istorie literară, Iași, XXXIII, 1992-1993, B, p. 35-39. 8 A.D. Xenopol, Scrieri, p. 377. 9 I. E. Torouțiu, Studii și documente literare, II, București, 1933, p. 82. 10 Ibidem
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
a treia variantă reflectând o sinteză între primele două. C. Rădulescu-Motru, deși n-a fost pedagog propriu-zis, prin opțiunea sa este recunoscut drept reprezentant al acestui curent. În opinia sa, există o latură de etnopedagogie fundamentată la rândul său pe etnopsihologie - ,,știință de bază pentru educarea și pentru conducerea politică a națiunii” - după care se desprinde o altă ramură intitulată pedagogia vocațională, fondată pe filosofia personalismului energetic, al cărei teoretician a fost chiar el. Abordând conceptul de vocație, Motru îl asimila
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
care Eminescu însuși nu mai putea aștepta nimic de la sponsorii săi"). Dar febra Berlinului ca metropolă europeană se simte pregnant și în viața culturală și universitară. Acum apar aici fondatorii unor discipline noi, între care Lazarus și Steithal, care întemeiază etnopsihologia. Acum se naște egiptologia, în paralel cu fondarea marelui muzeu de antichități din Insulă. Filosofia se raportează direct la știință, ceea ce îl face pe Eminescu să creadă (să se convingă) că un intelectual atent la imperativele timpului trebuia să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
spațiul predilect de cercetare, Vrancea, prin prelungiri în zona Ceahlăului și spre unele localități transilvănene apropiate. Ca și în celelalte lucrări, autorul angajează aici și aspecte etnografice și dialectale, iar despre textele-convorbiri crede că „pot înfățișa mai cuprinzător în latura etnopsihologiei mentalitatea țăranului român”. Contribuția lui fundamentală în domeniul exegezei referitoare la Miorița se conturează, la dimensiunile ei reale, odată cu tipărirea ultimelor două volume din Ținutul Vrancei, care cuprind numărul record de 402 texte din zonă, depășind tot ceea ce se realizase
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
Petru Maior, A.T. Laurian, M. Kogălniceanu, C. Bolliac ș.a. Cu deosebire, nutrește față de Șincai o mare admirație, paginile scrise despre el fiind unele dintre cele mai calde ce au fost dedicate autorului Cronicii românilor. A fost atrasă și de etnopsihologia popoarelor din sud-estul Europei. Studiile ei din acest domeniu sunt mai puțin cercetate astăzi, deși N. Iorga îndemna încă din anul 1932: „Dora d’Istria nu trebuie uitată, cum a făcut atâta vreme incapacitatea mai multor generații de a ceti
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
este una dintre contribuțiile cele mai vechi și mai prețioase privind această manifestare folclorică românească atât de complexă. Fără a depăși nivelul mediu al comentariilor de texte, frecvente în cercetările de folclor din epocă, I. alcătuiește și un studiu de etnopsihologie, Dragostea și dorul românului, apărut în revista „Tribuna” (1890). A răspuns (în echipă cu Sofronie Liuba) la chestionarele primite de la N. Densușianu și de la Arhiva de Folclor din Cluj, iar lui Simion Florea Marian i-a oferit informații amănunțite despre
IANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
Academia Română. A avut mai multe burse de studii la "Mission du Patrimoine Ethnologique". A fost profesor invitat la universități din Franța (Lyon, "Paul Valery" Montpellier, Provence), Elveția (Neuchatel), Germania (Humboldt), Ungaria (Pecs), Canada (U.Q.A.M.) etc. Este specializat în etnopsihologie, identitate și etnicitate, studiul comunităților. Din 1991 coordonează programe de cercetare și proiecte pe probleme rurale coordonate de PHARE și Banca Mondială, fondând Observatorul Social de pe lângă Universitatea București. Din 1993 este profesor universitar la Facultatea de Sociologie si Psihologie a
Vintilă Mihăilescu () [Corola-website/Science/304313_a_305642]
-
fost cancelar al Facultății de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara (2004-2005), prodecan și membru al Senatului UVT (2008-2012), iar din aprilie 2012 este ales decan al facultății respective. Alin Gavreliuc are contribuții importante în aria psihologiei sociale, etnopsihologiei, realizînd și prima sinteză românească în domeniul psihologiei interculturale. Contribuțiile sale au fot menționate în monografiile academice realizate de cele mai semnificative personalități românești în cîmpul psihologiei sociale și etnopsihologiei, precum Petru Iluț, Septimiu Chelcea, Adrian Neculau, Luminița Iacob sau
Alin Gavreliuc () [Corola-website/Science/314511_a_315840]
-
respective. Alin Gavreliuc are contribuții importante în aria psihologiei sociale, etnopsihologiei, realizînd și prima sinteză românească în domeniul psihologiei interculturale. Contribuțiile sale au fot menționate în monografiile academice realizate de cele mai semnificative personalități românești în cîmpul psihologiei sociale și etnopsihologiei, precum Petru Iluț, Septimiu Chelcea, Adrian Neculau, Luminița Iacob sau Ștefan Boncu, după cum vizibilitatea internațională a demersurilor sale de cercetare este atestată de prezența numeroaselor referințe asociate studiilor și volumelor pe care le-a coordonat în catalogul internațional al bibliotecilor
Alin Gavreliuc () [Corola-website/Science/314511_a_315840]
-
digitale "Proiectul Rastko", unde Stefanovici este membru în consiliul de conducere și coordonator al bibliotecii fotografice. Inițiator și fondator al Societății fotografice din Șerbia (SFS). A scris reportaje, eseuri, texte pentru cataloagele expozițiilor personale sau colective. Alte pasiuni: istoria și etnopsihologia. Aplică toate tehnicile fotografice, de la cele mai vechi la cele digitale. Subiecte abordate - viața, peisaje, moștenirea spirituală, studiu. Definește abordarea să că "Un semn al spațiului meu." După aprecierea eminentului jurnalist și editor sârb Zoran Bogavaț, , cercetând prin munca să
Milinko Stefanovici () [Corola-website/Science/318765_a_320094]