138 matches
-
proiect în direcția unei teorii a eticii similare celei reg]site în Porunca Divin]. Ceilalți susțin]tori ai curentului și, în special, Midgley au preluat misiunea de a dezvolta aceste idei în context laic și biologic. Plecând de la cercet]ri etologice, el susține c], dat] fiind natură uman], exist] anumite constrângeri asupra tipurilor de viat] pe care oamenii și le doresc, și deci, asupra acțiunii umane. Se pare c] morală poate fi redus] la o biologie rafinat]. Naturalismul este, astfel, solid
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiind dominată de grupuri cu efective numeroase, numărând cel puțin câteva zeci de indivizi de ambe sexe, patrilocale sau matrilocale. Posibilitatea apariției unor asocieri relativ durabile între indivizii de sexe opuse este credibilă, deși șansele instituționalizării acesteia sunt minime. Propensiunea etologică a hominidelor către realizarea de alianțe tranzitorii a reprezentat, cu siguranță, mecanismul esențial în descurajarea tendințele egoiste, cel puțin în privința împărțirii hranei, echilibrând aportul nutrițional cotidian și stabilizând o formulă socială in nuce „egalitară” (Marlowe 2005). Fie și din rațiuni
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
acoperă un câmp mai larg de manifestare. * Pulsiunea vieții se constituie ca cea mai puternică forță pulsională Împotriva pulsiunii morții, tinzând În permanență să genereze și să alcătuiască unități vii din ce În ce mai mari și să le mențină. 2.1.2.Modelul etologic. Modelul etologic elaborat de către K.Lorenz și N.Tibergen se ocupă de agresivitate În perspectiva filogenetică, deci de copmortamentul agresor al animalelor comparativ cu cel uman. Datele obtinuțe pe baza acestui model nu pot fi transferate comportamentului uman decât sub
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
câmp mai larg de manifestare. * Pulsiunea vieții se constituie ca cea mai puternică forță pulsională Împotriva pulsiunii morții, tinzând În permanență să genereze și să alcătuiască unități vii din ce În ce mai mari și să le mențină. 2.1.2.Modelul etologic. Modelul etologic elaborat de către K.Lorenz și N.Tibergen se ocupă de agresivitate În perspectiva filogenetică, deci de copmortamentul agresor al animalelor comparativ cu cel uman. Datele obtinuțe pe baza acestui model nu pot fi transferate comportamentului uman decât sub rezerva unor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
atitudinea de seducție În scop nonsexual, acordarea de hrană sau ingrijiri corporale etc; * Derularea unor comportamente specifice de luptă sau amenințare, ca forme de inhibare a agresorului sau de anihilare a intențiilor acestuia. * Condiția fundamentală ca explicația pe baza modelului etologic al agresivității să fie operantă la om, este să țina seama atât de deosebirile fundamentale ale structurii sistemului nervos central și edocrin, cât și de structurile psihosociale ale personalității umane. Teoriile ce au abordat agresivitatea ca pe un instinct au
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
numerice și trofice dintre diferitele populații de păsări și ceilalți membrii ai comunitățile de viață în circuitul energiei din natură. Aceste metode sunt de mai multe feluri: A. spațiale sau de suprafață, B.de timp; C. combinate; D. speciale; E. etologice A. Metode spațiale estimează indivizii diferitelor populații de păsări pe suprafețe bine cunoscute ca mărime. ● metoda fâșiilor este întrebuințată mai mult pe locuri deschise. Pe o fâșie ale cărei lungime și lățime sunt dinainte cunoscute, se numără indivizii unei specii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Metoda inelării se poate folosi cu succes la estimarea relativă a indivizilor. Metoda estimării păsărilor nocturne se bazează pe notarea glasurilor de chemare a răpitoarelor de noapte în perioada reproducerii, din care se apreciază numărul relativ al indivizilor. E. Metode etologice. Cea mai importantă metodă de cercetare în etologie rămâne observația în natură cu binoclul, efectuând schițe, fotografiind și filmând. O etapă superioară este cea experimentală, prin introducerea unor schimbări în mediul imediat înconjurător și observarea reacțiilor păsărilor față de acestea. Metode
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
opune astfel Întregii tradiții filosofice și religioase a Europei, inclusiv tradiției marxiste (Lévinas, 1997). Comunismul stalinist, În ceea ce-l privește, se pretinde legitimat de către Istorie, ca forță oarbă mânată de lupta de clasă, și nu face apel la nici o schemă etologică și biologică, ci pretinde că interpretează sensul evenimentelor, În ciuda bunului-simț, până și În rândurile partizanilor proprii, chemați să justifice virajele, revirimentele și dezastrele. Legitimitatea totalitară, spune Hannah Arendt (Arendt, 2002, p. 816), „aplică legea direct rasei omenești, fără să-și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
disponibile pentru atingerea obiectivelor: În privința cercetărilor taxonomice baza materială a fost ușor de asigurat chiar și în cele mai critice momente. Au fost realizate deplasări în teren, adevărate expediții științifice pentru colectare de material și pentru realizarea observațiilor ecologice și etologice. Pentru cercetările marine am reușit să asigur dotarea Stațiunii Biologice Marine „Prof.dr. Ioan Borcea” astfel încât să devină funcțională atât pentru cercetare cât și pentru practica biologică a studenților și pentru realizarea unor lucrări de doctorat, de disertație și de licență
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fost publicate. În fiecare an am organizat cu doctoranzii mei și cu studenții de la master, care lucrau la disertație și cu cei care lucrau pentru licență, aplicații științifice în natură pentru colectare de material și pentru realizarea observațiilor ecologice și etologice. 3. Rezultatele obținute și difuzarea informațiilor asupra lor: Rezultatele cercetărilor au fost obiectul a peste 200 de lucrări științifice comunicate la conferințe și congrese naționale și internaționale, din care 170 au văzut lumina tiparului în reviste de specialitate; Unele rezultate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Populațiile de Polychete (Annelida) de pe litoralul românesc al Mării Negre și din sistemul lagunar și rolul lor ecologic. 5. Orieta-Mihaela Hulea, 2003 Cercetări privind cunoașterea subfamiliei Chironominae (Diptera Chironomidae) din Rezervația Biosferei Delta Dunării din punct de vedere taxonomic, ecologic și etologic. 6. Cristina Pălici, 2004 Dinamica Amphipodelor (Crustacea) de pe litoralul românesc al Mării Negre și din sistemul lagunar și rolul lor. 7. Gabriela Gurău, 2004 Biodiversitatea cerambicidelor (Coleoptera-Cerambycidae) din munții Nemira și semnificația lor ecologică. 8. Carmen Prelipcean, 2004 Complexul de entomofagi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Complexul de entomofagi care limitează populațiile de Aphis fabae Scop. (Insecta-Homoptera) care atacă plantele de cultură și spontane. 9. Andriev Sorina-Octavia, 2004 Cercetări privind cunoașterea coccinelidelor (Insecta, Coleoptera, Coccinellidae) din România, din punct de vedere sistematic, biologic, ecologic, biogeografic și etologic. 10. Elena Onutu (Feraru), 2004 Biodiversitatea afidelor (Homoptere, Aphididae) care atacă pomii fructiferi din livezile din județele Iași și Vaslui. 11. Gabriela Costea, 2005 Cercetări privind cunoașterea complexului de parazitoizi care limitează populațiile de Lepidoptere dăunătoare culturilor de varză din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
atacă pomii fructiferi din livezile din județele Iași și Vaslui. 11. Gabriela Costea, 2005 Cercetări privind cunoașterea complexului de parazitoizi care limitează populațiile de Lepidoptere dăunătoare culturilor de varză din sud-estul României. 12. Otilia Barnea, 2006 Cercetări sistematice, biologice, ecologice, etologice și biogeografice privind afidiidele (Hymenoptera, Aphidiidae) din estul României. 13. Lăcrămioara (Zaharia) Ciucă, 2007 Studii taxonomice, morfologice, biologice, ecologice și etologice privind Elateridele (Coleoptera Elateridae) din România și importanța lor ecologică și economică. 14. Delia-Nicoleta Gușă (Ușurelu), 2007 Cercetări privind
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
limitează populațiile de Lepidoptere dăunătoare culturilor de varză din sud-estul României. 12. Otilia Barnea, 2006 Cercetări sistematice, biologice, ecologice, etologice și biogeografice privind afidiidele (Hymenoptera, Aphidiidae) din estul României. 13. Lăcrămioara (Zaharia) Ciucă, 2007 Studii taxonomice, morfologice, biologice, ecologice și etologice privind Elateridele (Coleoptera Elateridae) din România și importanța lor ecologică și economică. 14. Delia-Nicoleta Gușă (Ușurelu), 2007 Cercetări privind biodiversitatea curculionidelor (Insecta Coleoptera) din Parcul Național Piatra Craiului. 15. Arinton Mihaela, 2008 Biodiversitatea scarabeidelor (Insecta, ord. Coleoptera, Fam. Scarabaeidae) în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Delta Dunării, structura specifică a comunităților de specii și dinamica populațiilor din zooplancton și bentos. Rezultatele cercetărilor hidrobiologice se regăsesc în 14 articole științifice publicate. În colaborare cu doctoranzii pe care i-a condus a făcut cercetări faunistice, ecologice și etologice referitoare la unele grupe de insecte, rezultatele fiind publicate în 26 articole științifice. Pe lângă activitatea strictă de cercetare, profesorul Gheorghe Mustață a avut o contribuție remarcabilă la realizarea unor studii teoretice referitoare la evoluție: evoluția, o direcție nouă în gândirea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ca ceva cu adevărat dinafară, în situația în care înțelegem adaptarea ca pe un proces de asimilare a mediului extern (de interiorizare a lui). „Interiorizarea” poate fi concepută ca un proces de asimilare prin învățare, așa cum probează cercetările ecologice și etologice. Dacă ne referim la specia umană atunci când punem în discuție noțiunea de mediu intern nu trebuie sa înțelegem doar umorile corpului (circulante și/sau necirculante), ci și acumulările care intră în sfera învățării, care își pun amprenta asupra elaborării răspunsului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și/sau necirculante), ci și acumulările care intră în sfera învățării, care își pun amprenta asupra elaborării răspunsului adecvat. Învățarea la nivel genetic poate să însemne apariția unor variații genetice care se transmit pe traiectoria arborelui genealogic, iar la nivel etologic apariția unor comportamente (a unor scheme comportamentale învățate) care influențează în mod favorabil fitness-ul. Mediile extern și intern trebuie înțelese pe direcția concepției lui Jacob von Uexküll (1936) de Umwelt și Innenwelt, ceea ce înseamnă pătrunderea în universul semiotic. Intrând
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
care unitatea de productie este amplasată într-o zonă desemnată sensibilă la nitrați. ... Secțiunea a 12-a Zonele de mișcare liberă și adăposturile animalelor Articolul 17 (1) Condițiile de adăpostire a animalelor trebuie să corespundă cerințelor lor biologice, fiziologice și etologice. Adăposturile trebuie să fie bine izolate termic, ventilate natural și iluminate astfel încât să asigure animalelor un microclimat de confort, cu temperatură și umiditate optime, curenți de aer adecvați, iar concentrația de gaze și nivelul de pulberi aeromicroflora să se încadreze
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2001 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137222_a_138551]
-
care nu include plasă de sârmă ce poate veni în contact cu păsările, spațiu rezervat pentru o singură găină sau pentru un grup de găini (cuib de grup); ... c) așternut - orice material friabil care permite găinilor să iși satisfacă necesitățile etologice; ... d) zona de folosință - o zonă de cel putin 30 cm lărgime, cu o înclinare a pardoselei ce nu depășește 14% și cu partea din față de cel putin 45 cm înălțime. Zona de cuib nu este considerată ca fiind inclusă
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 28 noiembrie 2001 privind standardele minime pentru protecţia gainilor ouatoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140017_a_141346]
-
să se acorde pardoselilor cuștilor și țarcurilor, care trebuie să varieze în funcție de specie și vârsta și să fie proiectate astfel încât să permită îndepărtarea excrementelor. 3. Bateriile trebuie să fie proiectate pentru bunăstarea speciilor. Ele trebuie să permită satisfacerea anumitor nevoi etologice (nevoia de cățărare, ascundere, adăpostire temporară etc.) și pentru a permite curățarea eficientă și evitarea contactului cu alte animale. G. Furajarea 1. La selectarea, producerea și pregătirea hranei trebuie să fie luate măsuri de precauție pentru evitarea contaminării chimice, fizice
INSTRUCŢIUNI din 1 aprilie 2002 privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144528_a_145857]
-
să se acorde pardoselilor cuștilor și țarcurilor, care trebuie să varieze în funcție de specie și vârsta și să fie proiectate astfel încât să permită îndepărtarea excrementelor. 3. Bateriile trebuie să fie proiectate pentru bunăstarea speciilor. Ele trebuie să permită satisfacerea anumitor nevoi etologice (nevoia de cățărare, ascundere, adăpostire temporară etc.) și pentru a permite curățarea eficientă și evitarea contactului cu alte animale. G. Furajarea 1. La selectarea, producerea și pregătirea hranei trebuie să fie luate măsuri de precauție pentru evitarea contaminării chimice, fizice
INSTRUCŢIUNI din 20 mai 2002 privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144536_a_145865]
-
alte grupe din același areal (Dan Cogălniceanu, 1999). În practică, pentru descrierea speciilor se utilizează o serie de criterii care uneori sunt subiective, uneori se utilizează criterii descriptive. Ele țin seama de caractere morfologice, fiziologice, cariologice, biogenetice. Există și criterii etologice (comportamentaleă și criterii ecologice folosite mai puțin, dar folosirea acestor criterii diverse dau naștere deseori la confuzii și unori se ajunge ca subpopulațiile întâlnite de exmplu în insule, care sunt clar diferite sub aspect morfologic, să fie considerate specii. În
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Ecouri istorice și accepțiuni ale gestului / 19 1.1. Repere istorice în studierea gestului / 19 1.2. Limbajul gestual un spectacol la care participăm zilnic / 29 1.3. Construirea sensului gestului / 32 1.4. Accepțiunea biologică / 34 1.5. Accepțiunea etologică / 42 1.6. Accepțiunea psihologică / 45 1.7. Accepțiunea socială / 50 1.8. Accepțiunea culturală / 57 1.9. Accepțiunea artistică / 60 1.10. Accepțiunea pedagogică / 64 1.11. Accepțiunea semiotică / 69 Capitolul 2. Aplicații semiotice / 75 2.1. Semioza didactică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Alina Mărgărițoiu, analizând multitudinea criteriilor de organizare și definire a gestului, ne propune o nouă taxonomie, dedusă din perspectiva relației profesor-elev. Desigur, totul pornește de la definiții și accepțiuni ale gestului. Autoarea distinge între accepțiunea biologică (caracterul înnăscut al gestului), accepțiunea etologică (caracterul universal al gestului), accepțiunea psihologică (caracterul personalizat al gestului), accepțiunea socială (caracterul dobândit al gestului), accepțiunea culturală (caracterul local al gestului), accepțiunea artistică (caracterul estetic al gestului), accepțiunea pedagogică (caracterul educativ al gestului), accepțiunea semiotică (caracterul relațional, contextual al
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
am prezentat o gamă largă de accepțiuni, fiecare propunând o grilă de lectură și de interpretare proprie: * accepțiunea biologică susține caracterul înnăscut al gestului indiferent de coordonatele de timp, loc, cultură la care ne raportăm, datorită zestrei biologice comune; * accepțiunea etologică evidențiază caracterul universal al gestului, iar explicațiile sunt centrate pe originea evolutivă a unor gesturi care poate fi urmărită până în trecutul nostru primitiv; * accepțiunea psihologică valorifică caracterul personalizat al gestului, modul propriu de a gesticula, care fluctuează în funcție de caracteristicile psihice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]