169 matches
-
ci și al personae, dacă ne raportăm, de data aceasta, doar la romanul Patul lui Procust și la una din măștile scriitorului, care este Ladima. Într-o anumită ipostază, persona se dovedește un nucleu arhetipal care intră în relație cu etologia, ramură a biologiei interesată de comportamentul animal și uman determinat genetic. Prin etologie este confirmată existența instinctelor din sfera socială, cu implicații în coerența succesiunii evolutive dinspre bestiar spre uman. Instinctele, deopotrivă umane și animale, dau măsura nivelului biologic al
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Patul lui Procust și la una din măștile scriitorului, care este Ladima. Într-o anumită ipostază, persona se dovedește un nucleu arhetipal care intră în relație cu etologia, ramură a biologiei interesată de comportamentul animal și uman determinat genetic. Prin etologie este confirmată existența instinctelor din sfera socială, cu implicații în coerența succesiunii evolutive dinspre bestiar spre uman. Instinctele, deopotrivă umane și animale, dau măsura nivelului biologic al generalului.112 Cel puțin pentru Fred și Ladima, noțiunea de personae se dovedește
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ro/RO ADHD Content 2.jsp?page=16 http://www.adhd.ro/RO ADHD Content 1.jsp?page=14 http://www automatismromania.ro http://w.w.w.articole.famouswhy.ro/integrarea copiilor cu deficiente senzoriale multiple/ În seria Psihologie au apărut (selectiv): • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Humorul ca sentiment vital, Harald Hoffding • Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România, Aurel Stan • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
care din comoditate nu m-am aruncat: mă supărase faptul că văzuse în mine doar pe abilul manipulator al limbii de răchită. *** Și iată că ajung la Frog-Island (numit astfel de Rosbifalieni), unde cu timpul Elpi va fi descoperit principiile etologiei broscarine 101: fugi de ce e mai mare, încaleci pe cel egal (cu scop reproductiv dar și simbolic, pentru a arăta că "ești călare pe situație"), mănânci tot ce apare ca fiind mai mic. Obișnuindu-se a asculta emisiile sonore ale
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de Foucault în anul 1966, cu psihologia, sociologia, lingvistica-istoria. Mai potrivit ar fi "tetraedrul" lui E. Morin din 1973, cu ecosistemul, cultura-societatea, individuația, specia. Și întrucât ecologia se unifică cu individul, pentru noua antropologie rămân ecologia cazuistică, etnologia socio-istorică și etologia speciei homo sapiens. Până la urmă tot un triedru, vizibil și în astrologia tradițională: Soarele, Luna și Mercur, în ecosistemul imediat. Jupiter, Marte sau Venus dau seama de problematica socio-culturală pusă de encefalul-triencefalul individual. Planetele recent descoperite dincolo de Saturn ar putea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
peste care se va trece. Ce-i drept, mai gravă pentru viitorul nostru decât alte primejdii de la noul început de secol și de mileniu. Cele mai recente cercetări din anii postbelici, cu metodele comparatiste și sincronice validate de structuralism, cu etologia umană și animală, psihologia abisală postfreudiană, științele religiilor, au îmbogățit însăși definiția mitului ca "discurs despre zei". Mitul este mai mult decât o povestire fantastică, o construcție a spiritului, o primă elaborare a unei experiențe reale. Pentru că are mulți termeni
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
va putea fi caracterizat ca fiind bine susținut, chiar dacă nu va putea fi probat în mod experimental. De ce un principiu care unifică și explică o uriașă varietate de fapte acumulate prin cercetări de paleontologie, biogeografie, sistematică, embriologie, anatomie comparată și etologie nu ar fi tot atât de bine întemeiat pe experiență cum este o anumită corelație care poate fi testată experimental? Până astăzi, cercetători pentru care știința experimentală reprezintă prototipul științei sunt înclinați să pună la îndoială valoarea de cunoaștere a acelor principii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vedere metodologic, de aici nu rezultă că același lucru va fi valabil pentru disciplinele biologice. Presupunerea că reflecții metodologice bazate pe experiența practică a cercetării în discipline cum ar fi biochimia și fiziologia, pe de o parte, biologia evoluției și etologia, pe de altă parte, ar fi valabile pentru științele biologice în general nu este în nici un fel asigurată. Vechea dezbatere cu privire la legitimitatea orientării cercetării științifice a vieții după idealul metodologic consacrat prin dezvoltarea științelor fizico-chimice va fi pusă pe o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
științei. Reflecții asupra propriei lor experiențe i-au condus însă pe cercetători din alte discipline biologice la concluzii diferite. Mă voi referi, mai întâi, la unele considerații principiale asupra obiectivelor cercetării științifice a vieții, care au fost formulate de creatorul etologiei, Konrad Lorenz, și de discipolul său Norbert Bischof, un cercetător specializat în studii de psihologie animală. Bischof distinge două mari genuri de cercetare sau două tipuri de științe ale naturii: cele care au drept obiect materia, substanța; și cele care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
un organism are funcțiile și structurile constatate prin observație. În cercetări de acest gen, subaprecierea descrierii și tendința de a privilegia experimentul, caracteristice științelor de tip fizicalist, va avea efecte nedorite. Lorenz se referă la asemenea efecte în disciplina lui, etologia, remarcând că prioritatea acordată cercetărilor experimentale „face sistemele vii mai mari și mai integrate puțin atractive ca obiecte potențiale ale cercetării, deoarece, în mod evident, abordarea directă prin metode experimentale cantitative este cu atât mai dificilă cu cât o unitate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
posibilitatea probării existenței ei prin urme fosile va fi mică. Așa se explică lipsa unor verigi intermediare în rămășițele fosile, care a fost adesea invocată ca argument de adversarii teoriei evoluției. În contrast cu disciplinele experimentale, în discipline ca biologia evoluției și etologia principiile explicației nu sunt testate, de obicei, prin predicții în sensul strict al termenului. Prognozele cu privire la viitor sunt aici mult mai greu de făcut și mai nesigure chiar decât în meteorologie. Să ne întrebăm de ce nu ar putea fi anticipată
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
limitează posibilitatea anticipării comportării organismelor complexe și, cu atât mai mult, a evoluției lumii vii. Într-o încercare de sistematizare, Mayr a menționat câțiva din factorii care generează acea „indeterminare“ de care se izbește cercetătorul în domenii ca biologia evoluției, etologia sau ecologia: relația aleatorie dintre evenimente ca mutațiile și combinațiile acestora și efectele lor asupra evoluției organismelor, unicitatea ființelor vii, complexitatea lor excepțională, emergența de noi calități la niveluri mai înalte de integrare a sistemelor. Subliniind cât de mult îl
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA EMIL STAN Lecția uitată a educației Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte cheie: criza educației, autoritate educațională, etologie, agresivitate, spațiu virtual Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Capitolul 1. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea sau despre ambiguitățile paradigmei educaționale postmoderne / 15 1.1. Educația ca îmblânzire / 16 1.2. Educația și relația de alteritate / 18 1.3. Recuzita postmodernă a educației
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a modelului / 51 3.2. Prezentul și forța educativă a modelelor / 60 Capitolul 4. Școala între ceva și nimic / 71 4.1. Educația ca narațiune / 71 4.2. Mcdonaldizarea școlii / 76 4.3. Școala ca "loc minunat" / 85 Capitolul 5. Etologia intră în scenă / 91 5.1. Oportunismul uman / 91 5.2. De ce ne plictisim la școală? / 97 5.3. Nevoia de stres și educația / 105 5.4. Educație formală versus educație informală / 111 5.5. Educație prin delegație / 114 5
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Copilul este apt să i se transmită liniile directoare. Dacă acest lucru nu se întâmplă, el devine nesigur și, așa cum s-a constatat între timp, de-a dreptul agresiv ca mijloc de explorare socială". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 277) Capitolul 5 Etologia intră în scenă 5.1. Oportunismul uman Omul face parte din categoria animalelor oportuniste, iar școala oferă un mediu specific animalelor înalt specializate. Animalele oportuniste sunt tot timpul angajate în explorarea mediului pentru a descoperi noi avantaje și facilități. Creierul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nu mai este doar o figură de stil, dar îi blochează profesorului calea de acces la volumul de stimuli absolut necesari pentru a-și menține entuziasmul și creativitatea. În al treilea rând, un mediu educațional saturat ignoră caracteristicile pe care etologia le atribuie animalelor oportuniste, pentru a răspunde pe deplin cum aminteam nevoilor animalelor specializate. Mai mult, elaborarea acestui mediu educațional saturat a fost considerată o performanță de vârf a specialiștilor în educație, pentru că ar permite o accelerare a procesului educațional
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
favorizat sau inhibat de mediul în care copilul se naște și trăiește, iar pe de altă parte, agresivitatea este privită ca un comportament înnăscut, ceea ce nu exclude "îmblânzirea" sau favorizarea manifestării sale de către mediul de viață al copilului. Din perspectiva etologiei, agresivitatea are un caracter spontan, ceea ce presupune o motivație independentă de factorii de mediu: "Tocmai recunoașterea faptului că instinctul agresiv este un instinct autentic, primar, de menținere a speciei, ne permite să ne dăm seama de întregul pericol pe care
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
formele de manifestare ale acestui tip de agresivitate. O bună explicație a funcțiilor pe care le îndeplinește agresivitatea înnăscută la om (agresivitatea și funcțiile sale au fost validate de evoluție) o găsim la Irenäus Eibl-Eibesfeldt, unul dintre reprezentanții remarcabili ai etologiei; având în vedere dezvoltările sale din Agresivitatea umană, dar și subiectul care ne interesează pe noi, am reținut: • agresivitatea teritorială; despre comportamentul teritorial al animalelor, dar și despre motivele acestuia, gânditorul austriac notează: "În general, în lumea animală cel mai
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mai ataca". (Lorenz, 1998, p. 48) Reiese că delimitările teritoriale sunt aproximative, doar spațiale (nu implică o componentă temporală), iar agresivitatea presează distribuirea echilibrată a indivizilor unei specii pe întreg teritoriul aflat la dispoziție; aceste considerații despre comportamentul animalelor, susțin etologii, sunt aplicabile și comportamentului uman, inclusiv afirmațiile referitoare la caracterul înnăscut și spontan al agresivității umane. În aceste condiții, rolul agresivității în inițierea și manifestările specifice comportamentului teritorial este similar: "Oamenii își formează rapid habitudini spațiale. Faptul poate fi constatat
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
deci încă o modalitate de manifestare a agresivității, mai ales în contextul în care ne evaluăm în ceea ce privește capacitatea de a fi "la zi" cu străinii de lângă noi (așa se explică măcar parțial agresivitatea din trafic). Dar îndepărtarea de natură, avertizează etologii, fac ineficiente echipamentele biologice de control, direcționare, redirecționare, disipare ale agresivității. Este și motivul pentru care arhitectura comunităților umane include un sistem sofisticat de reguli (morale și juridice) care să permită traiul în comun (un fel de "dreptate și rușine
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
2 1 LECȚIA UITATĂ A EDUCAȚIEI LECȚIA UITATĂ A EDUCAȚIEI: ÎNTÂLNIREA MICULUI PRINȚ CU VULPEA 262 293 Cuvânt-înainte Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea... Postmodernismul și problema idealului educațional Despre modele și rolul lor în educație Școala între ceva și nimic Etologia intră în scenă Autoritatea pe care am uitat-o Recompense și pedepse: școala față în... Despre agresivitate cu detașare Educația între nomos și physis Bibliografie Abstract Résumé
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În seria Psihologie au mai apărut (selectiv) • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Humorul ca sentiment vital Harald Hoffding • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lucrare. Într-adevăr, recentele teorii morfologice, fundamentate pe ideea de formă și elaborate de-a lungul secolului trecut în științele exacte, dar aplicate deja și în științele socioumane (prin unele încercări timide în sociologie; prin Gestaltism-ul din psihologie; în etologie și în antropologia culturală), încearcă să dovedească tocmai faptul că există o distincție clară între formă și fondul "material" al acesteia. Mai exact, formele au statut genuin, de sine stătător, față de realitatea imediată, palpabilă. Aceste teorii își găsesc descendența în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
integra întregul domeniu al cunoașterii științifice. Cea mai de succes a fost, până în prezent, aplicarea acestora prin intermdiul structuralismului lingvistic, însă cred că este posibilă cercetarea, apelând la aparatul conceptual al teoriilor morfogenetice, și a fenomenelor din domeniile sociologiei, antropologiei, etologiei, etnografiei etc.; teoriile morfogenetice pretind că sunt de natură fenomenologică. În esență, inițiatorii paradigmei morfologice consideră că nu avem de-a face numai cu un aparat conceptual, ci obiectul de cercetare însuși este reprezentat de fenomene complexe. Dat fiind că
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
151 • Viața și opiniile lui Nea Gică frizerul / 155 • Domnului profesor, cu dragoste / 159 • O relansare? / 162 • Imperiul și anarhia / 166 • Despre violență / 170 • Viespea și reperele / 174 • Despre fascism, sine im et studio /177 • Un război pierdut / 181 • Puțină etologie / 184 • între prea-prea și foarte-foarte / 188 • O divagație / 192 • Ruina unei utopii / 196 • "...eseu" / 197 • Europa are forma creierului meu / 205 • Refuz să fiu altceva decât eu însumi / 213 • Un român la Bruxelles (sau Haga?) / 216 • Medicul și vrăjitorul / 222
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]