318 matches
-
ioniană. Dar, ne înștiințează Ad. Reinach, „Grecia ioniană a fost, față de civilizația minoiană, ceea ce a fost Renașterea italiană față de civilizația greco-romană”... La rândul lui, poporul roman a luat naștere prin amestecul principalelor populații italice: ligurii la nord, dar mai ales etruscii (locuiau în Etruria), latinii (locuiau în Latium) și sabinii. Peste câteva secole, Europa va fi invadată de semințiile asiatice, vor avea loc alte amestecuri cu ele, cu migratorii germani și slavii, astfel constituindu-se noi popoare și familii de limbi
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
respectivele limbi să le fi împrumutat, la rândul lor, din limba geto-dacilor, sau au rămas în limba lor din substratul limbii protolatine, vorbită de neamurile pelasgice care au locuit pe teritoriile lor în vechime. Adică arimii, arimaspii, sciții, sarmații, arimanii, etruscii, tirageții, masageții ș.a. care au emigrat acolo din spațiul carpato-danubian. Afirmațiile lui N. Densușianu și Emil Alexandrescu încă nu pot fi acceptate cu ușurință de specialiști din lipsa unor probe scrise convingătoare. Deși eu cosider că cele prezentate de aceștia
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
din cealaltă același copil: un copil cu o Dubla-Fata, divină și umană, una de soare, iar cealaltă de luna întoarsă mereu spre o Simplă “Coloana a Soarelui de Vis”. Românii sunt un amestec de hyperboreeni și pelasgi, de geto-daci și etrusci rătăciți prin lume, dar puțini dintre ei scăpătați teferi dintr-o civilizație abolita, rasa de pe suprafața pământului de romanitate, așa cum au fost Marile Mame de către creștinism la confluienta dintre civilizație și barbarie. O altă confluienta a trei fluvii de sânge
SCRISOARE DESCHISA ADRESATA ROMANILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371176_a_372505]
-
marea Orice val iubește viața, Marea-l naște din genuni, Moare valul când se sparge Peste maluri de furtuni. Prin Levant se-aude-un vaier, Valul este strâns în chingi, Zboară pe deasupra lui Albatroșii și flamingi. Moare valul încet-încet, Învelit în rit etrusc, Marea toată mă sărută Și se luminează brusc. Luna e-n vârtej de foc, Pică aur peste clipă, Noapte-i un sinistrul joc, Cerul doarme pe-o aripă. Se aud tăceri deșarte, Cornul Caprei pare rupt, Ceru-și flutură aripa
MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345792_a_347121]
-
uitat că metalurgia în Europa apare tot în Transilvania, în jur de 3500 î.e.n.? Că tracii sunt primul mare popor indo-european care intră în Europa tot în jur de 3500 î.e.n., cu mai mult de două milenii înainte ca celții, etruscii, romanii, germanii, sau slavii să apară pe harta Europei ? Și că tracii ocupau tot teritoriul intre Munții Ural și Tatra de la est la vest și de la Marea Baltică la Dunăre și Marea Neagră de la nord la sud? De asemenea, și în același
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
că așa o fi, însă, datorită asemănării limbii latine vulgare cu limba geto-dacilor, considerată de N. Densușianu, Emil Alexandrescu și alți istorici și filologi că este o limbă protolatină, vorbită atât pe teritoriul Daciei cât și pe teritoriile altor neamuri (etrusci, latini ș.a.), înainte de venirea romanilor în peninsula italică, cred că afirmațiile din DEX sunt discutabile. De aceea pun la îndoială multe etimologii specificate-n DEX ca având origine latină, pe care le apreciez ca fiind „ciudate” (ca să nu folosesc alt
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Brăiloiu o viață liniștită și un cămin fericit. Corsica este una dintre cele 26 de regiuni ale Franței, dar care beneficiază de o administrare specială. Este situată între Franța și Italia, având țărmurile scăldate de apele Mării Mediterane. În antichitate, etruscii au înființat câteva localități pe insula care era cunoscută de către comercianții fenicieni sub numele de Kyrnos. Odată cu înființarea coloniei grecești Massalia, mai apar câteva localități, sub dominația greacă. Nu scapă de talpa Imperiului Roman care o cucerește prin anul 259
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
pictează pînza, Tintoretto are patruzeci și trei de ani. Om relativ tînăr. Deși, chipul său, în partea de jos a imensei lucrări, în colțul apropiat al mesei, e deja al unui bătrîn: e paradigmaticul bătrîn al Renașterii, corcitură de truditor etrusc și vizionar iudeu. Oranjul roșcat al veșmîntului e diseminat contrapunctic în restul compoziției, cu precădere pe ceilalți bărbați, pe Iisus însuși, cu oarecare partizanat misogin, femeile toate, doar pe una din laturile mesei, sînt pictate în griuri calde, rumenite ușor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
impersonalism și ample ritualuri cosmice, ceea ce conferă discursului „o formă euristică”. SCRIERI: Ecuație liniștită, București, 1985; Diminețile gândului, Timișoara, 1989; Scara lui Iacob, Timișoara, 1995; Noaptea romană, Târgu Mureș, 1997; Focul matematic, București, 1997; Confesor de tigri, Botoșani, 1998; Ultimul etrusc, Timișoara, 2002; Călătorii apocrife, Pitești, 2002; Dreptul rănii de a rămâne deschisă, București, 2003. Traduceri: Arthur Osborne, Sri Ramana sau Calea cunoașterii supreme, postfața trad., București, 2003. Repere bibliografice: Marcel Pop-Corniș, Vă prezentăm un tânăr poet: Simona-Grazia Dima, O, 1980
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
alături de sardă, italiană, retoromană, franceză, occitană (provensală), catalană, spaniolă și portugheză. Limbile romanice provin din latină, etapă intermediară între indo-europeana comună și limbile neolatine. Înainte de cucerirea romană, au existat populații care vorbeau fie alte limbi indo-europene (celții), fie limbi neindo-europene (etruscii). Aceste populații și-au abandonat limba în favoarea latinei, dar au păstrat în latina populară cuvinte din limba părăsită. Pe teritoriile din nordul Dunării, situate între Nistru și Tisa, existau înainte de venirea romanilor, diverse populații: iraniene, sciți, agatârși, sarmați (iazigi și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
trasa brazda de împrejmuire” și orbis = „cerc”. Ceremonia întemeierii orașului Roma, de pildă, este cunoscută din relatările istoriografilor și mitografilor antici (Titus Livius, Plutarh, Ovidiu). Plutarh notează faptul că Romulus a fost inițiat în „misterul” întemeierii unei localități de dascăli etrusci, după vechi „datini și scrieri sfinte” ale acestora. El a săpat întâi o groapă (fossa), pe care a numit-o mundus (lumea), peste care a edificat un altar (ara) (Ovidiu, Fastele, IV, 821-825). „Apoi, în jurul lui ca centru, în formă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
anul XL, 1906; idem, Studii de istorie romană, p. 32. intuiția lui Vasile Pârvan, accentuând asupra ideii că, prin contactele diverse, prin influențele exercitate și prin procesele de aculturație pe care le-au generat, grecii și celții - precum semiții și etruscii anterior 11 - au avut un important rol în stimularea evoluției neamurilor situate la periferia civilizațiilor elenică și La Tène, integrând societățile locale în dinamica raporturilor internaționale și economice ale epocii 12. Relațiile stabilite cu Republica romană, apoi cu Imperiul au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Viața și moartea lui Don Miguel de Mañara, București, 1970, Socrate: în căutarea beatitudinii (în colaborare cu Miroslava Tomanová), București, 1980; I. Klíma, Castelul, București, 1970; Ladislav Tazký, Amenmaria. Soldați unul și unul, București, 1970; Jan Burian, Bohumila Mouchová, Misterioșii etrusci, pref. Radu Florescu, București, 1973; Klára Jarunková, Singură la părinți, București, 1973; Jarmila Loukotková, Sânge pentru ce?, București, 1974; Miroslav Stingl, Aventura marilor căpetenii indiene, București, 1974 (în colaborare cu Margareta Grosu); Jan Kozak, Mariana, București, 1976 (în colaborare cu
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
Tomis, Constanța, 1973; Clasicii antici în România, Cluj-Napoca, 1974; Călători și exploratori în Antichitate, București, 1986. Antologii: Lui Ovidiu, Cluj-Napoca, 1977. Traduceri: Roberto Paribeni, Traian, preabunul împărat, Sibiu, 1943; Tacit, Opere, vol. II: Istorii, introd. trad., București, 1963; Raymond Bloch, Etruscii, București, 1966; Salustiu, Opere, introd. trad., București, 1969. Repere bibliografice: Hadrian Daicoviciu, „Cum trăiau romanii”, TR, 1965, 13; Constantin Daicoviciu, „Ovidiu. Omul și poetul”,TR, 1972, 7; D. A. Aricescu, „Ovidiu. Omul și poetul”, TMS, 1972, 4; D. Florea- Rariște, „Ovidiu
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
și humanitas latină. Cea din urmă conținea ideea că homo („omul”) s-a născut din pământ (humus) și trebuia să se reîntoarcă în huma din care s-a ivit. Era vorba de un rit de înmormântare, moștenit (sau învățat) de la etrusci, care repudia practicile străvechi ale abandonării cadavrelor sau ale incinerării defuncților. Se pare că latinii și etruscii îi considerau „barbari” și „fiare” pe cei care nu-și înhumau morții. Humanus, „uman”, era numai cel care avea grija „închiderii ciclului vieții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și trebuia să se reîntoarcă în huma din care s-a ivit. Era vorba de un rit de înmormântare, moștenit (sau învățat) de la etrusci, care repudia practicile străvechi ale abandonării cadavrelor sau ale incinerării defuncților. Se pare că latinii și etruscii îi considerau „barbari” și „fiare” pe cei care nu-și înhumau morții. Humanus, „uman”, era numai cel care avea grija „închiderii ciclului vieții” izvorâte din humă. Viața era o „cursă circulară” între naștere și moarte. O astfel de viață riguros
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
e doar un mic salt până la bunici și apoi, până să apuci să-ți dai seama, te trezești călătorind În timp. În viața asta creștem Îndărăt. Turiștii cu părul alb din autobuzele italiene pot să-ți spună Întotdeauna ceva despre etrusci. Până la urmă lui Luce i-au trebuit două săptămâni ca să-și dea sentința În legătură cu mine. A stabilit o Întâlnire cu părinții mei pentru lunea următoare. În cele două săptămâni Milton zburase cu avionul de colo până colo, ocupându-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cezare! Augustus îi face semn cu mâna să se liniștească. Își reazămă apoi, gânditor, falca în palmă. Că soaței lui Plautius Silvanus nu îi e pe plac un astfel de ginere nu-l miră. Sclifosita aia se crede descendenta regilor etrusci. Nimeni nu-i ajunge cu prăjina la nas. Dar Urgalania? Greu de crezut că nu cunoaște tărășenia. Nor mal ar fi fost s-o roage pe Livia să intervină pe lângă el să-l poto lească pe feciorul secretarului său. De ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
e întuneric pe aici și mă-mpiedic la tot pasul, murmură a scuză. Instructorul încuviințează. — Să nu uiți să ți-l pui la loc când urci în arenă, avertizează. Se întoarce spre copilandru. — Tu unde-ai lăsat masca lui Charon etruscul? Tinerelul își frânge mâinile panicat: — La... a... la in... intrare, bâiguie tremurând din tot corpul. — Vezi să nu ți-o fure careva! Celălalt intervine: — I-o păzește Viator. El e Hermes Psychopompe... — Bine, bine, zice Rufus. Îl avertizează pe cărunt
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
protestează. Îi urmează bombănind ne mul țumit pe ceilalți doi. Mai cată o dată, cu ciudă, peste umăr la impozanta construcție din spatele său. Tipic pentru Augustus! Forma circulară tradițională este doar de spoială. Să se spună că s-a inspirat de la etrusci, italici ca și ei, nu de la greci. Dar concepția vine tot din Răsăritul elenistic. Trebuie să se fi gândit la exemplul lui Alexandru cel Mare când a dat ordin să fie înălțat. — Aleea asta ne va scoate chiar lângă incintă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Aproape chicotește. Redevine brusc serios. Însă garanția succesului nu există. Aici e buba. Pentru a face față momentelor de criză, sistemul politic a focalizat dintotdeauna temerile într-o zonă în care clasa sacerdotală pretinde că posedă cunoștințe moștenite de la străbunii etrusci. Și totuși, cât de eficientă poate fi această specializare în tranzacțiile dintre oameni și zei? Sacrificiile, cu toate ritualurile lor abracadabrante, oferă ocazia unui schimb de mesa je. Cel puțin aceasta este intenția pământenilor când își înalță rugăciunile către zei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de preoți însăr cinați să prezideze ospețele sacre închinate lui Jupiter Servius Tullius - vezi Tullius sestertius - monedă de bronz sextarius - 54,72 cl sine nobilitate - fără noblețe; a devenit, în limbajul curent, snob Syrus - vezi Cyrus Tarquinius Superbus - ultimul rege etrusc al Romei, izgonit în 510 î.Hr. Templul Lucinei - inaugurat în 374 î.Hr.; numele este probabil derivat de la lucus - luminiș tezaurul militar - în anul 6 d.Hr., sarcina financiară a sumelor alocate armatei și foștilor soldați odată cu lăsarea la vatră a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să-l prindă în capcană în orașul Thapsus (Africa de Nord), care se afla pe un pinten de pământ între mare și o lagună; trupele lui Cezar au atacat prematur strigând „Felicitas!“ și au învins Tibur - Tivoli de astăzi Tullius, Servius - luptător etrusc din Vulgi care i-a succedat prin forță lui Tarquinius Priscus. Reformele sale pot fi interpretate ca eforturi de a dobândi sprijinul clasei comerciale de la Roma împotriva etruscilor; a construit primele ziduri de apărare ale Romei, dar a fost îndepărtat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
strigând „Felicitas!“ și au învins Tibur - Tivoli de astăzi Tullius, Servius - luptător etrusc din Vulgi care i-a succedat prin forță lui Tarquinius Priscus. Reformele sale pot fi interpretate ca eforturi de a dobândi sprijinul clasei comerciale de la Roma împotriva etruscilor; a construit primele ziduri de apărare ale Romei, dar a fost îndepărtat de Tarquinius Superbus, care a atras de partea sa familiile nobile Vercingetorix - căpetenie gală care a condus revolta împotriva lui Iulius Cezar în anul 52 î.Hr. vexillum - decorație
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în. trad..ă. Quadrans îliteral „un sfert“ă — monedă de bronz de valoare mică: un sfert dintr-un as, acesta fiind echivalentul ca valoare al greutății de 12 uncii sau o livră îaprox. 500 gă în. trad.ă. Haruspice — la etrusci și la romani, preot care prezicea viitorul examinând măruntaiele animalelor sacrificate în. trad.ă. Ubi tu Gaia ego Gaius î„Unde tu vei fi Gaia, eu voi fi Gaius“ă — formulă matrimonială ce reprezenta, în cadrul cununiei, angajamentul soțului de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]