KorAP: Find »[drukola/base=eugenic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...23 >

555 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

și Revista de Medicină Legală, până la periodice adresate publicului larg, de exemplu, Societatea de Mâine, Transilvania și Calendarul Asociațiunii. Se discuta atât de mult despre ideile eugeniste, Încât până și ziare ca Universul sau Adevărul publicau ocazional articole despre sterilizarea eugenică și controlul nașterilor. Pe lângă familiarizarea publicului român cu ideile eugeniste, care, de fapt, generau o cultură eugenică, o contribuție importantă la definirea României interbelice, eugeniștii urmăreau să pună În aplicare reforme În domeniul sănătății publice și al educației. Ei au

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Calendarul Asociațiunii. Se discuta atât de mult despre ideile eugeniste, Încât până și ziare ca Universul sau Adevărul publicau ocazional articole despre sterilizarea eugenică și controlul nașterilor. Pe lângă familiarizarea publicului român cu ideile eugeniste, care, de fapt, generau o cultură eugenică, o contribuție importantă la definirea României interbelice, eugeniștii urmăreau să pună În aplicare reforme În domeniul sănătății publice și al educației. Ei au impus În Învățământ predarea ideilor eugeniste de la școala primară până la Învățământul medical universitar și au Încercat să

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Începând de la pregătirea doctorilor, Îngrijirea copiilor și controlul bolilor venerice, până la igiena industrială și strângerea de fonduri pe plan local pentru sănătatea publică. Totuși, cum eugeniștii din România se pronunțau, În general, Împotriva sterilizării ca mijloc de generare a Îmbunătățirilor eugenice, această lege nu a inclus astfel de măsuri. În schimb, legea Moldovan și alte politici și-au pus speranța În educație și În puterea persuasiunii - În faptul că indivizii Își vor schimba comportamentul dacă vor fi informați despre limitele lor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
inclus astfel de măsuri. În schimb, legea Moldovan și alte politici și-au pus speranța În educație și În puterea persuasiunii - În faptul că indivizii Își vor schimba comportamentul dacă vor fi informați despre limitele lor biologice și responsabilitățile lor eugenice. Sub presiunea susținătorilor eugeniei au mai fost promulgate unele măsuri restrictive la mijlocul anilor ’30. Avortul a fost interzis prin lege, cu o singură excepție - atunci când prerogativele eugenice dictau necesitatea de a Împiedica reproducerea (dacă părinții sufereau de defecte ereditare). Totuși

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
schimba comportamentul dacă vor fi informați despre limitele lor biologice și responsabilitățile lor eugenice. Sub presiunea susținătorilor eugeniei au mai fost promulgate unele măsuri restrictive la mijlocul anilor ’30. Avortul a fost interzis prin lege, cu o singură excepție - atunci când prerogativele eugenice dictau necesitatea de a Împiedica reproducerea (dacă părinții sufereau de defecte ereditare). Totuși, chiar și În acest caz, avortul rămânea voluntar. O altă măsură restrictivă urmărea să Împiedice căsătoria etnicilor români cu persoane aparținând altor etnii. Deși nu exista o

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a unui Weltanschauung ale cărui implicații se extind dincolo de definirea și controlul capacităților reproductive ale femeilor și de omogenizarea rasială a națiunii. Transformarea diferențelor de gen și a celor etnice/rasiale În criterii de definire și impunere a ierarhiei sociale eugenice a reprezentat o modalitate de a renegocia legitimitatea tuturor acțiunilor În relația dintre prerogativele individuale și cele comunitare. Măsurile eugenice au acționat la fel de pregnant În sensul distrugerii autonomiei indivizilor „normali” ca și În cazul celor „degenerați”19. Fără Îndoială, au

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a națiunii. Transformarea diferențelor de gen și a celor etnice/rasiale În criterii de definire și impunere a ierarhiei sociale eugenice a reprezentat o modalitate de a renegocia legitimitatea tuturor acțiunilor În relația dintre prerogativele individuale și cele comunitare. Măsurile eugenice au acționat la fel de pregnant În sensul distrugerii autonomiei indivizilor „normali” ca și În cazul celor „degenerați”19. Fără Îndoială, au existat deosebiri calitative de proporții Între tratamentul efectiv al acestor două categorii de indivizi. Eugeniștii doreau Însă ca deciziile despre

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
tradiție consolidată a intervenției statului În asigurarea bunăstării sociale, a sănătății publice și a altor activități publice propuse de eugeniști. În Franța, Marea Britanie și Statele Unite, sprijinul neguvernamental acordat acestor activități a oferit o bază substitutivă pentru a experimenta cu proiectele eugenice. Dar tocmai datorită existenței acestor alternative, precum și datorită prezenței unei culturi politice a individualismului, eforturile eugeniștilor de a modifica legislația și de extinde responsabilitățile statului În domeniul sănătății publice și al asigurării bunăstării generale nu au avut succes În aceste

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
reformelor sociale, despre rolurile femeilor și despre responsabilitatea statului În asigurarea bunăstării sociale. Mai mult, eugeniștii au impus adoptarea unei serii de măsuri legislative În domeniul sănătății publice, de la legea Moldovan, adoptată În 1930, și până la legalizarea avortului pe criterii eugenice. Eugeniștii au fost, de asemenea, implicați În promovarea reformelor În educație pentru toate nivelurile. Un alt instrument metodologic important pentru lucrarea de față este analiza de gen, așa cum arată și secțiunea de mai sus referitoare la istoriografia mișcărilor eugeniste. În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În societate și pentru a justifica legitimitatea revendicărilor sale asupra destinelor claselor inferioare. Evidențiez, de asemenea, dimensiunea etnică a discursului eugenist, care urmărea să consolideze autoritatea clasei de mijloc profesionale, de etnie română, În asumarea conducerii tehnocrate a viitorului stat eugenic. Eugeniștii nu au susținut un sistem special de cote pentru a asigura predominanța etnicilor români În administrație, educație și În profesiile liberale. Cu toate acestea, În discuțiile eugeniștilor despre căsătoriile mixte sau despre dezvoltarea urbană apar referiri dese la preponderența

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În poziții de autoritate În aceste domenii ca fiind o problemă socială care pune În pericol sănătatea Întregii națiuni. Structura cărțiitc "Structura cărții" Studiul este alcătuit din două părți: prima parte discută ideile eugeniste, iar cea de-a doua reformele eugenice. Capitolul 1 prezintă datele biografice ale celor mai importanți membri ai mișcării eugeniste, oferind astfel contextul istoric necesar pentru a interpreta modul În care eugeniștii au reformulat relațiile sociale În termeni biologizanți, precum și direcțiile ideologice pe care ideile lor le-

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
reprezentată de efortul de a elibera din ignoranță Întreaga populație de etnie română și de a-i mobiliza În acest fel energiile fizice și intelectuale. Cea de-a doua tendință a fost de a direcționa energiile astfel descătușate către scopurile eugenice. Dubla dorință a eugeniștilor - de a mobiliza și, În același timp, de a controla energiile umane - se regăsește și În reformele eugenice din domeniul sănătății publice, care fac subiectul capitolului 6. Deși eugeniștii, În special Moldovan, au creat În perioada

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
fizice și intelectuale. Cea de-a doua tendință a fost de a direcționa energiile astfel descătușate către scopurile eugenice. Dubla dorință a eugeniștilor - de a mobiliza și, În același timp, de a controla energiile umane - se regăsește și În reformele eugenice din domeniul sănătății publice, care fac subiectul capitolului 6. Deși eugeniștii, În special Moldovan, au creat În perioada interbelică o legislație cuprinzătoare În sfera sănătății publice, contribuțiile lor În acest domeniu nu au fost scutite de eșecuri. Adepții ideilor eugeniste

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de director al acestuia până În august 1940, când armata ungară a ocupat Transilvania de nord19. Institutul de Igienă Socială a devenit cea mai importantă instituție În susținerea eugeniei de pe teritoriul României. Mai multe generații de medici au studiat aici teoriile eugenice și s-au pregătit pentru aplicarea eugeniei În laborator și În cercetarea de teren. Lista cursurilor oferite și proiectele specifice din domeniul sănătății și igienei publice derulate de acest institut s-au dezvoltat pe baza interesului general pentru eugenie al

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
părțile mai vechi ale Regatului. Moldovan și-a folosit experiența din armată pentru a Înțelege cauzele nivelului aparent dezastruos al sănătății populației și pentru a formula soluții pentru această situație critică. Tehnica pe care o folosea Moldovan nu era intrinsec eugenică. Cu toate acestea, modul specific de analiză a problemelor de sănătate ale populației, așa cum reieșeau din datele culese, soluțiile obținute și obiectivele pe termen lung ale măsurilor aplicate erau direct legate de viziunea sa eugenistă mai largă 20. Interesul de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
derularea unor proiecte, printre care se număra noul Serviciu Social. Ca membru de prim rang al Consiliului și ca lider al noului Serviciu Social, Gusti a intervenit de mai multe ori În ajutorul eforturilor lui Moldovan de a promova reformele eugenice, acordând subvenții de stat pentru activitățile Astrei 28. La acel moment, Moldovan renunțase deja la ambițiile de a obține o schimbare la nivel național prin adoptarea unei legislații de ansamblu și acționa În continuare În scopul introducerii eugeniei În educație

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În curând unele dintre cele mai importante canale de articulare și implementare a programelor de orientare eugenistă din Transilvania. Pentru că aceste măsuri au precedat orice inițiativă finanțată de stat, liderii Astrei au continuat să susțină autonomia activităților organizației În ceea ce privește programele eugenice și au negociat implicarea În acțiunile guvernamentale ulterioare care sperau să Își Întemeieze succesul pe experiența dovedită a Astrei În acest domeniu 32. Modificarea obiectivelor principale ale activităților Astrei a avut un impact enorm asupra mișcării eugeniste. Deși Secția Biopolitică

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
români, din toate straturile sociale, a eforturilor lui Moldovan În cadrul Astrei, Începând cu 1918. (Alegerile din cadrul Astrei erau democratice, fiecare membru activ având drept de vot.) Având În vedere că eforturile lui Moldovan se concentraseră aproape exclusiv asupra promovării educației eugenice și a programelor de igienă publică și de Îngrijire preși postnatală conform principiilor eugenice, alegerea sa ca președinte al organizației reprezenta totodată un gest de adeziune la ideile și obiectivele sale eugeniste, Îndelung popularizate. Alegerea și menținerea lui Moldovan În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Alegerile din cadrul Astrei erau democratice, fiecare membru activ având drept de vot.) Având În vedere că eforturile lui Moldovan se concentraseră aproape exclusiv asupra promovării educației eugenice și a programelor de igienă publică și de Îngrijire preși postnatală conform principiilor eugenice, alegerea sa ca președinte al organizației reprezenta totodată un gest de adeziune la ideile și obiectivele sale eugeniste, Îndelung popularizate. Alegerea și menținerea lui Moldovan În funcția de președinte al Astrei până În 1947 semnalează un interes și o susținere autentică

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
președinte al Astrei până În 1947 semnalează un interes și o susținere autentică a eugeniei din partea membrilor de rând ai acestei organizații de proporții 38. Astra a devenit de asemenea o sursă esențială de finanțare pentru o nouă publicație periodică, Buletin Eugenic și Biopolitic, care fusese inițiată de Moldovan În 1927. Organizația a furnizat inițial și piața pentru această publicație. Pe parcursul celor doisprezece ani În care a apărut, Buletinul Eugenic și Biopolitic a devenit cea mai importantă sursă de informare pentru cei

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
asemenea o sursă esențială de finanțare pentru o nouă publicație periodică, Buletin Eugenic și Biopolitic, care fusese inițiată de Moldovan În 1927. Organizația a furnizat inițial și piața pentru această publicație. Pe parcursul celor doisprezece ani În care a apărut, Buletinul Eugenic și Biopolitic a devenit cea mai importantă sursă de informare pentru cei interesați de ideile, organizațiile, legislația și programele eugenice din afară și În polemicile din România referitoare la sănătatea publică, la controlul reproducerii, rolul medicilor din mediul rural și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În 1927. Organizația a furnizat inițial și piața pentru această publicație. Pe parcursul celor doisprezece ani În care a apărut, Buletinul Eugenic și Biopolitic a devenit cea mai importantă sursă de informare pentru cei interesați de ideile, organizațiile, legislația și programele eugenice din afară și În polemicile din România referitoare la sănătatea publică, la controlul reproducerii, rolul medicilor din mediul rural și amenințările biologice la adresa sănătății națiunii. Ideile eugeniste erau popularizate și prin intermediul altor câteva publicații finanțate de Astra, În special Calendarul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Ministerului Sănătății, Moldovan a reușit să realizeze un proiect de lege care urma să modifice radical nu doar programele active din domeniul sănătății publice, ci chiar Întregul concept de Îngrijire a sănătății, precum și instituțiile relevante, astfel Încât acestea să corespundă principiilor eugenice. Legea a fost aprobată În 1930, dar versiunea finală reprezenta o variantă moderată a proiectului lui Moldovan, secțiunile eugeniste cele mai radicale fiind eliminate În timpul dezbaterilor preliminare. Mai mult, o dată cu schimbarea de Cabinet din 1931, În urma căreia Moldovan și-a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
autoritate semnificativă În crearea și implementarea programelor de schimbare și mobilizare socială. În perioada scurtă În care această lege a fost În vigoare, până În august 1940, Serviciul Social a oferit Încă un cadru instituțional important pentru popularizarea ideilor și programelor eugenice În Transilvania. După debutul celui de-al doilea război mondial și cedarea Transilvaniei de Nord către Ungaria, Moldovan a mutat Institutul de Igienă Socială la Sibiu, unde a continuat să Își desfășoare activitatea la o scară mult redusă până În 1945

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
membru al Academiei Române de Medicină. Epigonii lui Moldovan: Petre Râmneanțutc "Epigonii lui Moldovan \: Petre Râmneanțu" Moldovan a recrutat cu atenție câteva generații de colaboratori și studenți care au mers pe urmele sale și au contribuit la difuzarea ideilor și programelor eugenice, fie În cadrul Universității din Cluj și al școlii sale de medicină, fie În cadrul Astrei sau al altor forumuri publice. Cei mai apropiați colaboratori ai săi au fost Petre Râmneanțu și Iordache Făcăoaru, ambii foști studenți ai lui Moldovan. Râmneanțu a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]