90 matches
-
a colectat mostre de apă dintr-un lac cu apă dulce, în care a găsit „animalcule” care erau „verzi la mijloc, iar în față și în spate albe.” Clifford Dobell spune că este „aproape sigur” că Antoni se referea la euglene, „al căror aranjament al cromatoforilor [...] îi dă acestei flagelate această aparență la o magnificație mai scăzută.” Douăzeci de ani mai târziu, John Harris a publicat o serie de observații microscopice în care a scris despre euglenele găsite într-o baltă
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
Antoni se referea la euglene, „al căror aranjament al cromatoforilor [...] îi dă acestei flagelate această aparență la o magnificație mai scăzută.” Douăzeci de ani mai târziu, John Harris a publicat o serie de observații microscopice în care a scris despre euglenele găsite într-o baltă: „creaturi ovale al căror mijloc era verde ca iarba, dar cu fiecare capăt clar și transparent”, care „se contractau și dilatau, se rostogoleau de multe ori la rând, apoi țâșneau ca peștii.” În 1787, Otto Friedrich
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
Friedrich Müller a dat o descriere mai completă a organismului, pe care l-a numit "Cercaria viridis", observându-i culoarea verde și forma schimbătoare a corpului. Müller a mai desenat niște ilustrații care arătau cu acuratețe mișcările ondulatorii ale corpului euglenei. În 1830, Christian Gottfried Ehrenberg a redenumit "Cercaria" „"Euglena viridis"” și a plasat-o, în sistemul său fără succes de clasificare, în Polygastrica în familia Astasiaea, care cuprindea creaturi cu mai multe „burți”, formă schimbătoare a corpului, fără pseudopozi sau
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
organismului, pe care l-a numit "Cercaria viridis", observându-i culoarea verde și forma schimbătoare a corpului. Müller a mai desenat niște ilustrații care arătau cu acuratețe mișcările ondulatorii ale corpului euglenei. În 1830, Christian Gottfried Ehrenberg a redenumit "Cercaria" „"Euglena viridis"” și a plasat-o, în sistemul său fără succes de clasificare, în Polygastrica în familia Astasiaea, care cuprindea creaturi cu mai multe „burți”, formă schimbătoare a corpului, fără pseudopozi sau lorice Folosindu-și nou-inventatul microscop acromatic, Ehrenberg a văzut
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
în sistemul său fără succes de clasificare, în Polygastrica în familia Astasiaea, care cuprindea creaturi cu mai multe „burți”, formă schimbătoare a corpului, fără pseudopozi sau lorice Folosindu-și nou-inventatul microscop acromatic, Ehrenberg a văzut organul detector de lumină al euglenei, și a dedus în mod greșit că ar avea un sistem nervos. Această caracteristică a dat numele genului, construit din rădăcina grecească „eu-” (bun, adevărat) și cuvântul „glēnē” (ochi, articulație). Totuși Ehrenberg nu a văzut flagelul euglenei. Primul care a
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
de lumină al euglenei, și a dedus în mod greșit că ar avea un sistem nervos. Această caracteristică a dat numele genului, construit din rădăcina grecească „eu-” (bun, adevărat) și cuvântul „glēnē” (ochi, articulație). Totuși Ehrenberg nu a văzut flagelul euglenei. Primul care a scris despre asta a fost Félix Dujardin, care l-a adăugat la lista de caracteristici descriptive ale genului în 1841. Ulterior, clasa Flagellata (Cohn, 1853) a fost creată pentru a include protiste ca "Euglena", cu unul sau
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
a văzut flagelul euglenei. Primul care a scris despre asta a fost Félix Dujardin, care l-a adăugat la lista de caracteristici descriptive ale genului în 1841. Ulterior, clasa Flagellata (Cohn, 1853) a fost creată pentru a include protiste ca "Euglena", cu unul sau mai multe flagele. Chiar dacă taxonul a fost suprimat, flagelele încă sunt folosite intens la identificarea speciilor de protiste.
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
al SUA. Nu ar fi corect dacă nu aș Începe raspunsul cu ceva clarificări: a. Eu sunt om de știință. Am fost olimpic la geografie, biologie și științele pământului. Cele mai Întâlnite personaje din lecturile mele au fost cumulonimbus si euglena. b. Nu am suportat lectura impusă, În speță cea de la școală. Am fost de-a dreptul proactiv În liceu, elev exemplar, cu toate lecturile la zi. Atât doar că nu mi-am luat vreodată hrana sufletească din acele lecturi tocmai
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
din bălți, cuprinde organisme microscopice (componenta microscopică) si macroscopice (componenta macroscopică). Organismele microscopice se dezvoltă pe pereții acvariului, pe plantele superioare și in masa apei. Algele verzi formează colonii în forma de stele, lanțuri, evantaie. În acvariu mai trăiesc: bacterii, euglene, parameci, purici de apă. Hidrele pot ajunge în acvariu cu ocazia administrării de hrană vie, recoltata din bălți. Odată pătrunse in acvariu, hidrele se înmulțesc rapid, prin înmugurire, invadând pereții, substratul și plantele. Pentru a nu deveni dăunătoare, hidrele trebuie
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
este prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic (în engleză: "deoxyribonucleic acid", "DNA"). Acesta este format din molecule organice dintre cele mai complexe. Substanța se găsește în fiecare celulă a ființelor vii și este esențială pentru identitatea oricărui organism, de la "Euglena viridis", mica ființă unicelulară aflată la granița dintre plante și animale, și până la "Homo sapiens sapiens", omul contemporan. Din punct de vedere chimic, -ul este un acid nucleic. Este o polinucleotidă, adică un compus în structura căruia se repetă un
ADN () [Corola-website/Science/298457_a_299786]
-
o judec, întrucât n-aveam nici un gând să mă bag în patul ei. Era foarte blondă, îmbujorată, cu o frumusețe dură, o față de pekinez, sprâncene lungi care erau continuate cu un creion subțire spre frunte în sus, de parcă erau codițele euglenei verzi, săltând din conturul lor natural către urechiușele ei mici și blonde care trebuiau căutate cu atenție printre zulufi, cu o gură mare, care denota un suflet cu pofte imense, nestăvilit; spunea tot ce avea chef, nepunându-și nici un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
izbea, turbat, cu piciorul În ușa care bubuia și dădea să sară din țâțâni. Îi striga celui ascuns dincolo de ea că nu e decât un nenorocit de Avogadro, o huilă, un lignit, un antracit, un Mendeelev, un protozoar și o euglenă, un mojar și o retortă, o alveolă pulmonară și un colon Împuțit - adică mațul curului, cum Îi traducea el lui Ghiță, care apucase deja o bâtă noduroasă de sânger, lucioasă de atâta mângâiat În palme, și se pregătea să deschidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
jumătate. Dacă se va continua așa, în scurtă vreme, Divizia A va deveni o Daciadă la care va putea aspira oricare ceapeu fruntaș. Profesioniștii în acte vor planta puieți și vor raporta golaveraje la hectar. În apele patriei vor apărea euglene verzi, care apoi se vor numi echipe de prim eșalon. La „Cotele apelor rîurilor“ n-ar fi exclus să se audă: „Supurul de Jos, crește trei puncte la adevăr, Gurahonț, promovează în Divizia A, nea Jean staționează de 20 de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Charlton. Ca să nu mai spunem că ungurii îl îngroapă pe Puskas cu funeralii naționale. Noi îi îngropăm pe-ai noștri de vii sub zoaiele unor ambiții mărunte de zi cu zi, așteptînd ca generația messenger să-i uite, în detrimentul unor euglene bipede și scrîșnite, mereu puse pe scandaluri de doi lei, ce-și spun finanțatori și au impresia c-au inventat centrul terenului și aerul cu care se umflă mingea. martie 2007 Partea a VI-a NU VĂ APLECAȚI îN AFARA FOTBALULUI
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
apoi să se apropie sau să evite. Este ușor să creezi un mecanism simplu care să abordeze lumina în acest fel, întotdeauna urmând lumina, deși niciodată repetând modelul exact al mișcărilor specifice. De fapt, un simplu organism fototropic, precum o euglenă unicelulară, poate răspunde numai în acest fel. Este clar că răspunsurile cibernetice de acest tip sunt mult mai flexibile decât răspunsurile balistice specifice date la indicii speciali de apăsare a butonului și că o analiză S-R nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
and behavioural changes following ventral frontal lobe damage", în Neuropsychologia, 34(4), 1996, pp. 247-261. Jacques, le Goff., Pentru un alt Ev Mediu, Editura Meridiane, București, 1986. James, T.W., Crescitelli F., Loew E.R., McFarland W.N., "The eyespot of Euglena gracilis: a microspectrophotometric study", în Vision Res., 32(9), 1992, pp. 1583-1591. Johanna, Nichols, Linguistic Diversity in Space and Time, University of Chicago Press, Chicago,1992. Koch, C., The Mind's! The Quest for Consciousness: A Neurobiological Approach, Ed. Roberts
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
atât ca mâncare cât iubire. Sau, pentru că bruma se așează pe frunze, Încă vrezi ori dimpotrivă, complementarul roșcat, nu pe vreo blană. Dar ocolesc capcana, aceea că planta chiar are apă, adică sevă, În loc de sânge deși, prin vechiul ei strămoș, Euglena, ar fi putut alege drumul animalului. Și totuși sunt plante care au sânge, mai precis hemoglobină, mai concret Încă, leghemoglobină, cu care ele, mazărea, fasolea, bobul, soia, trifoiul, ca și lucerna, ademenesc bacteriile fixatoare de azot să locuiască În propriile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ei mod de a susține evoluția. Evoluție care, În același timp a făcut biocâmpul mediului tot mai puțin negentropic. În compensație... Dacă privim evoluția susținută de animal, și ea urmărește, prin biocâmp, aceeași creștere a negentropiei. Dar, de la ancestrala plantă-animal - Euglena -, animalul a născut evident tot animale, dar vizibil diferite: doar câteva, cele din urmă: pești, batracieni, reptile, mamifere. Și În final omul, cu cel mai puternic biocâmp. Desigur, așa cum bacteria ancestrală de acum mai bine de trei miliarde de ani
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai iuți de picior, animalele Își găseau scăparea În ele Însele, evoluând și astfel luând-o de la capăt sub o nouă mască, care le oferea o libertate de moment, până la demascare. Așa au parcurs repede drumul de la ancestrala plantă- animal, Euglena, până mai-mai să ajungă pești. De altfel uscatul, complet steril, le-ar fi condamnat la foame. Cu traista plină cu de-ale gurii - accesul la energia Soarelui adică - plantele leneviseră În tot acest timp, ajungând doar alge, fie ele pluricelulare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ariile de sinteză asociativă (v. imaginea de mai jos) sunt mult mai intense în prezența unui fond emoțional, în regiunea limbică. Înalta diferențiere și specializare a procesului de vedere are loc în dinamica evoluției lui Homo Sapiens. Organismele unicelulare ca euglena, din clasa euglinoficeelor (în traducere din greacă "ochi frumoși") sunt înzestrate cu o clorofilă care utilizează lumina ca sursă de energie în mod direct, adică își dirijează înotul în mediul ambiant în funcție de direcția luminii solare. Văzul euglenei este vederea în
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Organismele unicelulare ca euglena, din clasa euglinoficeelor (în traducere din greacă "ochi frumoși") sunt înzestrate cu o clorofilă care utilizează lumina ca sursă de energie în mod direct, adică își dirijează înotul în mediul ambiant în funcție de direcția luminii solare. Văzul euglenei este vederea în forma ei cea mai primitivă, este forma primară de reactivitate biologică la folosirea luminii ca sursă de energie vitală (James TW20) . Ariile vizuale asociative parietale, frontale și temporale care participă împreună cu ariile occipitale (care nu apar pe
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
vederii V2 și V4 la Macacus Rhesus. Acest studiu marchează un pas înainte în înțelegerea fiziologiei vederii. 19 Rees analizează implicațiile asupra conștiinței ale noilor realizări în neurofiziologia vederii. 20 James T.W. a întreprins un studiu foarte elaborat despre Euglena Gracilis și a stabilit, cu ajutorul microspectrofotometriei, că spectrul luminii care acționează asupra ei se află între 380-500 nm. 21 Crick F. și Koch C. consideră conștiința ca fiind rezultatul activității complexelor neuronale responsabile de consolidarea memoriei pe termen lung (CC3
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
modalitate mai directă de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției, atât În regnul vegetal cât și În cel animal, vom găsi, la un moment dat, o plantă care se mișcă și vânează sau un animal cu clorofilă, anume Euglena viridis. Atunci, botanistul și zoologul care au parcurs acest drum sfârșind prin a se izbi unul de altul În balta ori mlaștina În care această plantă sau animăluț Își duce viața, ar avea de ales: să așeze acest organism În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
punctul sensibil, ce poate genera dezechilibre, pentru că este sursa sau germenul unui eventual salt calitativ. De aceea, prudența evoluției a Încercat ca ambele componente biocenotice, autotrofă, respectiv heterotrofă, să fie Înglobate Într’un singur organism, Încă mai mult, unicelular. Astfel Încât, Euglena poate face, grație clorofilei, fotosinteză, evident dacă are lumină. Dar se poate hrăni cu alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care scop e Înzestrată cu un fel de gură și cu posibilități de mișcare. Dar, ca alternativă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
grație clorofilei, fotosinteză, evident dacă are lumină. Dar se poate hrăni cu alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care scop e Înzestrată cu un fel de gură și cu posibilități de mișcare. Dar, ca alternativă la biocenoză, Euglena mai face ceva. Nu neapărat devine autotrofă atunci când are lumină, respectiv heterotrofă când e Întuneric. Dimpotrivă, ea poate fi heterotrofă chiar când are lumină. Intrarea ei Într’o stare ori alta e determinată de caracterul redox al mediului, ea Îndeplinind
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]