89 matches
-
este un organism unicelular (protozoar) care face parte (după Georgescu, 1997) din Regnul Protista, Subregnul Protozoa (gr. "protos": primul, "zoon": animal), Încrengătura Sarcomastigophora, Subîncrengătura Flagellata (Mastigophora), Clasa Phytomastigophorea. face legătura intre regnul animal si cel vegetal. Mediul de viață al euglenei verzi este cel acvatic. Euglena trăiește în lacuri, bălți și mlaștini cu apă dulce și sărată, dar mai ales în apă dulce. Euglena verde are dimensiuni de 0,1 - 0,2 mm, iar forma sa este fusiformă. Conform numelui, are
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
care face parte (după Georgescu, 1997) din Regnul Protista, Subregnul Protozoa (gr. "protos": primul, "zoon": animal), Încrengătura Sarcomastigophora, Subîncrengătura Flagellata (Mastigophora), Clasa Phytomastigophorea. face legătura intre regnul animal si cel vegetal. Mediul de viață al euglenei verzi este cel acvatic. Euglena trăiește în lacuri, bălți și mlaștini cu apă dulce și sărată, dar mai ales în apă dulce. Euglena verde are dimensiuni de 0,1 - 0,2 mm, iar forma sa este fusiformă. Conform numelui, are culoarea verde. Prezintă un flagel
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
Subîncrengătura Flagellata (Mastigophora), Clasa Phytomastigophorea. face legătura intre regnul animal si cel vegetal. Mediul de viață al euglenei verzi este cel acvatic. Euglena trăiește în lacuri, bălți și mlaștini cu apă dulce și sărată, dar mai ales în apă dulce. Euglena verde are dimensiuni de 0,1 - 0,2 mm, iar forma sa este fusiformă. Conform numelui, are culoarea verde. Prezintă un flagel ce are o lungime de până la 1/3 din lungimea corpului, cu ajutorul acestuia putând să înoate rapid. Prezintă
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
Prezintă un flagel ce are o lungime de până la 1/3 din lungimea corpului, cu ajutorul acestuia putând să înoate rapid. Prezintă un singur grup de cloroplaste aranjate radial, în formă de stea (vizibile doar la microscopul electronic de mare putere). Euglena verde are corpul format dintr-o singură celulă cu: membrană, (care conține citoplasmă, cromatofori cu clorofilă, vacuolă contractilă, având rol în excreție, stigmă-organit fotosensibil (pata roșie)-, flagel), nucleu și corpusul bazal (care are rolul de a pune în mișcare flagelul
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
are corpul format dintr-o singură celulă cu: membrană, (care conține citoplasmă, cromatofori cu clorofilă, vacuolă contractilă, având rol în excreție, stigmă-organit fotosensibil (pata roșie)-, flagel), nucleu și corpusul bazal (care are rolul de a pune în mișcare flagelul). Sensibilitatea euglenei verzi este asigurată prin pata roșie situată la baza flagelului, iar astfel euglena verde se orientează spre lumină. De asemenea, prin membrană, ea simte uscăciunea, căldura, umiditatea, frigul etc. Locomoția euglenei verzi se realizează prin înot, cu ajutorul flagelului și a
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
cu clorofilă, vacuolă contractilă, având rol în excreție, stigmă-organit fotosensibil (pata roșie)-, flagel), nucleu și corpusul bazal (care are rolul de a pune în mișcare flagelul). Sensibilitatea euglenei verzi este asigurată prin pata roșie situată la baza flagelului, iar astfel euglena verde se orientează spre lumină. De asemenea, prin membrană, ea simte uscăciunea, căldura, umiditatea, frigul etc. Locomoția euglenei verzi se realizează prin înot, cu ajutorul flagelului și a corpusculului bazal (care pune în mișcare flagelul). Ca orice organism viu, pentru a
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
are rolul de a pune în mișcare flagelul). Sensibilitatea euglenei verzi este asigurată prin pata roșie situată la baza flagelului, iar astfel euglena verde se orientează spre lumină. De asemenea, prin membrană, ea simte uscăciunea, căldura, umiditatea, frigul etc. Locomoția euglenei verzi se realizează prin înot, cu ajutorul flagelului și a corpusculului bazal (care pune în mișcare flagelul). Ca orice organism viu, pentru a trăi, euglena are nevoie de oxigen. Acesta trece în corpul animalului prin toată suprafața membranei. În citoplasmă au
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
se orientează spre lumină. De asemenea, prin membrană, ea simte uscăciunea, căldura, umiditatea, frigul etc. Locomoția euglenei verzi se realizează prin înot, cu ajutorul flagelului și a corpusculului bazal (care pune în mișcare flagelul). Ca orice organism viu, pentru a trăi, euglena are nevoie de oxigen. Acesta trece în corpul animalului prin toată suprafața membranei. În citoplasmă au loc arderi, în urma cărora rezultă energia necesară vieții și dioxidul de carbon, care este eliminat tot prin membrana celulei. La baza flagelului se află
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
Euglena este un gen de protiste unicelulare care se mișcă cu ajutorul unui flagel. Este cel mai bine studiat gen din clasa Euglenoidea, o clasă diversă care conține 54 de genuri și cel puțin 800 de specii. Euglenele pot fi găsite în
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
Euglena este un gen de protiste unicelulare care se mișcă cu ajutorul unui flagel. Este cel mai bine studiat gen din clasa Euglenoidea, o clasă diversă care conține 54 de genuri și cel puțin 800 de specii. Euglenele pot fi găsite în apa dulce, sau, mai rar, în apa sărată. Sunt abundente în apele liniștite, unde se pot înmulți foarte mult, colorând apa în verde ("E. viridis") sau în roșu ("E. sanguinea"). Specia "Euglena gracilis" a fost utilizată
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
puțin 800 de specii. Euglenele pot fi găsite în apa dulce, sau, mai rar, în apa sărată. Sunt abundente în apele liniștite, unde se pot înmulți foarte mult, colorând apa în verde ("E. viridis") sau în roșu ("E. sanguinea"). Specia "Euglena gracilis" a fost utilizată pe scară largă în laboratoare ca organism model. Cele mai multe specii de euglene au cloroplaste în interiorul corpului, care le dau posibilitatea să se hrănească prin autotrofie, ca plantele. Totuși, se mai pot hrăni și prin heterotrofie, cum
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
sărată. Sunt abundente în apele liniștite, unde se pot înmulți foarte mult, colorând apa în verde ("E. viridis") sau în roșu ("E. sanguinea"). Specia "Euglena gracilis" a fost utilizată pe scară largă în laboratoare ca organism model. Cele mai multe specii de euglene au cloroplaste în interiorul corpului, care le dau posibilitatea să se hrănească prin autotrofie, ca plantele. Totuși, se mai pot hrăni și prin heterotrofie, cum fac animalele. Cum "Euglena" are trăsături ale plantelor, dar și ale animalelor, primii taxonomiști au întâmpinat
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
utilizată pe scară largă în laboratoare ca organism model. Cele mai multe specii de euglene au cloroplaste în interiorul corpului, care le dau posibilitatea să se hrănească prin autotrofie, ca plantele. Totuși, se mai pot hrăni și prin heterotrofie, cum fac animalele. Cum "Euglena" are trăsături ale plantelor, dar și ale animalelor, primii taxonomiști au întâmpinat dificultăți în taxonomia linneană de două regnuri. Problema de a clasifica aceste creaturi „neclasificabile” l-a făcut pe Ernst Haeckel să adauge încă un regn la "Animale" and
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
ale animalelor, primii taxonomiști au întâmpinat dificultăți în taxonomia linneană de două regnuri. Problema de a clasifica aceste creaturi „neclasificabile” l-a făcut pe Ernst Haeckel să adauge încă un regn la "Animale" and "Vegetabile" lui Linnaeus: regnul Protista.. O euglenă tipică are între 20 și 300 µm. Când se hrănește prin heterotrofie, "Euglena" înconjoară o particulă de hrană și o consumă prin fagocitoză. Atunci când există suficientă lumină solară, "Euglena" își folosește cloroplastele care conțin clorofilă a și clorofilă b în
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
Problema de a clasifica aceste creaturi „neclasificabile” l-a făcut pe Ernst Haeckel să adauge încă un regn la "Animale" and "Vegetabile" lui Linnaeus: regnul Protista.. O euglenă tipică are între 20 și 300 µm. Când se hrănește prin heterotrofie, "Euglena" înconjoară o particulă de hrană și o consumă prin fagocitoză. Atunci când există suficientă lumină solară, "Euglena" își folosește cloroplastele care conțin clorofilă a și clorofilă b în producerea de zaharuri prin fotosinteză. Cloroplastele euglenelor sunt înconjurate de trei membrane, în timp ce
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
un regn la "Animale" and "Vegetabile" lui Linnaeus: regnul Protista.. O euglenă tipică are între 20 și 300 µm. Când se hrănește prin heterotrofie, "Euglena" înconjoară o particulă de hrană și o consumă prin fagocitoză. Atunci când există suficientă lumină solară, "Euglena" își folosește cloroplastele care conțin clorofilă a și clorofilă b în producerea de zaharuri prin fotosinteză. Cloroplastele euglenelor sunt înconjurate de trei membrane, în timp ce cloroplastele plantelor și a algelor verzi (în care "Euglena" a fost plasată de taxonomiștii timpurii) au
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
µm. Când se hrănește prin heterotrofie, "Euglena" înconjoară o particulă de hrană și o consumă prin fagocitoză. Atunci când există suficientă lumină solară, "Euglena" își folosește cloroplastele care conțin clorofilă a și clorofilă b în producerea de zaharuri prin fotosinteză. Cloroplastele euglenelor sunt înconjurate de trei membrane, în timp ce cloroplastele plantelor și a algelor verzi (în care "Euglena" a fost plasată de taxonomiștii timpurii) au doar două. Acest lucru a fost luat ca dovadă că cloroplastele euglenelor au evoluat dintr-o algă verde
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
prin fagocitoză. Atunci când există suficientă lumină solară, "Euglena" își folosește cloroplastele care conțin clorofilă a și clorofilă b în producerea de zaharuri prin fotosinteză. Cloroplastele euglenelor sunt înconjurate de trei membrane, în timp ce cloroplastele plantelor și a algelor verzi (în care "Euglena" a fost plasată de taxonomiștii timpurii) au doar două. Acest lucru a fost luat ca dovadă că cloroplastele euglenelor au evoluat dintr-o algă verde eucariotă care trăia înăuntrul ei. Astfel, similaritățile intrigante dintre "Euglena" și plante nu au apărut
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
producerea de zaharuri prin fotosinteză. Cloroplastele euglenelor sunt înconjurate de trei membrane, în timp ce cloroplastele plantelor și a algelor verzi (în care "Euglena" a fost plasată de taxonomiștii timpurii) au doar două. Acest lucru a fost luat ca dovadă că cloroplastele euglenelor au evoluat dintr-o algă verde eucariotă care trăia înăuntrul ei. Astfel, similaritățile intrigante dintre "Euglena" și plante nu au apărut din cauza înrudirii, ci din cauza acelei simbioze interne (endosimbioze). Analizele filogenetice susțin această ipoteză. Cloroplastele euglenelor conțin pirenoizi folosiți în
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
a algelor verzi (în care "Euglena" a fost plasată de taxonomiștii timpurii) au doar două. Acest lucru a fost luat ca dovadă că cloroplastele euglenelor au evoluat dintr-o algă verde eucariotă care trăia înăuntrul ei. Astfel, similaritățile intrigante dintre "Euglena" și plante nu au apărut din cauza înrudirii, ci din cauza acelei simbioze interne (endosimbioze). Analizele filogenetice susțin această ipoteză. Cloroplastele euglenelor conțin pirenoizi folosiți în sinteza paramilonului, o formă de stocare a energiei în amidon, care ajută euglenele să supraviețuiască perioadelor
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
ca dovadă că cloroplastele euglenelor au evoluat dintr-o algă verde eucariotă care trăia înăuntrul ei. Astfel, similaritățile intrigante dintre "Euglena" și plante nu au apărut din cauza înrudirii, ci din cauza acelei simbioze interne (endosimbioze). Analizele filogenetice susțin această ipoteză. Cloroplastele euglenelor conțin pirenoizi folosiți în sinteza paramilonului, o formă de stocare a energiei în amidon, care ajută euglenele să supraviețuiască perioadelor de lumină slabă. Prezența pirenoizilor ajută la diferențierea genului "Euglena" de alte genuri ale clasei "Euglenoidea", cum ar fi "Lepocinclis
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
similaritățile intrigante dintre "Euglena" și plante nu au apărut din cauza înrudirii, ci din cauza acelei simbioze interne (endosimbioze). Analizele filogenetice susțin această ipoteză. Cloroplastele euglenelor conțin pirenoizi folosiți în sinteza paramilonului, o formă de stocare a energiei în amidon, care ajută euglenele să supraviețuiască perioadelor de lumină slabă. Prezența pirenoizilor ajută la diferențierea genului "Euglena" de alte genuri ale clasei "Euglenoidea", cum ar fi "Lepocinclis" sau "Phacus". Făcând parte din Bikonta, toate euglenoidele au două flagele. În acest gen, unul din flagele
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
acelei simbioze interne (endosimbioze). Analizele filogenetice susțin această ipoteză. Cloroplastele euglenelor conțin pirenoizi folosiți în sinteza paramilonului, o formă de stocare a energiei în amidon, care ajută euglenele să supraviețuiască perioadelor de lumină slabă. Prezența pirenoizilor ajută la diferențierea genului "Euglena" de alte genuri ale clasei "Euglenoidea", cum ar fi "Lepocinclis" sau "Phacus". Făcând parte din Bikonta, toate euglenoidele au două flagele. În acest gen, unul din flagele este foarte scurt și atrofiat, neieșind măcar din celulă. Celălalt este lung și
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
două flagele. În acest gen, unul din flagele este foarte scurt și atrofiat, neieșind măcar din celulă. Celălalt este lung și este foarte vizibil la microscop. În majoritatea speciilor, flagelul lung este folosit la înot. Ca multe alte euglenoide, genul "Euglena" are o structură celulară lângă baza flagelului utilizată în percepția luminii, de culoare roșie și de forma unui punct, compus din granule de carotenoizi. Nu se pare că ar fi fotosensibil; mai degrabă filtrează lumina care pică pe o structură
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
pare că ar fi fotosensibil; mai degrabă filtrează lumina care pică pe o structură care detectează lumina, aflată la baza flagelului (o umflătură, numită și „corp paraflagelar”), care lasă numai anumite lungimi de undă ale luminii să o ajungă. În timp ce euglena se mișcă, structura roșie blochează lumina de pe corpul paraflagelar și face euglena să știe de unde vine lumina, pentru a se mișca spre ea. "Euglena" nu are perete celular, ci o peliculă făcută dintr-un strat de proteine susținut de o
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]