808 matches
-
care și-au cucerit de demult o binemeritată faimă în lumea întreagă, după căderea Constantinopolului (1453î. Spre deosebire de palatul viziriului în care, cum s-a văzut, cadânele umblau majoritatea neînsoțite, în palatul sultanului, nu zăreai picior de cadână fără picior de eunuc, ei, eunucii, prin specificul activității lor obștești, bucurându-se de toată încrederea sultanului Beșiktaș Mehmet Hamzà. Beșiktaș Mehmet Hamzâ s-a născut la 10 noiembrie 1582 în satul Galatasaray, de pe coastele Anatoliei, într-o familie de turci pașnici, nevoiași (anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
au cucerit de demult o binemeritată faimă în lumea întreagă, după căderea Constantinopolului (1453î. Spre deosebire de palatul viziriului în care, cum s-a văzut, cadânele umblau majoritatea neînsoțite, în palatul sultanului, nu zăreai picior de cadână fără picior de eunuc, ei, eunucii, prin specificul activității lor obștești, bucurându-se de toată încrederea sultanului Beșiktaș Mehmet Hamzà. Beșiktaș Mehmet Hamzâ s-a născut la 10 noiembrie 1582 în satul Galatasaray, de pe coastele Anatoliei, într-o familie de turci pașnici, nevoiași (anul. acesta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mare rezonanță pentru relațiile româno-otomane din secolul al XVII-lea, moment pe care-l povestim cu sufletul la gură, atenți să nu scăpăm nici o nuanță, nici un amănunt nelalocul lui. Pe coridoarele înalte, pâsloase, unde, cum spuneam, nu zăreai picior de eunuc fără picior de cadână, însuși viziriul, cât era el de viziriu, umbla parcă mai aplecat, mai adus spre podea și ținea dreapta. Pe stânga, în sens invers, trece când vreun sol prăfuit, când vreun pașă beștelit, când vreo cadână urmată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
el de viziriu, umbla parcă mai aplecat, mai adus spre podea și ținea dreapta. Pe stânga, în sens invers, trece când vreun sol prăfuit, când vreun pașă beștelit, când vreo cadână urmată de un parfum amețitor în care descopereai insensibilul eunuc. După ce, spre mirarea moldovenilor, trecu și-o cămilă cu una sau două cocoașe purtând în spinare două sau mai multe femei ușoare care plângeau cu zece rânduri de lacrămi, viziriul, în fine, se opri în fața unei uși pe care scria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
al XVII-lea, deși cuvântul „crâșmă” nu prea era folosit, așezământul ca atare era binecunoscut. Numai în Stambul existau - martore ne stau documentele vremii - zeci de asemenea stabilimente, unde turcul de rând, oșteanul viteaz, veteranul operat de plăgi, temnicerul tăcut, eunucul energic, veneau să pună țara la cale, lângă un rachiu de orz sorbit agale, cu ochii ațintiți în zare sau, în câteva cazuri, de-a dreptul scoși din găvane de autoritățile timpului. Cu satisfacția datoriei împlinite și strângând forțe proaspete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Kis Haciaturian, lăsându-i un înscris să se prezinte a doua zi la vistieria împărăției, și-i invită apoi pe cei trei moldoveni la palatul său, să se odihnească o zi-două, până la plecarea spre Moldova. Le dădu camere separate, cu eunuci de serviciu și saună cu șnur roșu pe care dacă-l trăgeai, soseau cadâne ca să-l cheme apoi pe viziriu să vadă ce nu-ți convine. Dar acest real confort nu-l interesa pe bietul Broanteș; pentru el orele treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-l interesa pe bietul Broanteș; pentru el orele treceau chinuitor de încet. Era mereu cu gândul la întâlnirea de a doua zi. Va veni sau nu Cosette? Se plimba frământat, cu pași mari, prin camera somptuoasă, sub privirile compătimitoare ale eunucului de serviciu, așezat lângă ușă, pe-un scăunel. Nu te mai chinui atâta, frate - spunea din când în când eunucul, încercând să-l liniștească. Toate sunt la fel, ascultă-mă pe mine. Dar Broanteș nu-l auzea. Noaptea dormi greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
doua zi. Va veni sau nu Cosette? Se plimba frământat, cu pași mari, prin camera somptuoasă, sub privirile compătimitoare ale eunucului de serviciu, așezat lângă ușă, pe-un scăunel. Nu te mai chinui atâta, frate - spunea din când în când eunucul, încercând să-l liniștească. Toate sunt la fel, ascultă-mă pe mine. Dar Broanteș nu-l auzea. Noaptea dormi greu, zvârcolindu-se și visând că era când Dante, când mitropolitul Dosoftei. Bâiguia prin somn, cerând mereu apă și Cetatea Albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
liniștească. Toate sunt la fel, ascultă-mă pe mine. Dar Broanteș nu-l auzea. Noaptea dormi greu, zvârcolindu-se și visând că era când Dante, când mitropolitul Dosoftei. Bâiguia prin somn, cerând mereu apă și Cetatea Albă. De pe scăunelul lui, eunucul îl privea cu milă și nota tot cu un plaivaz. Broanteș se trezi în jurul prânzului, se îmbrăcă iute și trecând pe lângă eunucul ațipit și el, ieși în urbe, postându-se într-un colț al pieței Balgi-Bașlâc. Cosette apăru la ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
era când Dante, când mitropolitul Dosoftei. Bâiguia prin somn, cerând mereu apă și Cetatea Albă. De pe scăunelul lui, eunucul îl privea cu milă și nota tot cu un plaivaz. Broanteș se trezi în jurul prânzului, se îmbrăcă iute și trecând pe lângă eunucul ațipit și el, ieși în urbe, postându-se într-un colț al pieței Balgi-Bașlâc. Cosette apăru la ora 5. Văzând-o cum se furișează unduindu-se pe lângă ziduri ascunsă toată într-un voal purpuriu, Broanteș simți cum îi crește inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
haremul de bază, unde se intra cu greu, după patru-cinci ani de tatonări și numai cu ochi verzi. Episodul 62 O EXISTENȚĂ FĂRĂ ORIZONT — La haremul de tranzit nu era de muncit cine știe ce - urmă Cosette. Ne sculau la ora șase, eunucii. Ne spălam, ne pieptănam și la șapte luam micul dejun, după care ne apuca o toropeală până pe la zece. Abia mai târziu am aflat eu ce era cu toropeala asta. La zece plecam la lecții. Studiam gramatica turcă, cu accent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și vinerea iară polci, că leșii se tot răsculau și le prindea mai ușor melodiile. La prânz, după cum era și firesc, mâncam bine, beam bine și iară ne-apuca toropeala de care îți vorbeam. După-amiază aveam program de voie, cu eunucii. Ședeam și povesteam cu ei, că erau oameni învățați, trecuți prin multe. Era, de pildă, unul Ghermet, de loc din Babadag, care înainte de a fi desemnat eunuc, fusese gâde la gurile Dunării. Ne povestea ăsta niște lucruri de ți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ne-apuca toropeala de care îți vorbeam. După-amiază aveam program de voie, cu eunucii. Ședeam și povesteam cu ei, că erau oameni învățați, trecuți prin multe. Era, de pildă, unul Ghermet, de loc din Babadag, care înainte de a fi desemnat eunuc, fusese gâde la gurile Dunării. Ne povestea ăsta niște lucruri de ți se făcea părul măciucă! Până la cină mai croșetam, citeam din Coran sau Khayam sau, câteodată, sâmbăta venea viziriul și ne aducea acadele. îi știam sâmbetele când vine, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dar pentru noi, care eram în fond niște copile, gestul conta. Dacă vreuna nu știa vreo interjecție, viziriul nu se supăra, ci repeta cu ea până respectiva și-o însușea corect. Seara, după cină, ni se dădea fiecăreia câte un eunuc de serviciu pe care trebuia să-l adormim cu povești cel mai târziu până la miezul nopții. Dacă eunucul nu adormea până atunci, dimineața nu ni se dădea micul dejun. Exercițiul acesta se făcea deoarece sultanul adormea greu și trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu se supăra, ci repeta cu ea până respectiva și-o însușea corect. Seara, după cină, ni se dădea fiecăreia câte un eunuc de serviciu pe care trebuia să-l adormim cu povești cel mai târziu până la miezul nopții. Dacă eunucul nu adormea până atunci, dimineața nu ni se dădea micul dejun. Exercițiul acesta se făcea deoarece sultanul adormea greu și trebuia să fim pregătite în orice moment pentru a înlocui povestitoarele mai în vârstă. Episodul 63 îN HAREMUL DE îNCERCĂRI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ți-e gândul. Da’ mai las-o-ncolo de putere și de mazilire, că doară acum ești cu o femeie! - zise Cosette țuguindu-și buzele a reproș. — în orice femeie zace un turc - grăi spătarul. Dă-i unei femei doi eunuci zdraveni și dacă nu va mazili pe unul dintre ei, să-mi zici mie cuțu! — Cuțu! - făcu Cosette. Ce-are a face o femeie cu doi eunuci? Păi vezi? - zise spătarul. Da’ turcii ce-au cu noi? Cosette nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în orice femeie zace un turc - grăi spătarul. Dă-i unei femei doi eunuci zdraveni și dacă nu va mazili pe unul dintre ei, să-mi zici mie cuțu! — Cuțu! - făcu Cosette. Ce-are a face o femeie cu doi eunuci? Păi vezi? - zise spătarul. Da’ turcii ce-au cu noi? Cosette nu mai știu ce să răspundă. Privi spre orizont. Orizontul era luminos și-atât. — Ai iubit vreodată, spătare? - spuse ea încet. — Țț - făcu spătarul. — Păi de ce? — Am avut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
un aer visător, probabil se gândea la generația lui, îi va fi fost dor de ea, cine știe? Nu știu cum a început destinul meu de regizor, probabil că aveau un gol de producție și eu îmi arătasem mușchii la Institut cu Eunucul, care făcuse un succes incredibil la Bulandra, așa că a mers. Întâi Clovnii, apoi Actorul și, în sfârșit, Mantaua. Cu Mantaua a fost o daraveră teribilă. Se aprobă ideea, la urma urmelor un Gogol nu e de colo, deși cu Gogol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
scaun și râdea cu poftă dacă era de râs, privea cu preocupare dacă era de plâns, simțeai că este lângă tine, chiar fără să facă sau să spună ceva. Într-o zi s-a aflat că a murit. Tocmai repetam Eunucul la Bulandra. Ajunsesem acolo după ce Tavi l-a chemat pe Besoiu, pe atunci director, să vadă examenul clasei mele cu această comedie antică. Examenul fusese un succes nebun, așa că Eunucul nostru a intrat în repertoriul Bulandrei, unde avea să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
o zi s-a aflat că a murit. Tocmai repetam Eunucul la Bulandra. Ajunsesem acolo după ce Tavi l-a chemat pe Besoiu, pe atunci director, să vadă examenul clasei mele cu această comedie antică. Examenul fusese un succes nebun, așa că Eunucul nostru a intrat în repertoriul Bulandrei, unde avea să facă peste o sută de reprezentații cu săli arhipline în numai o stagiune. ― A murit Meșterul! spune Stelică Nistor și se pune pe plâns. Vestea ne-a copleșit pe toți, teatrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
pășunat, În noul an, să-și ducă renii, Prin aer ud, tot mai la sud, Ea poposi pe mușchiul crud La Crypto, mirele poienii. Pe trei covoare de răcoare Lin adormi, torcând verdeață: Când lângă sân, un rigă spân, Cu eunucul lui bătrân, Veni s-o-mbie, cu dulceață: - Enigel, Enigel,Ți-am adus dulceață, iacă. Uite fragi, ție dragi, Ia-i și toarnă-i în puiacă. - Rigă spân, de la sân, Mulțumesc Dumitale. Eu mă duc să culeg Fragii fragezi, mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
se răzlețiseră pe coclauri de Rucăr, rămase cu moși, femei și copii prin cotloane de neștiut. Căpetenia ultimilor vmigratori intrase într-o casă arătoasă și-și împlinea pofta de burtă cu bucatele gazdei speriate. În toi de chef cu băutură eunucii aduc la masă o fătucă-n pârgă găsită în ascunziș de pod. Beiul hidos, când vede fata în înalt de trup și părul negru mângâindu-i sânii, cu morfoleală-n gură se-nfundă puf de perini și-ordonă un neînțeles
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
galbeni pe care îi arată fetei stâlpite, în zornăit căznit. Cu mândrie în scărbă privită ea-mprăștie pe masă mulțimea de bănet și mușcă mâna-ntinsă spre sânii neatinși...Uimire de-ndrăzneală, stârnire îndârjită-n pofte, sărit în ajutor de eunuc și ordin de repaus... Mușcatul buhăit rabdă bărbat, rabdă în prefăcut de rânjet și-adună galbenii ca hoțul, trăgând o palmă în rotund dezmeticit de -ascuns... Fata îi stuche nesimțirea și lasă capu-n jos cu-un plan nespus. Apoi
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
24 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului mă tot aburește una, că iubește, ea, platonic(!) băi, îmi zic, să-mi trag vreuna, cred că a băut... vin tonic! și mă critică, mă-ngână, de nu știu unde s-apuc: că nu știu vreun eunuc, să iubească vreo cadână! sunt blestemat de dumnezeu să nu mă-nsor cu nici o fată. îndrăgostit să fiu mereu, că sunt ispitit la greu: ”asta-i mai frumoasă ca cealaltă!” ăsta e blestemul meu... Referință Bibliografică: sfântă aburire / George Safir
SFÂNTĂ ABURIRE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363645_a_364974]
-
o forță aflată, ca de obicei, în spatele tronului, inventată chiar de acesta, de cele mai multe ori spre paguba lui. În Roma imperială au fost pretorienii, în Imperiul Otoman ienicerii, în Imperiul Țarist ofițerii regimentelor de gardă, la chinezi gărzile formate din eunuci și așa mai departe. În democrații puterea reală aparține tot unor astfel de structuri, semn că în lume nimic nu este nou. Ei, bine, aici apărem noi, adică eu, tu și ceilalți. Păi, de ce să ne fie nouă teamă de
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]