576,846 matches
-
de tip politic și geopolitic. Studiul sau ce este axat pe strategiile ce au avut ca scop umplerea vidului de securitate datorate imploziei URSS. Exprimată într-un spațiu geografic și cultural european, politicile de extindere ale NATO și ale Uniunii Europene, extinderile din anii 2004 și 2007, au condus la o "recuperare" politica și civilizațională a zece state din Europa Centrală și de Est, situate între Marea Baltica, Marea Neagră și Marea Adriatică. Articolul lui Gheorghe Văduva aduce pentru prima dată, în cadrul acestui număr
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fără început, fără ieșiri și fără sfârșit. Continuarea logică a temelor prezentate de Văduva o regăsim în articolul lui Titel Iova ce ne propune o temă mult mai aplicată. Pornind de la analiza sumara a documentelor programatice ale securității unor state europene, autorul relevă prezența unor elemente noi ale mediului de securitate, numite riscuri asimetrice, riscuri neconvenționale sau riscuri de tip nou. De aceea, schimbarea reală a mediului de securitate și apariția noilor tipuri de riscuri, necesită dezvoltarea unor strategii de securitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care opoziția spațială dintre est-vest se desfășoară sub ochii noștri în Republică Moldova. Cu o istorie recentă, noul stat apărut din cenușă fostului URSS a balansat în ultimele decenii între vocația pro-rusă și pro- orientala și cea pro românească, pro europeană și pro-occidentală. Corupția, lupta pentru putere, viziunile diferite asupra modului în care mediile politice de la Chișinău se raportează la cetățean se regăsesc în articolul cercetătoarei din Republică Moldova. Opinia coordonatorilor este că acest articol ar putea fi interpretat și prin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
2002. ŚRĪ, Bṛhad-bhăgavatămṛta, Gaudiya Vedanta Publications, Sân Pablo (CĂ), UȘA, 2015. STEIN, Edith, Scientia Cruciș, Ed. OCD, Romă, 1998. TUCCI, Giuseppe, Storia della filosofia indiană (1957), Laterza, Roma-Bari, 1987. Sul confine. Letteratura europea tra identità e alterità (On the border. European Literature between Identity and Alterity) Leonardo TERRUSI Abstract. The theme of European identity, seen from the perspective of literature, on the one hand deals with a series of theoretical and historiographical questions: is there a literary identity of Europe? how
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
TERRUSI Abstract. The theme of European identity, seen from the perspective of literature, on the one hand deals with a series of theoretical and historiographical questions: is there a literary identity of Europe? how can we write an History of European literature? On the other, we can find ideological and linguistic signs of European identity inside of literary texts, also în a dialectical relationship with Alterity. This is verified here with the literary figure of the 'Moor' în a short story
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
on the one hand deals with a series of theoretical and historiographical questions: is there a literary identity of Europe? how can we write an History of European literature? On the other, we can find ideological and linguistic signs of European identity inside of literary texts, also în a dialectical relationship with Alterity. This is verified here with the literary figure of the 'Moor' în a short story by Giovan Battista Giraldi Cinzio, and with the theme of the East în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
an enormous, not only organizațional burden for the Federal Republic of Germany. One of the foremost tasks is to teach the German language to these human beings în order to enable them to express their needs, aș requested by the European reference frame for languages, but also to help them to understand their new cultural environment. Using a case study this article examines whether role-plays are suited to support individuals who are often traumatized by war în finding a new identity
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cosa possiamo imparare dalle società tradizionali?, trad. it. di A. Rusconi, Einaudi, Torino, 2013. SCHMITT, Carl, Îl nomos della terra nel diritto internazionale dello "Jus Publicum Europaeum" [1950], trad. it. di E. Castrucci, Adelphi, Milano, 1991. Parteneriatul Estic al Uniunii Europene și limitele procesului de "europenizare" a Estului (Eastern Partnership of European Union and the limits of the Europeanization of theEast) Gheorghe CIASCAI Abstract: The aim of this paper is to analyze and to highlight the political, economic and strategic consequences
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
is to analyze and to highlight the political, economic and strategic consequences of the Eastern Partnership of European Union for the former soviet states from Eastern Europe after six years at the start of the Eastern Partnership. Keywords: Eastern Partnership, European Union, Eastern Europe, Russian Federation. Introducere Odată cu încetarea Războiului Rece și cu colapsul blocului comunist răsăritean dominat de Uniunea Sovietică, organizațiile occidentale învingătoare, Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană (Comunitatea Europeană la momentul colapsului regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
years at the start of the Eastern Partnership. Keywords: Eastern Partnership, European Union, Eastern Europe, Russian Federation. Introducere Odată cu încetarea Războiului Rece și cu colapsul blocului comunist răsăritean dominat de Uniunea Sovietică, organizațiile occidentale învingătoare, Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană (Comunitatea Europeană la momentul colapsului regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est) și-au adaptat strategiile pentru a consolida pro-speritatea și securitatea propriilor membrii, precum și pentru a asigura stabilitatea la scară întregului continent european și a "umple" vidul de securitate produs
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
occidentale învingătoare, Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană (Comunitatea Europeană la momentul colapsului regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est) și-au adaptat strategiile pentru a consolida pro-speritatea și securitatea propriilor membrii, precum și pentru a asigura stabilitatea la scară întregului continent european și a "umple" vidul de securitate produs de implozia Uniunii Sovietice și dispariția alianțelor acesteia. Strategiile au inclus atât politici de extindere ale NATO și UE, cât și alte inițiative ale celor două organizații care erau menite să răspundă provocărilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de extindere ale NATO și UE, cât și alte inițiative ale celor două organizații care erau menite să răspundă provocărilor care au apărut în zona centrală și estică a Europei, puternic afectată de procesul de tranziție post-comunistă. În cazul Uniunii Europene, pe lângă extinderile succesive din anii 2004 și 2007 care au dus la includerea în Uniune a 10 state din Europa Centrală și de Est, situate între Marea Baltica, Marea Neagră și Marea Adriatică, au fost lansate și derulate diferite politici și formule de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
2007 care au dus la includerea în Uniune a 10 state din Europa Centrală și de Est, situate între Marea Baltica, Marea Neagră și Marea Adriatică, au fost lansate și derulate diferite politici și formule de cooperare destinate să genereze stabilitate în spațiul european răsăritean care a rămas în afara Uniunii, în special în fostele state sovietice situate între această și Federația Rusă. Acestea au inclus anumite demersuri mai mult sau mai putin timide ale Uniunii în regiune sub egida Politicii Externe și de Securitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Comună precum și o adaptare a Politicii de Vecinătate la datele specifice ale Europei de Est și Caucazului de Sud, inclusiv la așteptările statelor din această zonă. După ce în cursul anului 2007, în urma insistentelor repetate ale noilor state membre ale Uniunii Europene riverane la Marea Neagră, Bulgaria și România, Comisia Europeană a inițiat o platformă destinată consolidării cooperării în zona pontica, Sinergia Mării Negre, care reunea statele riverane Mării Negre, în 2009 a fost lansat un proiect mai ambițios adresat Europei Orientale - Parteneriatul Estic. Parteneriatul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la datele specifice ale Europei de Est și Caucazului de Sud, inclusiv la așteptările statelor din această zonă. După ce în cursul anului 2007, în urma insistentelor repetate ale noilor state membre ale Uniunii Europene riverane la Marea Neagră, Bulgaria și România, Comisia Europeană a inițiat o platformă destinată consolidării cooperării în zona pontica, Sinergia Mării Negre, care reunea statele riverane Mării Negre, în 2009 a fost lansat un proiect mai ambițios adresat Europei Orientale - Parteneriatul Estic. Parteneriatul Estic de la Praga la criza ucraineană - vremea optimismului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în 2009 a fost lansat un proiect mai ambițios adresat Europei Orientale - Parteneriatul Estic. Parteneriatul Estic de la Praga la criza ucraineană - vremea optimismului În primăvara anului 2009, în contextul crizei economice și financiare care lovise majoritatea economiilor lumii, inclusiv cea europeană, la Praga a avut loc summit-ul de lansare a Parteneriatului Estic 1. Parteneriatul la care au fost invitate să participe șase state ex-sovietice din Europa de Est și Caucaz - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina - era o inițiativă pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care Uniunea a adoptat-o în urma unui intens travaliu diplomatic desfășurat de două state membre plasate în zona răsăriteana a Uniunii - Suedia și Polonia. Prin inițiativa lor, de fapt o adaptare a componenței orientale a Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene, cele două state încercau să răspundă propriilor temeri istorice vizavi de renăscutele tendințe ofensive ale Federației Ruse2 și doreau să ofere un raspuns consistent aspirațiilor diverse pentru un parcus european, pentru democrație și pentru reforme economice din cele șase state
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
adaptare a componenței orientale a Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene, cele două state încercau să răspundă propriilor temeri istorice vizavi de renăscutele tendințe ofensive ale Federației Ruse2 și doreau să ofere un raspuns consistent aspirațiilor diverse pentru un parcus european, pentru democrație și pentru reforme economice din cele șase state ex-sovietice situate în proximitatea Uniunii, ca alternativă la oferta pe care aceste state o primeau din partea Federației Ruse. Că de obicei în cadrul Uniunii Europene, demersul polono-suedez, deși a încercat să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
consistent aspirațiilor diverse pentru un parcus european, pentru democrație și pentru reforme economice din cele șase state ex-sovietice situate în proximitatea Uniunii, ca alternativă la oferta pe care aceste state o primeau din partea Federației Ruse. Că de obicei în cadrul Uniunii Europene, demersul polono-suedez, deși a încercat să întrunească sprijinul deplin al tuturor statelor membre ale Uniunii, a beneficiat de "mecanismul" clasic al ambiguității constructive, fapt ce și-a pus amprenta asupra evoluției ulterioare a Parteneriatului Estic. Lipsa de interes a unora
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la summit-ul de la Praga de președintele României! Totuși, dincolo de acest debut oarecum ezitant, pentru a răspunde așteptărilor diversificate ale statelor beneficiare ale Parteneriatului Estic, susceptibilităților unora din statele membre dar și reticentelor afișate de Federația Rusă față de noua formulă europeană de abordare a străinătății apropiate ruse, responsabilii europeni au imaginat o arhitectură complexă și flexibilă, multilaterala și bilaterală, care să fie deschisă pentru toți partenerii vizați. Această arhitectură cuprinde patru platforme tematice de cooperare multilaterala - democrație, buna guvernare și stabilitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Totuși, dincolo de acest debut oarecum ezitant, pentru a răspunde așteptărilor diversificate ale statelor beneficiare ale Parteneriatului Estic, susceptibilităților unora din statele membre dar și reticentelor afișate de Federația Rusă față de noua formulă europeană de abordare a străinătății apropiate ruse, responsabilii europeni au imaginat o arhitectură complexă și flexibilă, multilaterala și bilaterală, care să fie deschisă pentru toți partenerii vizați. Această arhitectură cuprinde patru platforme tematice de cooperare multilaterala - democrație, buna guvernare și stabilitate; integrarea economică și convergență cu politicile UE; securitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
multilaterale și cele bilaterale au condus în cele din urmă la articularea unui mecanism de "europenizare"5 a Estului cu geometrie variabilă și cu meniuri "à la carte" care se baza pe resurse financiare semnificative furnizate de Instrumentul pentru Vecinătate Europeană (fostul Instrument pentru Parteneriat și Vecinătate Europeană)6, dar și pe diferite facilități comerciale pe care Uniunea Europeană le poate acorda statelor partenere. Despre efectele acestui mecanism și ale fondurilor nerambursabile alocate statelor partenere în direcția europenizării lor, evaluările făcute în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cele din urmă la articularea unui mecanism de "europenizare"5 a Estului cu geometrie variabilă și cu meniuri "à la carte" care se baza pe resurse financiare semnificative furnizate de Instrumentul pentru Vecinătate Europeană (fostul Instrument pentru Parteneriat și Vecinătate Europeană)6, dar și pe diferite facilități comerciale pe care Uniunea Europeană le poate acorda statelor partenere. Despre efectele acestui mecanism și ale fondurilor nerambursabile alocate statelor partenere în direcția europenizării lor, evaluările făcute în prima parte ale anului 2014 erau mai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
au fixat obiective ambițioase în relațiile lor cu Uniunea Europeană, dar, pe de altă parte, a generat în timp o opoziție din ce in ce mai pronunțată și un răspuns surprinzător din partea Federației Ruse care se consideră amenințată în interesele sale vitale de strategia Uniunii Europene implicată în Parteneriatul Estic. Al treilea summit al Parteneriatului Estic, desfășurat în toamna anului 2013 la Vilnius 8, în Lituania, a pus în evidență tensiunea extremă acumulată în partea răsăriteana a Europei și în unele din statele acestei regiuni. Opțiunea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
exercitate de Federația Rusă pentru respingerea acordului și alăturarea la inițiativa rusească a Uniunii Eurasiatice 9 a declanșat o spirală a confruntărilor care s-a încheiat cu o catastrofă politică internă în Ucraina și cu un cataclism geo-politic la scară europeană. Căderea regimului Ianukovici după reprimarea protestelor și după confruntările violente din capitală Ucrainei, invazia și anexarea Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și secesionismul unora din regiunilor ucrainene răsăritene au relevat o strategie rusă de a apăra anumite linii roșii în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]