146 matches
-
mersului tărăgănat, în zăbavă, față de Occident, al istoriei și al formelor artistice. Iorga oscilează, în lucrările sale de sinteză, între a deveni adeptul progreselor pe care trebuie să le înregistreze cultura românească, spre a fi "în pas" cu modernitatea, cu europenitatea, și miza pe spiritul tradiției, pe clasa țărănească, pe ale cărei virtuți se sprijină evoluția "organică" a societății românești. Or, Creangă rămâne argument viabil pentru cei ce caută specificul, "ceea ce este mai leit românesc". "O lume originală" Într-un alt
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
tulburi țes, încet, dar sigur, o nouă ideologie. Incapabili să facă față concurenței la nivel național, își oblojesc rănile în festivisme locale prin aprecieri care exclud din start două valori: democrația și rațiunea. Oricine trăiește în afara celor „zece hectare de europenitate” din centrul Capitalei știe despre ce vorbesc. Destinele culturale ale provinciei au încăput pe mâna vechilor propagandiști comuniști, reciclați în „experți” și „manageri” - de fapt, simpli manevranți ai fondurilor publice întru susținerea unor grupuscule amorfe, penibile, revanșarde, plicticoase - dar clientelare
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
observă atent scrisul lui James realizează imediat că, pe acest palier simbolic, al tensiunii psihologice dintre cele două continente care au marcat începutul istoriei moderne (Europa și America) se situează tema lui narativă dominantă. Există, probabil, în conflictul cultural dintre europenitate și americanitate, transferul biografic cel mai genuin de care Henry James a fost capabil pe parcursul îndelungatelor și complexelor sale experimente artistice. Reeditarea, la Polirom, a nuvelei menționate, în traducerea remarcabilă a doamnei Antoaneta Ralian, la o sută treizeci și cinci de ani
Americani în Europa by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/3019_a_4344]
-
ar însemna mult mai mult decat asistență umanitară. Ar însemna renovare de grădinițe și schimbarea percepției față de România în localitățile unde aceste proiecte s-ar realiza. Am văzut deja fericirea copiilor și a părinților lor atunci când se creează oaze de europenitate în satele noastre. Asta inseamna și locuri de muncă, în condițiile în care, în 2015, nu am avut nicio investiție la țară, în Republică Moldova, iar o investiție de 5 milioane de euro ar fi oxigenat puțin situația. Eu aș
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sarcina generațiilor prezente sarcina imperativă de a gestiona cu surplus de precauție valorile existente. Vestea bună pe care o aduce involuntar Expoziția "Depozit" este că dispunem, prin plastica românească recentă (anii '70-'90), de un instrument de promoționare imediată a europenității culturii românești. Aspectele "fragile" ale acestui patrimoniu nu depășesc ca pondere aspectele fragile ale societății românești privite în ansamblu - deci nu pot fi invocate pentru a-i justifica tăinuirea kafkiană în . . . "Depozit". Politica, industria, agricultura, învățământul, sănătatea, justiția merg - în
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
comunicare, nu cred în barierele lingvistice. Am mai jucat în limba română, la Teatrul Național din Cluj, la Teatrul Național București și, nu în ultimul rând, cu Trupa pe Butoaie și sunt încântat că Teatrul Național Timișoara dovedește acum aceeași europenitate a mentalității culturale: e un gest normal să-ți alegi actorii în funcție de calitățile lor artistice, indiferent de spațiul lingvistic în care ei s-au format. Cât despre Clint, personajul pe care îl joc, e o tipologie nouă pentru mine, o
Agenda2005-15-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/283575_a_284904]
-
este, dincolo de «schema organică» pe care o căutăm, dincolo de «cantonările exegetice» de până acum, devenite desuete, anacronice, având în vedere un element esențial, fundamental și anume „personalitatea intelectuală singulară în literatura română” a lui Mihai Eminescu, „vocația sa indiscutabilă a europenității și universalității”. „Dicționarul Enciclopedic Mihai Eminescu” reprezintă un instrument indispensabil nu numai al literaților și oamenilor de cultură, al cercetătorilor și cadrelor didactice de profil, ci al oricărui intelectual pătruns de dragoste și prețuire pentru Opera celui mai mare și
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
în cultura europeană.” Așa scriam astă-toamnă, așa scriu acum, la împlinirea unui an de la marea trecere... Poarta plecării s-a deschis cu o zi înainte de a împlini optzeci și cinci de ani. Romul Munteanu, "un mare dascăl întru libertate în europenitate și europenitate în libertate", cum bine a rostit în cuvântul său evocator scriitorul Mircea Tomuș, a avut o imensă contribuție la integrarea literaturii românești în cea europeană și, implicit, în cea universală, sau, cum am gândit atunci, omul potrivit la
IN MEMORIAM ROMUL MUNTEANU (FRUMOŞII MICILOR ORAŞE I) de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354635_a_355964]
-
europeană.” Așa scriam astă-toamnă, așa scriu acum, la împlinirea unui an de la marea trecere... Poarta plecării s-a deschis cu o zi înainte de a împlini optzeci și cinci de ani. Romul Munteanu, "un mare dascăl întru libertate în europenitate și europenitate în libertate", cum bine a rostit în cuvântul său evocator scriitorul Mircea Tomuș, a avut o imensă contribuție la integrarea literaturii românești în cea europeană și, implicit, în cea universală, sau, cum am gândit atunci, omul potrivit la timpul potrivit
IN MEMORIAM ROMUL MUNTEANU (FRUMOŞII MICILOR ORAŞE I) de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354635_a_355964]
-
anesteziat religios; pentru el, pur și simplu, problema nu există. Teologic vorbind, atitudinea este un păcat dintre cele mai grave: al nesimțirii, și a fost sancționat drastic de Sfinții Părinți. Categoria tinde să devină o ilustrare tot mai solidă a europenității noastre cotidiene. Care este ponderea acestora în masa celor 90% creștin-ortodocși? Greu de spus. Dar diversitatea aceasta, încă precar cercetată, dă seama în mare măsură, cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
că, atunci când fac o glumă, nu știe dacă trebuie să râdă sau să se simtă ofensată și să mă mustre. Aici se înțelege că noi nu suntem chiar atât de europeni sau ne găsim exact pe linia de frontieră a „europenității”. Referindu-mă la imigrația română în mod particular, nu știu dacă este vorba de o atitudine în fața vieții sau de modul de a o înțelege. Știu că există o armonie și o conexiune aproape implicită pe care nici un eveniment izolat
INTERVIU CU FILOZOFUL MADRILEN HÉCTOR MARTINEZ SANZ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344270_a_345599]
-
anesteziat religios; pentru el, pur și simplu, problema nu există. Teologic vorbind, atitudinea este un păcat dintre cele mai grave: al nesimțirii, și a fost sancționat drastic de Sfinții Părinți. Categoria tinde să devină o ilustrare tot mai solidă a europenității noastre cotidiene. Care este ponderea acestora în masa celor 90% creștin-ortodocși? Greu de spus. Dar diversitatea aceasta, încă precar cercetată, dă seama în mare măsură, cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
Mihai Cimpoi (publicată la Editura „Gunivas” din Chișinău), subliniind importanța covârșitoare a acesteia pentru eminescologie și literatura română, punctând câteva idei susținute de autor, între care: „personalitatea intelectuală singulară în literatura română” a lui Mihai Eminescu, „vocația sa indiscutabilă a europenității și universalității” ș.a.. Volumul Național și universal în Cultura Română se încheie cu două profiluri critice dedicate, unul, președintelui „Ligii Culturale Române”, prof. univ. dr. Victor Crăciun, celălalt, prietenului și colaboratorului său, cu ani în urmă, reputatul filozof al culturii
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
Lungu, Arcadie Suceveanu, Dumitru Crudu, Mihai Fusu, Augustin Nacu, Mihai Vakulovski. C., „revistă a tinerilor scriitori din Republica Moldova”, are un program literar (promovarea tinerilor creatori, afirmarea spiritului critic în cultura română din Basarabia) și unul ideologic (civism, conștiință națională, pluralism, europenitate). Cronica literară e semnată de Grigore Chiper, cronica de arte vizuale, „Simeze” - de Vladimir Bulat, cronica dramatică - de Sorin Crișan. Rubrici variate, „Raft”, „Fragmente critice”, „Interpretări”, „Vitralii”, „Cartea tradusă”, „Cartea străină”, „Cartea de istorie”, „Carnete”, „Disocieri”, „Script-tease”, se referă la
CONTRAFORT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
Andrei Marga subliniază că: „Geografia și istoria sunt condiții indispensabile, dar unificarea europeană fiind un proces în primă linie instituțional și cultural, apartenența europeană se judecă considerând instituțiile și cultura. Situarea în geografia și istoria europeană nu generează automat o europenitate culturală, după cum o europenitate culturală poate fi găsită și în țări care nu aparțin geografic și istoric, în sens strict, Europei...“7 Pe o poziție apropiată se situează și Octavian Paler: „... e clar că Europa nu poate să însemne, deocamdată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Geografia și istoria sunt condiții indispensabile, dar unificarea europeană fiind un proces în primă linie instituțional și cultural, apartenența europeană se judecă considerând instituțiile și cultura. Situarea în geografia și istoria europeană nu generează automat o europenitate culturală, după cum o europenitate culturală poate fi găsită și în țări care nu aparțin geografic și istoric, în sens strict, Europei...“7 Pe o poziție apropiată se situează și Octavian Paler: „... e clar că Europa nu poate să însemne, deocamdată, pentru noi ceea ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Însă de cultura română care se recunoaște ca aparținând celei europene, deși nu numai În afara României există Îndoieli asupra acestei apartenențe, căci acestea apar exprimate Încă de la teza maioresciană a formei fără fond, până la capacitatea unei integrări europene rapide. Critica europenității noastre cuprinde atât din sursele ei exterioare, cât și din cele interne, ce-i drept, foarte puține, democratizarea ineficientă a instituțiilor, reabilitarea societății civile atomizate de stalinism, comportamentul sociocultural modern precar. Se poate observa din acest punct de vedere un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
astfel capitolul definițiilor etnopsihologice reactualizate În descrieri culturale imagologice. Încercarea de a ajunge iar la „românul generic”, românul transcendent, a fost cu atât mai Întemeiată cu cât renașterea unei Mitteleuropa ori Zentraleuropa arată că unele modele culturale sunt „transcendente” atunci când europenitatea europenilor este rediscutată. În acest punct s-a reluat dezbaterea interbelică despre dilema maioresciană a formei fără fond, iar societatea civilă românească a investigat structurile ei, prin care putea fi de fapt solidară cu tranziția culturală care se petrecea În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
limitat la resurse materiale (lipsa banilor, lipsa de acces la fondurile europene, nivelul de trai scăzut, lipsa locurilor de muncă) și prin caracterul de sat cu populație îmbătrânită (în Zerind oamenii sunt bătrâni, iar mentalul colectiv e greu de modificat). „Europenitatea se racordează la individ: citabilitate, cunoștințe acumulate despre UE. Știu că sunt 25 de state, că porcul la tăiat trebuie amețit, că trebuie multe hârtii, proiecte pentru ajutor din partea țărilor europene” (directorul școlii, 58 de ani); „Zerindul e pe graniță
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
locuri de muncă” (femeie, 35 de ani). Au existat și respondenți pe care i-am intervievat la prima ieșire pe teren și care, spre sfârșitul anului, reîntâlnindu-i, am sesizată că au început să își modifice părerea față de gradul de europenitate al Tomșaniului: „Au început să miște ceva: au ajuns gazele, școala s-a modernizat, s-a băgat piatra pe drum” (bărbat, 35 de ani); „În școală au băgat centrală și calorifere, la grădiniță au întins piatra părinții copiilor” (femeie, 33
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este BOR în raport cu statul român? - aceasta este întrebarea pusă frecvent de autor în partea centrală a cărții. Pentru distilarea unor răspunsuri, Teodor Baconsky invită la redescoperirea unei „culturi a contractului”, prefațată de „o artă a dialogului fără de care pretinsa noastră europenitate - ca și inflamatul nostru orgoliu confesional - se irosesc într-un vacarm steril”. Fructificându-și experiența diplomatică, dl Baconsky insistă asupra faptului că nu există soluții integrale la crize săpate timp de secole. Apelul se îndreaptă atunci mai cu seamă către
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care să se observe fără dificultate nesfârșitele drumuri parcurse de-a lungul și de-a latul continentului de omul de cultură care urma să călăuzească gândirea celor mulți la răscruce de vremuri. Este foarte adevărat că interpretând în acest registru europenitatea omului centro-răsăritean, avem în față o temă extrem de pretențioasă, presupunând o mare bogăție informațională, o cunoaștere din aproape în aproape a câtorva dintre domeniile vieții culturale, nu mai puțin culturale, o bună stăpânire a metodelor de lucru proprii istoricului, filosofului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
investigării nemijlocite a textelor literare, istoriografice, filosofice, religioase, a documentelor de arhivă, precum și de finalitatea contemplării marilor monumente de artă. Prin urmare, nu voi cădea într-o continuă generalizare din care s-ar putea deduce, mai mult sau mai puțin, europenitatea culturii acestei zone, ci voi aborda întregul prin intermediul izvoarelor ori al surselor bibliografice de primă mână care mi-au favorizat numeroase reflecții asupra perioadelor istorice marcând medievalitatea și modernitatea vieții omenești. Aș dori să depășesc, pe cât posibil, acea perimată compartimentare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mercantiliste, cât și la nivelul răspândirii concepțiilor luministe preconizate de Imperiul Habsburgic sub vădita influență a amintitului model despotic francez. Exemplele sunt cu mult mai numeroase, am vrut să scot în evidență, măcar și în treacăt, aspectele care vorbesc de europenitate, de o spiritualitate, de o societate care, deși în formare, se pune pe picioare, afirmă, dialoghează, își face simțită prezența, își revendică dreptul la existență. Progresul se înregistrează peste tot, mutațiile se petrec lent, dar se petrec. Despotismul luminat creează
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Radna, Deva, Cluj și Timișoara; că la Oradea episcopatul greco-catolic, aflat sub patronajul lui Samuil Vulcan, se îmbogățește cu donații și achiziții creînd un prețios fond documentar-istoric, iar la Târgu-Mureș ia ființă o bibliotecă nobiliară, nu mai puțin importantă pentru europenitatea regiunii, a lui Teleki SĂmuel. Exemplele sunt cu mult mai multe, și voi reveni asupra lor, mai bine zis asupra acelora care mi-au îngăduit să reflectez la „coridoarele culturale” care au favorizat dialogul cu Europa. Pierre Chaunu spune că
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]