87 matches
-
faunei acvatice. Acest parametru este însă contrazis de alte măsurători, astfel: (9,0 - 24,3 mg O2/dm3) a prezentat similar anilor precedenți valori ridicate caracteristice apelor „degradate”; (0,69 - 0,46 mg/dm3), au încadrat apa lacului în categoria eutrofă; evidențiat valori ale densității fitoplanctonului cuprinse între 1024320 - 3020667 ex/dm3 iar cele ale biomaselor cuprinse între 10,2 - 11,2 mg/dm3. Analizele efectuate scot în evidență o eutrofizare avansată a lacului. Această eutrofizare este datorată atât apelor uzate
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Pajiști de altitudine joasă; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition" și Lacuri distrofe și iazuri. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
reprezintă zona de confluență a râului Nera cu Dunărea (luciu de apă, bălți, mlaștini, turbării, cu tufărișuri, păpurișuri și stufărișuri) cu floră și faună specifice zonelor umede. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: ape stătătoare oligotrofe, lacuri eutrofe cu un conținut important de substanțe minerale dizolvate în apă, suprafețe acoperite cu papură și stuf și ape cu vegetație abundentă dezvoltată pe fundul lacurilor. Aria naturală asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări (migratoare
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
Cnidion dubii", Pajiști xerice pe substrat calcaros, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition" și Turbării cu vegetație forestieră. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
țară. Rezervatia Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele din Munții Maramureșului are statutul de rezervație, geologică și botanica, mixtă. Ea a fost creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar și specie foarte rară pentru țara noastră, legată de existență condițiilor de mlaștină eutrofa. De un interes științific deosebit se bucură și stâncăriile calcaroase din acest perimetru. Rezervatia mixtă „Peșteră și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârșia Izei, păstrându-i climatul, vegetația și peisajul. Peșteră de la
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
ajung chiar și la 25-30 m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord și nord-est concură la păstrarea timpului frumos. Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din valea Oltului până pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe (Mlaștina Hărman, Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer) ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății Lempeș sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord și nord-est concură la păstrarea timpului frumos. Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din valea Oltului până pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe (Mlaștina Hărman, Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer) ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății Lempeș sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
unde se acumulează gazele vulcanice, care au greutatea specifică mai mare decât ce a aerului. Culoarea diferită a frunzelor uscate sau lipsa vegetației verzi pe fundul depresiunii, sunt singurele indicatoare care scot în evidență prezența gazului nociv. Este o mlaștină eutrofă (dar se pot întâlni și biocenoze oligo-mezotrofe) similară Tinovului Mohoș de lîngă lacul Sfânta Ana, în suprafață însă de numai aproximativ 1 hectar. Turbăria - care și-a primit numele după răbufnirile scurgerilor de gaze (care barbotează în apa mlaștinii), este
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
fragi de pădure", "frăguța sălbatică", "frunză", "vărăguțe" și "fragi-de-câmp", este o plantă perena din genul "Fragaria", familia Rosaceae, care are fructe comestibile. Specie cu un areal mare de răspândire, cuprinzând Europa, Nordul Africii, America de Nord și de Sud. Plantă mezotermofită, helio-sciadofită eutrofa care crește îndeosebi în zona pădurilor de stejar - etajul molidului, la marginea pădurii, în ochiuri de pădure, poieni și fânețe recente. Ele se pot găsi atât în pădure cât și în parcuri. Fructele sunt consumate proaspete sau sub formă de
Frag () [Corola-website/Science/311461_a_312790]
-
a munților și Depresiunii Maramureșului; ce conserva habitate natural de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)", "Comunității de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition", "Fânețe montane", "Mlaștini turboase de tranziție și turbrii oscilante (nefixate de substrat)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Turbării active", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Zăvoaie
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
Quercus pubescens", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin" și "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere mari și mici, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
sau sedentare. Situl prezintă o arie naturală cu nouă tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Vegetație forestieră panonică cu "Quercus pubescens" și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conservă
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
montan și alpin"; "Păduri ripariene mixte cu" Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior "sau" Fraxinus angustifolia, "din lungul marilor râuri"; "Zavoaie cu" Salix alba "și" Populus alba; "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice"; "Pajiști aluviale din" Cnidion dubii; "Pajiști de altitudine joasă"; "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip" Magnopotamion "sau" Hydrocharition; "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de" Chenopodion rubri "și" Bidention și "Lacuri distrofe și iazuri". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte) și floristice
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
râurilor montane, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea", Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Lacuri distrofice și iazuri și Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"); ce adăpostesc floră și faună specifice Câmpiei Române. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
din jur și cară În lac, Îmbogățindu-l În nutrienți; pentru autotrofe. Care’s abia amărâtele de alge, iar lacul Începe să capete orice altă culoare: verde, roșu, după feleșagul algelor adică, În amestecul lor, brun. Și capătă alt nume: eutrof, adică bogat În nutrienți. Miau Motiv ca să tabere acolo bacterii, protozoare,... dar și alte heterotrofe, tot mai pluricelulare, c’au ce mânca. Dar au și de ce muri, Moti. De pildă În perioade lipsite de oxigen, fie că algele sunt oprite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
existență. Și se refugiază, firesc, În natura pe care o cunoscuse În copilărie. Dar ce elemente conține acea natură? Două: apa și pădurea. Să le analizăm. La Eminescu aproape nu există starea oligotrofă, primordială a apei, izvorul. Predomină o stare eutrofă, entropizată, anume lacul. Lacul Încărcat de nuferi și trestii, plante tipice stadiului intermediar, de tranziție spre mlaștină. Mai mult, lacul e situat În pădure. Or, evoluția lacului, prin stadiul de mlaștină, duce invariabil la pădure. Dar stadiul lacului pe care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
felul melcilor [91], ceea ce înlesnește diseminarea pe substrat. Au o mare putere de refacere în urma deteriorărilor suferite [91]. Au pretenții reduse la calitatea ori temperatura apei [93], dar preferă apa curgătoare, oxigenată, bogată în plancton, abundând ca urmare în apele eutrofe [78], deci apar în foulingul biologic după constituirea unei biocenoze; ele se fixează pe pelicula primară de bacterii și alge (diatomee) [78]. Forma arborescentă a coloniilor și aderența la substrat constituie atât „armătura“ cât și „ancora“ foulingului biologic, aceeași conformație
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival VI - IX Mlaștini eutrofe estival VI - VIII din culturi de păioase estival V VI din culturi de prășitoare estival VII - IX vernal V ruderale estival VI - VIII Buruienișuri alpine estival VII - IX 75 Suprafața minimă de probă va avea mărimea corespunzătoare cu punctul în
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
se face pe DN Iași-Botoșani; DN Iași-Sculeni; DN Iași-Albița; DJ și DL. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: zone umede; geomorfologice: râu; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 3150 lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 lacuri distrofice și bălți; 3270 râuri cu maluri nămoloase, cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention p.p.; 6430 - asociații de lizieră, cu ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Popricani; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Sculeni, DL Cotu Moriirezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: zone umede; geomorfologice: lac; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 3150 lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră părăsită a râului Prut
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
umede permanente 2. Habitate de ape dulci * Ape oligotrofe, cu conținut foarte scăzut de minerale * Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de tip Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto Nanojuncetea * Ape puternic oligo-mezotrofe, cu vegetație bentică de Chara sp. * Lacuri eutrofe naturale, cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition * Lacuri distrofe naturale și heleștee * Râuri alpine și bancurile de-a lungul acestora, cu vegetație ierbacee * Râuri alpine și vegetația lor lemnoasă, cu Myricaria germanica * Cursuri de apă din câmpii montane, cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de nitrați mai mari decât limita maximă admisibilă de 50 mg/l, dacă nu se iau măsuri de protecție; ● Apele dulci din lacurile naturale sau din alte surse de apă dulce (lacuri de acumulare, canale), ape costiere și marine sunt eutrofe sau pot deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă nu se iau măsuri de protecție. Potrivit art. 3 alin. (5) din Directiva Nitrați, statele membre care hotărăsc să aplice la nivelul întregului teritoriu un program de acțiune sunt scutite de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
decât limita maximă admisibilă de 50 mg/l, dacă nu se iau măsuri de protecție; ● Apele dulci din lacurile naturale sau din alte surse de apă dulce (lacuri de acumulare, canale), ape costiere și marine sunt eutrofe sau pot deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă nu se iau măsuri de protecție. Potrivit art. 3 alin. (5) din Directiva Nitrați, statele membre care hotărăsc să aplice la nivelul întregului teritoriu un program de acțiune sunt scutite de a desemna zone vulnerabile la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
de nitrați mai mari decât limita maximă admisibilă de 50 mg/l, dacă nu se iau măsuri de protecție; ● Apele dulci din lacurile naturale sau din alte surse de apă dulce (lacuri de acumulare, canale), ape costiere și marine sunt eutrofe sau pot deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă nu se iau măsuri de protecție. Potrivit art. 3 alin. (5) din Directiva Nitrați, statele membre care hotărăsc să aplice la nivelul întregului teritoriu un program de acțiune sunt scutite de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
decât limita maximă admisibilă de 50 mg/l, dacă nu se iau măsuri de protecție; ● Apele dulci din lacurile naturale sau din alte surse de apă dulce (lacuri de acumulare, canale), ape costiere și marine sunt eutrofe sau pot deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă nu se iau măsuri de protecție. Potrivit art. 3 alin. (5) din Directiva Nitrați, statele membre care hotărăsc să aplice la nivelul întregului teritoriu un program de acțiune sunt scutite de a desemna zone vulnerabile la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]