302 matches
-
resurselor naturale insuficient exploatate (flora spontană, culturi vechi, microorganisme); Schimbarea atitudinii oamenilor față de natură și de ecologie; Controlul speciilor invazive; Asigurarea coexistentei dintre comunitățile locale și faună; Evaluarea și valorificarea serviciilor ecosistemice cu asigurarea conservării naturii; Prevenirea și combaterea eutrofizării; Refacerea zonelor umede ca zone complexe de stocare a carbonului furnizoare de servicii de ecosistem; Dezvoltarea și asigurarea resurselor de cunoaștere privind managemenul ariilor naturale protejate; Conștientizarea populației și implicarea cetățenilor în știință). ... k) Bioeconomie circulară (Reducerea consumului de ambalaje
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
Protejarea pădurilor și a biodiversității I4.b Reconstrucția habitatelor de pajiști în ariile naturale protejate Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor 35.000.000 Asistență financiară rambursabilă C2. Protejarea pădurilor și a biodiversității I4.c Decolmatarea lacurilor Uzlina și Fortuna din Delta Dunării pentru reducerea eutrofizării și menținerea diversității biologice Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor 35.000.000 Asistență financiară rambursabilă C2. Protejarea pădurilor și a biodiversității I4.d Implementarea unui sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor 10.001.000
HOTĂRÂRE nr. 207 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280024]
-
Macroalgele și plantele superioare marine sunt indicatori buni ai stării ecologice a habitatelor bentice marine, având în vedere principiile Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin“, contribuind la formarea mai multor tipuri de habitate de interes comunitar Natura 2000. În condiții de eutrofizare accentuată, comunitățile tipice din macrofitobentos își dezvoltă o structură neuniformă foarte simplificată, cu caracter monospecific și predominarea speciilor oportuniste, tolerante la eutrofizare. Pe durata sezonului cald, algele verzi (Ulva rigida și Cladophora) se dezvoltă abundent, îndeosebi în zona Eforie Sud
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
mediul marin“, contribuind la formarea mai multor tipuri de habitate de interes comunitar Natura 2000. În condiții de eutrofizare accentuată, comunitățile tipice din macrofitobentos își dezvoltă o structură neuniformă foarte simplificată, cu caracter monospecific și predominarea speciilor oportuniste, tolerante la eutrofizare. Pe durata sezonului cald, algele verzi (Ulva rigida și Cladophora) se dezvoltă abundent, îndeosebi în zona Eforie Sud. De asemenea, în majoritatea zonelor de-a lungul coastei românești a Mării Negre se regăsesc biomase importante de alge roșii dezvoltate de
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
prevederile legislației naționale și a Uniunii Europene privind protecția mediului, biodiversității, ariilor naturale protejate și a legislației privind reducerea efectelor schimbărilor climatice. ... 4.2.11. Protecția și conservarea naturii Una dintre presiunile majore cu care se confruntă ecosistemul marin este reprezentată de eutrofizarea cauzată de nutrienții proveniți din sursele de poluare de pe uscat (principalele surse fiind agricultura și apele uzate urbane), precum și din cantitatea de azot și fosfor în formă dizolvată din Marea Neagră care provine în mare parte din bazinul
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
agricultura și apele uzate urbane), precum și din cantitatea de azot și fosfor în formă dizolvată din Marea Neagră care provine în mare parte din bazinul Dunării. Dezvoltarea teritorială și utilizarea spațiului maritim trebuie să aibă în vedere faptul că eutrofizarea afectează semnificativ calitatea mediului marin, prin degradarea ecosistemelor, reducerea biodiversității zonei costiere și a stocurilor de pește marin. Un alt aspect ce trebuie luat în considerare îl reprezintă starea ecologică și chimică a corpurilor de apă tranzitorii și costiere definite
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
poluarea cu produse petroliere, în special în zona platformelor de foraj, a terminalelor petroliere, rutelor navelor, în rade și porturi. ... e) Aportul de nutrienți are un impact semnificativ asupra apelor tranzitorii marine și costiere întrucât aceștia reprezintă principala cauză a eutrofizării. Sursele de poluare cu nutrienți sunt surse punctiforme și difuze de pe uscat și mare, înregistrându-se depășiri semnificative ale limitelor precizate de legislația în vigoare. ... f) În zona litorală a Mării Negre, eroziunea costieră reprezintă un risc pentru mediu
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
pescuit și acvacultură marină (maricultură): Indicator Sursa Numărul de porturi/adăposturi pescărești amenajate MADR, prin ANPA Numărul de unități de maricultură (acvacultură marină) funcționale MADR, prin ANPA ... b) Domeniul mediu: Indicator Sursa Indicatori generici: diversitatea biologică, speciile neindigene, specii pești comerciali, eutrofizarea, integritatea fundului mării, contaminanți, contaminanți în pește și alte resurse vii destinate consumului uman, deșeurile marine, zgomot, arii protejate marine, arii protejate stricte MMAP Anexa 1 Descriptori - Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin Directivele pe Natură (Păsări și Habitate) Alte documente
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
și impactul asupra zonelor agricole adiacente. Elementul de noutate constă în evaluarea impactului zonelor umede asupra agriculturii și impactul agriculturii asupra zonelor umede, prin modificările regimului hidric, a cantității de carbon sechestrat, și fenomenele de pierdere a biodiversității și de eutrofizare la nivelul acestora. Proiectul va contribui de asemenea, la completarea raportului de țară pe Regulamentul LULUCF nr. 2018/841 (Land Use, land use change and foresrty). Proiectul are în vedere dezvoltarea unei strategii la nivel național pentru monitorizarea stării de conservare
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
specifice și măsurabile ale proiectului care să ofere informații privind impactul agriculturii asupra zonelor umede din zonele studiate; elaborarea unor propuneri de măsuri de bune practici privind gestionarea zonelor umede; scenarii de evoluție a sechestrării de carbon, a factorilor de eutrofizare și pierdere de biodiversitate în urma implementării măsurii PNS-GAEC2. Rezultate scontate: – Determinarea numărului optim de piețe de probă geostaționare pentru fiecare arie biogeografică în care se vor determina situația ex-ante și ex-post a zonelor umede din punctul de
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
și perene și a speciilor lemnoase invazive; ... – Monitorizarea variației nivelului și chimismului apei din zonele umede supuse studiului; ... – Determinarea litostratigrafiei și a parametrilor fizico chimici a solului în zonele umede; ... – Impactul pășunatului asupra vegetației a zonelor umede; ... – Evaluarea nivelului de eutrofizare a apelor stagnante din zonele umede; ... – Determinarea capacității de sechestrare a CO2 în vegetația supraterană și subterană și a căilor/modalităților de creștere a capacității de sechestrare a CO2 a modalităților de intervenție antropică pentru maximizarea sechestrării CO2 in zonele umede
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
distanțe lungi și a maselor de aer. - Analiza sursei (PCA, corelații Spearman); - Scheme de fertilizare, la determinarea sensibilității unor specii de plante la aportul ionic la nivel foliar și edafic, respectiv participarea unor specii chimice la determinarea valorilor de acidifiere/ eutrofizare a diferitelor medii geochimice. O importanță din ce în ce mai mare o are impactul chimismului precipitațiilor asupra solurilor, vegetației de cultură și cea spontană, respectiv influența tehnicilor agricole asupra precipitațiilor atmosferice (emisii de amoniac, emisii de metan, arderi de
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
și perene și a speciilor lemnoase invazive; - Monitorizarea variației nivelului și chimismului apei din zonele umede supuse studiului; - Determinarea litostratigrafiei și a parametrilor fizico chimici a solului în zonele umede; - Impactul pășunatului asupra vegetației a zonelor umede; - Evaluarea nivelului de eutrofizare a apelor stagnante din zonele umede; - Determinarea capacității de sechestrare a CO_2 în vegetația supraterană și subterană și a căilor/modalităților de creștere a capacității de sechestrare a CO_2 a modalităților de intervenție antropică pentru maximizarea sechestrarii CO_2 in zonele umede
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
și impactul asupra zonelor agricole adiacente. Elementul de noutate constă în evaluarea impactului zonelor umede asupra agriculturii și impactul agriculturii asupra zonelor umede, prin modificările regimului hidric, a cantității de carbon sechestrat, și fenomenele de pierdere a biodiversității și de eutrofizare la nivelul acestora. Proiectul va contribui de asemenea, la completarea raportului de țară pe Regulamentul LULUCF 2018/841(Land Use, land use change and foresrty). Proiectul are în vedere dezvoltarea unei strategii la nivel național pentru monitorizarea stării de conservare a
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
specifice și măsurabile ale proiectului care să ofere informații privind impactul agriculturii asupra zonelor umede din zonele studiate;elaborarea unor propuneri de masuri de bune practici privind gestionarea zonelor umede; scenarii de evoluție a sechestrării de carbon, a factorilor de eutrofizare și pierdere de biodiversitate în urma implementării măsurii PNS - GAEC 2 -Diseminarea rezultatelor proiectului prin broșuri, pliante, lucrări științifice în reviste prestigioase; -Organizarea de mese rotunde și workshop-uri în cadrul potențialilor beneficiari (fermieri, diferite organizații, asociații de proprietari, etc
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
restaurarea și utilizarea biomasei de pe terenurile de turbă din râul Neman pentru a îmbunătăți calitatea apei din Marea Baltică: https://interreg- baltic.eu/project/desire-seed/ Serviciile ecosistemice esențiale furnizate de Marea Baltică, cum ar fi biodiversitatea, pescuitul și turismul, sunt amenințate de eutrofizarea cauzată de încărcăturile excesive de nutrienți în mare. Deversarea din râuri este una dintre principalele căi prin care nutrienții ajung în mare. O idee de abordare a acestei probleme este reducerea cantității de nutrienți care se scurg în râuri prin
PLANUL DE ACȚIUNE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276965]
-
ale României în temeiul cadrului juridic relevant, inclusiv cu privire la nitrați; (iv) achiziționarea de echipamente pentru prelevarea de probe pentru testarea pesticidelor, a antibioticelor, a metalelor grele și a altor poluanți, monitorizarea calității apei, determinarea indicatorilor biologici relevanți pentru eutrofizare, monitorizarea nutrienților din resursele de apă de suprafață și subterană; (v) instruirea personalului relevant al ANAR responsabil cu analiza calității apei; (vi) instruirea personalului de laborator; (vii) dezvoltarea unui instrument informatic pentru modelarea emisiilor poluante generate de activitățile agricole; (viii
ACORD DE ÎMPRUMUT din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276185]
-
s-a alocat suma de 1.018.000 lei. „Datorită debitului solid transportat de pârâul Trebeș, pe malul drept al acumulării se manifestă un puternic fenomen de colmatare, fiind favorizată acumularea și dezvoltarea algelor, ceea ce a condus în timp la eutrofizarea lacului într-un grad avansat. Acest fenomen este preconizat a se extinde și înspre malul stâng al acumulării, conducând la diminuarea capacității de atenuare a viiturilor și degradarea continuă a calității apei, cu efecte negative asupra biodiversității din zona cauzate
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMÂNE” ; ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET (COMUNICATE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374849_a_376178]
-
acvatice. De obicei această caracteristică a apelor se exprimă prin consumul biochimic de oxigen (CBO5) sau prin consumul chimic de oxigen (CCO). * conținutul în nutrienți - reprezentați în special de azotul și fosforul total. Un conținut ridicat de substanțe nutritive determină eutrofizarea lacului, adică o dezvoltare luxuriantă a algelor, iar descompunerea acestora contribuie la diminuarea conținutului în oxigen dizolvat. Când aprovizionarea cu oxigen este total insuficientă, descompunerea aerobă este înlocuită cu descompunerea anaerobă din care rezultă CH4, H2S, NH3, unii dintre aceștia
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
organică produsă depășește capacitatea de mineralizare, determinând ca surplusul să se sedimenteze în asemenea proporții încât uneori poate atinge nivelul de colmatare integrală a lacului. Probe recente au indicat că și apele litorale pot fi grav amenințate prin procesul de “eutrofizare”, întrucât azotul provenit de la o mulțime de surse stimulează creșterea algelor într-o asemenea măsură, încât acestea micșorează cantitatea de oxigen și blochează pătrunderea luminii solare de care au nevoie alte plante și animale marine. Poluarea apelor marine este cauzată
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
pe site-ul ministerului inventarul de emisii de poluanți atmosferici la nivel național, pentru anul 2001 (inclusiv plafoanele de emisii pentru 2010, asumate prin ratificarea Protocolului Convenției din 1979, asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, semnat de România, în anul 1999). Stabilirea criteriilor ecologice pentru acordarea etichetei ecologice comunitare Legislativ: * HG nr. 175/2004, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse calculatoare portabile; * HG nr.
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
viață și în ape suferă foarte multe procese chimice și biochimice. Apare mai ales ca azotat, azotit, amoniu, azot gazos și cel fixat în compuși organici, grupe între care există continue transformări / tranzitări, formându-se "ciclul azotului". Excesul duce la eutrofizare, contaminarea acviferelor, posibila afectare a sănătății umane. Sursele de azotați în ape sunt naturale și antropice. Sursele naturale sunt : din precipitații; Oxizi de azot din atmosferă, produși de fulgere și de arderea combustibililor fosili; Aportul prin spălarea din roci și
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
ridicată.). Activitățile umane cele mai mari generatoare de suspensii sunt arăturile mai ales pe pantă -, suprapășunatul, despăduririle, exploatarea pădurilor cu drumuri de tractor sau pârtii de alunecare / târâre în pantă, incendierea vegetației și mai puternic ca toate mineritul la suprafață. Eutrofizarea se definește ca îmbogățirea apei cu substanțe nutritive pentru plante în primul rând azot și fosfor (ceilalți zeci de compuși necesari dezvoltării fiind foarte rar limitanți) conducând la o creștere puternică a algelor și macrofitelor ("înflorire") care apoi mor, cu
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
ca îmbogățirea apei cu substanțe nutritive pentru plante în primul rând azot și fosfor (ceilalți zeci de compuși necesari dezvoltării fiind foarte rar limitanți) conducând la o creștere puternică a algelor și macrofitelor ("înflorire") care apoi mor, cu consecințe grave. Eutrofizarea se produce mai rar în râuri și e mai puțin gravă ca cea pe lacuri. Agenți patogeni care ajung în ape pot fi bacterii, virusuri sau paraziți. Ei provoacă la om și animale boli transmise hidric, fie prin ingestie fie
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
caz extrem apele naturale acidifiate, cum sunt lacurile, pot fi tratate cu var ("liming"). Astfel Suedia a tratat astfel peste 4000 de lacuri în perioada 1977 1987, dar e doar o soluție de moment și cu impact de mediu apreciabil. Eutrofizarea afectează mai ales lacurile. Se poate combate prin măsuri externe masei de apă vizate și prin măsuri interne. Măsurile externe vizează reducerea aportului de azot și fosfor, prin: reducerea utilizării lor ca fertilizatori agricoli sau în alt scop în zonă
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]