4,069 matches
-
așa bine unul cu altul încît poți, liniștit, să le pierzi șirul. De aceea, pesemne, creșterea Letiției se măsoară în praguri. Primele nelămuriri, întîile rușini. Primele vorbe, în stradă, cu băieții. Primele mustrări. Pe urmă, obligațiile. Liceul, admiterea la facultate. Evadarea. Din lumea ei de altădată, ascunsă în dulap, cu hainele de-acasă, vine, deodată, la cămin, o veste. E întrebarea aceea cu care chemi pe cineva la vorbitor, dură, metalică, încercînd să nu dea de bănuit: Cine este Letiția Branea
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
scrise chiar atunci sau părăsite o vreme, și descoperite mai tîrziu, ca într-un joc de-a schimbatul locului, întreținînd tot timpul iluzia că autorul lor vorbește din altă parte. Tot despre un n'importe ou hors du monde, despre "evadarea" amînată, fiindcă imposibilă, scrie Alexandru Vlad o nouă veche carte, Viața mea în slujba statului. Nouă, pentru că a apărut de curînd, la editura Paralela 45, în colecția "Biblioteca românească". Veche, fiindcă "proiectul" are, aflăm din interviul cuprins în Addenda, luat
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
ce s-a întîmplat într-un spațiu al morții, al exterminării, despre ce simțeau sau ce visau oamenii acolo. Era și un soi de fugă față de realitatea în care eram condamnați să existăm. Fuga prin citit, prin dialog, prin vis, evadarea în lumi, în spirit. N-am să uit un pasaj din Mai este oare acesta un om? al lui Primo Levi, tradus recent la Polirom, în care acesta încearcă să-l inițieze, poetic, pe un alt deținut, în lumea Infernului
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
pînă la marile sale realizări, Dicționarul de idei literare (1974), Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980), Hermeneutica ideii de literatură (1987) precum și Biografia ideii de literatură (1991-2000) pentru a nu mai menționa și celelalte volume de "politică și cultură" (1996), de "evadări" prin călătorii în "lumea liberă", în Europa (Pentru Europa, 1995) etc. etc. Putem oare a nu privi pe Adrian Marino ca pe un om de cultură, un intelectual hors-pair al României ultimelor decenii? Numai acceptînd această prezență literară insistentă, provocatoare
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
mult mai necesare societății românești de astăzi (pe cale să-și rătăcească valorile sub asaltul mass-media și al unor forme tot mai despiritualizate de divertisment) decît celei din urmă cu 30 de ani, cînd cartea reprezenta una dintre puținele șanse de evadare din realitatea absurdă a regimului comunist. Prin această carte, publicată în anul 1976, se poate spune că Leon Volovici joacă la noi rolul unui deschizător de drumuri în această metodă de abordare a literaturii cu instrumente aparținînd sociologiei. Apariția scriitorului
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
lucrărilor enciclopedice, ale literaturii populare sau ale reportajelor senzaționale. Departe de a avea prioritate asupra acestor subiecte sau o competență tehnologică superioară, valoarea lui Verne constă în "capacitatea sa de transfigurare literară". Mașinile verniene, remarcă Lucian Boia, sunt mijloace de evadare: "calitățile scriiturii lui nu depășeau media, dar știa să viseze mai bine decât alții". Pe lângă Emile Souvestre, Albert Robida sau H.G. Wells, contemporani lui și adevărați precursori ai SF-ului, Jules Verne face figura unui scriitor cuminte ("un înțelept rătăcit
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
un înțelept rătăcit în vacarmul unei chermese tehnologice și futuriste"), deloc preocupat de scenarii biologice, confruntări extraterestre sau conflicte parapsihologice, frecvente în literatura populară a epocii. Romanele sale fanteziste nu vizau reconstruirea sau explorarea tehnologică ale unor lumi necunoscute, cât evadarea din lumea cunoscută tocmai prin tehnologie. (Fac aici o paranteză pentru a observa asemănarea izbitoare în intenții dintre Sadoveanu și Verne, deși motivațiile și mijloacele evadării sunt perfect opuse. Dacă la Verne evadarea din colectivitate era una individuală sprijinită de
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
Romanele sale fanteziste nu vizau reconstruirea sau explorarea tehnologică ale unor lumi necunoscute, cât evadarea din lumea cunoscută tocmai prin tehnologie. (Fac aici o paranteză pentru a observa asemănarea izbitoare în intenții dintre Sadoveanu și Verne, deși motivațiile și mijloacele evadării sunt perfect opuse. Dacă la Verne evadarea din colectivitate era una individuală sprijinită de tehnologie, la Sadoveanu fuga din modernitatea tot mai tehnologizată se făcea în sânul unei colectivități arhaice. Primul are convingeri de dreapta, al doilea de stânga.) Jules
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
explorarea tehnologică ale unor lumi necunoscute, cât evadarea din lumea cunoscută tocmai prin tehnologie. (Fac aici o paranteză pentru a observa asemănarea izbitoare în intenții dintre Sadoveanu și Verne, deși motivațiile și mijloacele evadării sunt perfect opuse. Dacă la Verne evadarea din colectivitate era una individuală sprijinită de tehnologie, la Sadoveanu fuga din modernitatea tot mai tehnologizată se făcea în sânul unei colectivități arhaice. Primul are convingeri de dreapta, al doilea de stânga.) Jules Verne nu era preocupat de viitor, ci
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
rafinate strategii de izolare ale unor grupuri restrânse la minimum: "Există la Jules Verne o întreagă geografie secretă, inepuizabilă rețea de adăposturi ascunse, al căror rol nu este de a întreține misterul, cât de a materializa aspirația lui profundă spre evadare și izolare." Catastrofele, atunci când se produc, nu au consecințe directe. Capitolul Evadarea și noua patrie (foarte barthesian, cu gândul la eseul acestuia Nautilus și Corabia beată) este, de altfel, cel mai frumos din carte. Un capitol foarte interesant este și
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
Jules Verne o întreagă geografie secretă, inepuizabilă rețea de adăposturi ascunse, al căror rol nu este de a întreține misterul, cât de a materializa aspirația lui profundă spre evadare și izolare." Catastrofele, atunci când se produc, nu au consecințe directe. Capitolul Evadarea și noua patrie (foarte barthesian, cu gândul la eseul acestuia Nautilus și Corabia beată) este, de altfel, cel mai frumos din carte. Un capitol foarte interesant este și acela în care Lucian Boia reconstituie relația dintre scriitor și Pierre-Jule Hetzel
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
și poveștile care răzbat în lumea de afară au menirea să șocheze. De aceea ele focalizează aspectele excentrice, experiențele limită ale vieții de deținut: răul tratament aplicat de gardieni sadici, răzbunări încheiate cu uciderea sau violarea vreunui condamnat, încercări de evadare sau de sinucidere etc. Firește, aceste fenomene sînt reale, ele intră în mica istorie orală a fiecărei închisori, dar nu sînt reprezentative pentru existența de zi cu zi a celor nevoiți să își irosească cea mai mare parte din viață
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
un "viețaș", sîntem tentați să ni-l imaginăm în ipostaza contelui de Monte Cristo, a lui Papillon sau a lui Hannibal Lecter, perfect izolat într-o celulă, eventual săpînd discret, dar eficient, la un tunel prin care să încerce o evadare cum nu s-a mai văzut. "Or - constată Eugen Istodor -, ei se mișcă. Se aerisesc, se plimbă, joacă fotbal, șeptic, pocher, pun lumea la cale. Merg la Club, la spectacole sau la făcut artă. Merg la Regina-Mamă, comandantul închisorii, Carmen
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
imposibil de ignorat ăntr-un asemenea proiect, ni se oferă, fără nici un complex, tot două planuri, dar unul carnal, de un naturalism împins pănă la grotesc, și unul scenic, de teatru în aer liber. Dacă acestora le mai adăugăm și desele evadări în spectral, momente în care apare un fel de androgin drapat în negru și cu priviri de cobalt, care uneori mai ține în brațe o apariție cu totul bizară, un fel de Răzvan Theodorescu trecut prin laboratoarele lui Bokassa, avem
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
trecut - gloria n-a mai/ venit, apele s-au limpezit, hipocloritul a ucis peștii, iar/ tufa de corcoduși au aprins-o colectiviștii - cina la care visez/ încă e departe, foarte departe...” (Sărac împotriva morții). O altă mască o reprezintă Erosul. Evadare din sfera mundană, necruțătoare mistuire, pierzanie, experiența erotică dobîndește o tonalitate tragică, fiind o zbatere între a fi și a nu fi, cu pedala apăsată pînă la urmă pe neființă, ca un paradoxal apel la absolut: „Nu venea de nicăieri
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
tratament. În strategia mea de a fugi de indivizii cu multă carte, principalul rol l-a jucat grupul psihiatrilor, psihoterapeuților, psihologilor și psihanaliștilor, dat fiind că știam că de el trebuia să mă feresc cel mai mult în cazul unei evadări. Și am hotărât să fac inofensiv grupul cultivaților în totalitatea lui. Am hotărât să-i înving cu propriile arme. Un cunoscut de-al meu, diletant în sculptură, îmi făcuse, cu mulți ani înainte, un insipid bust de lemn și mi
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
copaci, cum am trecut să realizăm tot ceea ce avem acum. Nu Înțelegem un mesaj intergalactic, transmis În timp și spațiu de strămoși, dar ne mândrim că vorbim aceeași limbă. Nu reușim să evadăm de pe această planetă, pentru că nu vedem sensul evadării. Ne Înmulțim, Încă mai avem spațiu, Încă mai avem hrana necesară. Cercetările Centrului nostru sunt de fapt un moft, nu o necesitate, că mai tot ce am făcut până acum. Sunt convins că puteam trăi În copaci mult și bine
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
date de Sfântul Grigorie limbajului extazului, a se vedea și Völker, Gregor von Nyssa als Mystiker, Wiesbaden: Steiner, 1955, p. 202 sq., Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 259-273. footnote>, pentru care o bună redare o constituie poate franțuzescul „sortie de soi” („evadarea sau ieșirea din sine”), este sugerat prin menționarea beției, dar este utilizat pentru a denota îndepărtarea de un plan inferior al virtuții și apropierea de unul superior. Într adevăr, pentru a descrie aceste experiențe, Sfântul Grigorie folosește oximoroane precum „somn
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
parfumul de la floare”. Despre oameni de azi, care încearcă se rupă barierele finitului în care au trăit până nu de mult, si despre care unii spun că s-ar depărta de realitate, Dan are următoarea părere: “Este un soi de evadare legitimă pentru că aici nu-și mai găsesc identitatea. Să nu considerăm toată populația globului retardata, adică să se recunoască în jocuri și concursuri, sau alte asemenea acțiuni care sunt făcute să manipuleze un cortex redus. Sunt și ființe cu alte
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
abrupte din cronica lui Constantin Diichiti imprimă gradual discursului o lentoare bolnăvicioasă. O apariție tensionată sparge cadrul Închis al scriiturii. Fric, „profesor de logică În orașul Trapezunt”, care „și-a sugrumat nevasta și și-a vîndut copiii unui sirian”. Cathartica evadare din planul istoric aduce o scindare ontologică În care „copiii apoi, plângînd, fură urcați În coș, deasupra coșului flutura, ca o zdreanță, o zdreanță umflată cu aer cald”. Dincolo de construcții difuze, de disonanțe accentuate, redate Într-o vitalitate de cuvinte
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
data de 21 mai și Galați, în data de 26 mai, tot atâtea orașe unde comunitatea locală de business a demonstrat un interes autentic pentru documentare. Partener principal al evenimentului este Univet Optical Technologies. « Evenimentele Renania Academy sunt o necesară evadare din rutină pentru fieare jucător al industriei de Safety. Participarea la conferința te-ajuta să pui lucrurile în perspectivă, să înțelegi ce faci foarte bine, dar și să descoperi care sunt teritoriile unde merită să inovezi, Utilitate și, în cele
RENANIA ACADEMY SAFETY FORUM – la Zalau, Timisoara si Galati in luna MAI [Corola-blog/BlogPost/93802_a_95094]
-
lovitură de pumn fusese împușcat. Securitatea nu i-a iertat aventură de la primăria satului cu urmări tragice. Căpitanul L-A DUS ÎN LANȚURI ȘI CĂTUȘE LA MARGINEA SATULUI și fără nici o reținere l-a împușcat sub pretextul unei tentative de evadare de sub escortă. Prizonierul în lanțuri și cătușe cutezase să evadeze, ce înscenare grosolană. Cine putea crede asemenea ticăloșie. I-au dezlegat lanțurile și cătușele și l-au predat familiei pentru înhumare. Era o demonstrație de intimidare pentru cei care ar
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
ar conține o așchie din Crucea lui Hristos. Pe o noptieră, lângă patul ei se afla o mică cutiuță din aur, averea cea mai prețioasă a prințesei de altădată. CUTIUȚA CONȚINEA O FĂRÂMĂ DE PĂMÂNT ROMÂNESC, apucat în grabă în timpul evadării din comunismul de tip sovietic, după cel de-al doilea război mondial. A LĂSAT PRIN TESTAMENT CA ACEST PĂMÂNT ROMÂNESC, SĂ FIE ÎNGROPAT CU EA”. Maica Alexandra (Principesa Ileana a României) - Sfinții Îngeri, pag. 15. MAICA ALEXANDRA (Principesa Ileana a
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
Cartea nunții, Maitreyi, Rusoaica și Adela, Creanga de aur, scrieri ale aceluiași an, toate cu parfum de alcov, de neîmplinite iubiri trecătoare și cu neastîmpărul familiar al unor préparatifs de départ .Era, așadar, o piesă din literatura unui an de "evadare", jurnalul, într-un fel, al ultimei vacanțe "de tinerețe" dinaintea dureroaselor despărțiri. Recitit astăzi, cînd a fost republicat în eleganta colecție Cartea de pe noptieră a Editurii Humanitas, romanul lui Sebastian își rafinează, precum vinul vechi buchetul, savoarea voluptății odihnite, gustul
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
are în comun prin pură coincidență și anul morții, Ion Vinea (Ioan Eugen Iovanache - 1895-1964) va fi, prin excelență și pentru destulă vreme, creatorul fără operă. Risipit prin periodice, "prințul" avangardei românești are o traiectorie evolutivă în zigzag, cu dese evadări de la principiile sale teoretice. Debutează sub steaua lui A. Samain (din care și traduce) în revista Simbolul fondată în 1912 sub impulsul puternicului Schwung juvenil de către elevul I. Iovanaki (o primă pretenție grafică de imortalizare a numelui) împreună cu S. Samyro
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]