4,041 matches
-
lui Kelly Reilly când o lasă pe superbă actrița britanică să mai fermece și alte suflete cu ocazia încă unui film. Recunoc, sunt “stalkerul” ei începând cu L’auberge espagnole. În Flight, având rolul unei consumatoare de droguri, dornice de evadare, își duce bine la capat misiunea și, pentru că scenariul e scris foarte bine, veți avea o surpriză referitor (și) la dezvoltarea acestui caracter. Am fi vrut să vedem mai mult din ce ne poate oferi Don Cheadle, dar deja filmul
Am văzut by http://www.zilesinopti.ro/articole/4625/am-vazut-zborul [Corola-blog/BlogPost/98327_a_99619]
-
pe tine! / de atâția luceferi / alunecători și risipiți / te zărea numai // te zărea și te iubea” („Femeia oarbă”). Din când în când, barierele lucidului cedează și eroina lirică se întoarce spre puterea iubirii, în dorința de-a atinge absolutul, prin evadarea în transcendent: ...”univers gol de prejudecăți / și încărcat cu fluturii aceștia: / inel din feeria zeiască / peste umerii mei” („Altitudine”) pregătind zborul spre dincolo: „A trecut vremea când cuprindeam în palme norii / să ne răcorim obrajii în toiul iernii... // urmăm pârtia
CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ, LA VOLUMUL DE POEZIE „ULTIMUL ZBOR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1426454798.html [Corola-blog/BlogPost/367427_a_368756]
-
succes („Minte-ma frumos“, „Regina“, „Aniela“, Iubire și Onoare“, „Pariu cu viața”, „Îngeri pierduți“), Diana va apărea acum într-o ipostază inedită, un rol în care cântă, joaca și dansează. Alexandru Suciu este Vlad, timidul îndrăgostit care reușește prin iubire evadarea din lumea Hârcâi. Actor și compozitor, Alexandru (Sandu) a creat muzică spectacolului, reușind o adaptare de excepție. El a compus coloana sonoră a mai multor spectacole jucate pe scena Teatrului Național din București, a Teatrului Odeon, a Teatrului Nottara, a
PREMIERA la Teatrul Elisabeta: Harca se intoarce by http://uzp.org.ro/premiera-la-teatrul-elisabeta-harca-se-intoarce/ [Corola-blog/BlogPost/92591_a_93883]
-
necunoscut, de o energie neștiută, invizibilă, ostilă: imposibil demaraj, imposibilă transgresare a unor forțe nevăzute care închid sufletul în fiorduri, peșteri, camere cu vid, caverne, colivii. O stranie senzație de suferință, de măcinare interioară, de mers în gol, de imposibilă evadare dintr-un real vâscos și oripilant emană din aceste versuri. Am mai întâlnit-o și o vom mai întâlni desigur și în alte volume ale lui Vasile Burlui. Iulian Popescu Lansarea volumului Solilocvii, Muzeul Unirii, Iași, 13. 05. 2014 Referință
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405255842.html [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
stâncile îl acompania. Domină o geologie impresionantă ce se azvârlă direct către munți, fără intenții graduale și fără alte ocolișuri. Zgomotul trenului absoarbe cuvintele lor și timpul, rămân doar cu expresia fețelor și a surâsurilor. Stăpânit de tentația unei duble evadări din aerul capitalei și instituția în care lucrează Robert ține strâns în mână, mâna Clarei în plimbarea lor pe cărările muntelui. - Clara să ne lăsăm purtați către o lume a cărei adâncimi nu le cunoaștem, pe un drum ce îl
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_serbanescu_1404892344.html [Corola-blog/BlogPost/349981_a_351310]
-
Bolnavii? Îmi zac uitați și umiliți în spitale. Bătrânii? Îmi mor amărâți și înghețați, fără bani de pastile... sau striviți pe trecerea de pietoni. Dascălii? Doctorii? Îmi fug... Exod! Tinerii? Se refugiază în miraje etnobotanice...sau supraviețuiesc doar la gândul evadării în altă țară. Copiii? Nici nu mă mai cunosc! Nici nu mai știu cine sunt! Sunt o străină pentru ei. Nu mă iubesc! Nu fac decât să îmi reproșeze că nu le ofer nimic! Bebelușii? Îmi ard de vii... și
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
cum a ajuns ea, în Levant. Iar Laila, „croșetează la dantelă.” Și aidoma unei Șeherezade modernă, le istorisește despre o călătorie, despre un dans de derviși, despre un atac cu bombă, despre o explozie, despre bazar, despre serai, despre o evadare, despre ceea ce fusese cândva, al ei, iar acum, nu mai avea. „Nu mai aveam acte de indetitate, nu aveam nici măcar dorința de-a ajunge la Ambasada noastră. Lumea mea dispăruse.” Motivul peregrinării înseamnă contact uman, dialog, tratative. Laila s-a
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
prin cuvinte disecam expresiile alfabetului morse cel mai tare mă dor oamenii intră-pleacă din mine cu un soi de nonșalanță să mă tot îndrăgostesc să-mi alin rănile cu pedigree -câine vagabond ce ești timpule... -nu știi vreo rețetă de ...evadare?din terenul nostru tineresc între-un alt părinte? Referință Bibliografică: OCTOMBRIE CU BALANSOAR 270 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1738, Anul V, 04 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate
OCTOMBRIE CU BALANSOAR 270 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1443937766.html [Corola-blog/BlogPost/369846_a_371175]
-
și tristă în ultima literă din alfabet. Spațiul unde m-am născut e o întâmplare în care sunt zidit, prea aproape-i ziua și prea tăcut îi epitetul unui veac ne-mplinit. Metafora ia proporții în viitor la încercarea tăinuită a evadării dintr-un război de-un veac în care mor speranțele răsticnite pe crucea zării. Mai lovește clipa clopotul răbdării... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Lovește clipa clopotul răbdării / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I
LOVEŞTE CLIPA CLOPOTUL RĂBDĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Loveste_clipa_clopotul_rabdarii.html [Corola-blog/BlogPost/356523_a_357852]
-
pentru laude! Palmares mediu, fără modestie! Dar încerc destul de tare să fiu în rând cu „oastea” peniței! Am publicat materiale în vreo cinci antologii. Mi-au fost tipărite aproximativ 500 de pagini format A5, reprezentând trei cărți proprii (Arhitectura ștefaniană, Evadare din spațiul virtual, De vorba cu stelele), am editat și tehnoredactat vreo zece cărți ale altor producători de literatură. Am făcut grafica la peste 20 de coperte de carte. Am construit sigle pentru cinci reviste românești. Am fost sau mai
DIALOG CU GEORGE ROCA de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 36 din 05 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_george_roca.html [Corola-blog/BlogPost/344922_a_346251]
-
Primii lui ani i-a petrecut la Ipotești și la Botoșani. Fiind „cel mai rău” dintre copiii căminarului, Mihai s-a ascuns în singurătatea codrului și a naturii, s-a izolat prin peregrinări și joacă, menite să-i dea iluzia evadării din lumea reală, care nu-i era tocmai prielnică. A jucat la început pantomima, cea mai veche formă de teatru: „Copii eram noi amândoi, Frate-meu și cu mine, Din coji de nucă car cu boi Făceam și înhămam la
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
Mărturia cutremurătoare - ca o sentință amânată Din scrieri :” Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” E din dureri adânci ivită, în zbuciumata-i existență Geniu pustiu, nu mai gusta nectar și nici esență. Ascultat-a Eminescu ades, Simfonia Îngerilor Binecuvântată evadare din valea Plângerilor Unde el a avut parte de suspine și chiar moarte Înainte de-a se stinge a buzelor sale șoapte. PĂDUREA CRINILOR De-aș fi avut norocul S-alerg în pădurea de crini Ce poartă-n petale lumini
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1434377477.html [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
Ce-ar fi să ne căsătorim legitim? Nu de alta, dar putem muri într-o zi, așa, nerostuiți...” ...În 2009 se căsătoresc la Consulatul Român din Madrid. La foarte scurt timp ea aude de „Cafe-barul NIRAMART” și de lansarea cărții „Evadare din spațiul virtual”, a marelui suflet de român stabilit în Australia, domnul George Roca. Și așa, prin acest deosebit om, va apare în viața lor șansa de a pătrunde mirificul tărâm al creației literare: ...Ea: în „Mințindu-mă-n față
POVESTEA NOASTRA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Povestea_noastra_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1337263516.html [Corola-blog/BlogPost/358418_a_359747]
-
solitar și îndrăzneț?" Eu inimii-i răspund: Ce dacă păru-mi cărunțește, Voi fi la fel de tânără sau bătrână Precum e Timpul cu ale sale anotimpuri." Mi-e sufletul pribeag Și năzuiește spre neștiute depărtări, Așa cum pasărea din colivie Visează imaginare evadări. În setea mea de nemărginire, Îmi caut odihna în alte sfere, Poate în Nemurire... Referință Bibliografică: Valurile vieții / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 626, Anul II, 17 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate
VALURILE VIEŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Valurile_vietii_floarea_carbune_1347888006.html [Corola-blog/BlogPost/343623_a_344952]
-
ce alunecă în vid, în abis, crispează, ca într-o interfață, fizionomia în întregul ei, lăsând să transpară, sub învelișul ferm, datele centrifuge ale unei persona tragica. Iar pomeții, sporiți de două adaosuri, ne vorbesc, aidoma arcadelor, de insomnie, de evadări în vis, de prăbușiri în coșmar, de neliniște, de chinul interogațiilor lipsite de răspuns. Descoperim, așadar, că modelul sculptorului a fost mai misterios decât am fi crezut (decât au bănuit toți cei care l-au știut). A fost nevoie de
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit; în lume era și lumea printr-însul s-a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut (Ioan 1,10-11). Și cu toate acestea, însingurarea Domnului n-a fost nici evadare, nici dezertare din lume. Dimpotrivă, ea a început prin întrupare, prin luare adică de bunăvoie pe umerii Săi a poverii tuturor problemelor vieții și ființei omenești și a sfârșit, în restaurare, în transfigurarea lor, în înviere. Este un fapt: nimeni
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
omniprezentă, ca o permanență lunară înmărmurită. Asemenea ipostaze, când stelele s-au ascuns în luceferi,/ luceferii s-au învelit cu nori,/ norii au uitat să se joace,/ joaca a uitat că există! (NIMICUL DE PRETUTINDENI), determină irumperea irepresibilă a dorinței evadării din circumstanțele constrângătoare proprii mundaneității. Întrebările vor fi mereu prezente în acest areal clocotitor. Lirismul Viorelei Codreanu Tiron poate avea și patina fin de siècle caracteristică vechilor vise trăitoare între viață și moarte: Cununată cu timpul,/ destinul/ mi-a făcut
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Metamorfoze_cronica_la_vol_fara_ti_viorela_codreanu_tiron_1346315951.html [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
tot mai mult stăpânire pe lume, să putem fi în stare să nu mai răspundem: - Eu - omul care a uitat să se bucure! astfel ca mereu iubirea, mila și mângâierea (Dialog simplu) să înlăture risipirea sufletească în vâltoarea singurătății cotidiene. Evadarea din obscuritate va deschide drumul către izbăvire. Octavian Mihalcea Referință Bibliografică: metamorfoze - cronică la vol. Fără Titlu/Ohne Titel, Viorela Codreanu Tiron / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 608, Anul II, 30 august 2012. Drepturi de Autor
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Metamorfoze_cronica_la_vol_fara_ti_viorela_codreanu_tiron_1346315951.html [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
de gazare ale lagărului. Scena este terifiantă. În atari condiții inumane, mulți evrei considerau moartea ca pe eliberarea supremă. Cu un deosebit simț realist, Aurora Cristea descrie scenele dramatice, alternându-le cu scurte fragmente lirice, ca să mai îndulcească situația. Scena evadării lui Maor din lagăr este cu adevărat palpitantă, te ține tensionat. Acțiunea este dinamică. Capitolul 3 și cel mai scurt, ne introduce în acest periplu înfricoșător, din nou în Illinoisul anilor 1982, de data aceasta în Springfield. Îl reîntâlnim pe
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
ținut să aibă, așa cum se obișnuiește din punct de vedere juridic, ambele mărturii. Război, viață și moarte, îngemănate, ură, dragoste, frică, mister. Orice am face și încotro ne-am duce, trecutul ne ajunge din urmă. Moartea Raisei, a lui Franz, evadarea lui Maor, au drept consecință zguduirea conștiinței ofițerului german, dar declanșează și cea mai mare revoltă din lagăr, care determină hotărârea lui Himmler de a închide lagărul Treblinka. Autoarea știe să dozeze bine emoția, ajungând la punctul culminant, la paroxism
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
clipă din cele drămuite. Atuncicumva nu ți-ai dori trezirea și sufletul își află altă stare. Ce ai mai vrea când iată,amintirea se-nghesuie-n răspunsul la întrebare? Tu ține-ți visul,păstrează-l ca pe o taină a evadărilor ce au fost trăite apoi,de-mbraci o prea lumească haină să speri că vor fi altele împlinite. de Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: Păstrează visul / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016. Drepturi
PĂSTREAZĂ VISUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1463038229.html [Corola-blog/BlogPost/382183_a_383512]
-
frântă, de lumină topită / de contur nenăscut, / țipăt cutremurat pe retină), iar ritmurile variabile, clasice și moderne, esențializate, amplifică senzația de lăuntrică răvășire. Câmpurile lexicale dominante se circumscriu ideii de confesiune perpetuă, o permanentizare a mărturisirii ca unică posibilitate de evadare din încremenirea cotidiană și amorfă: Poate mai sunt, sigur mai ești / Deși atâtea tăceri te condamnă / Învingători și învinși dinspre toamnă / Printre tăceri, ne-am regăsit. („Sigur mai ești”) Cel mai interesant poem al volumului Echinocțiu sau Solstițiu l-am
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
tare. -Am cercetat locul imediat ce s-a dat alarma și îți pot spune că ceea ce am văzut duce cu gândul că dreptul acesta a înviat precum a spus chiar el, fiindcă nu am găsit nici cea mai mică urmă de evadare sau de forțare, în afară de piatra care a fost răsturnată din locul ei. Caiafa se încruntă, iar linia buzelor sale subțiri se arcui în jos. Pilat îi observă figura îngrijorată și tremurul mâinii și zâmbind cu sarcasm savură din plin adevărate
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_6_.html [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
Tiberiu Ionescu - care reușiseră să treacă Dunărea înot (Sandu Ionescu fusese repartizat cu un alt grup, în alt lagăr de muncă). Deși condițiile de lucru și traiul erau acceptabile, fiecare dintre cei aflați acolo se gândea la o modalitate de evadare și de urmare a drumului ce avea să-i conducă spre prosperitate. „Oficialitățile iugoslave se purtau ca niște comuniști veritabili, convinși” - relatează profesorul Cunia, pentru că de-abia italienii și francezii i-au considerat pe refugiații români „amici ideologici”, în calitatea
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
refugiați la granița cu Italia, să muncească într-o fabrică de cărămidă, la 30 de kilometri de granița italiană, lângă Mala Bukovica. Șansa de a pleca mai departe spre Vest capătă noi valențe și grupul de români face planuri de evadare. Rămâne în așteptarea unui moment favorabil, care vine de la sine într-o bună zi, când un lucrător de la fabrică îi ajută să părăsească lagărul: „Am pariat din nou pe șansă și am câștigat” - accentuează domnul Cunia. După ce grănicerii iugoslavi îi
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]