134 matches
-
abstract-ermetic și colocvial-discursiv, de imagini suave, romantice și (neo)realiste, tehniciste, șocant-avangardiste. Este, în fond, un joc aparent aleatoriu, dar care desfășoară, în volutele sale imprevizibile, o semnificație mai mult sau mai puțin obscură: „Să mă scutur de simțuri cum/ evadatul adormit în zăpadă/ sub seara prinsă în gușă de/ pelican ca de cârja aortică,/ port sufletul, urmă/ cu fulgi/ Mânătarcă duioasă, burete-nflorit,/ căruia-i cânt să adoarmă.// Sprijinit de Porțile/ Orientului. Mă aștept” (Odă), sau: „peisajul ca un tablou
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
În schimb, atunci când un altul ajunge, în 1988, într-o delegație la Timișoara, muncitorii din uzina unde se află în delegație îi solicită relatarea revoltei de la Brașov. Deportații fugiți de la locurile de muncă unde fuseseră repartizați în urma procesului erau considerați evadați și tratați umilitor de către cadrele Securității, cu discursuri de tipul: „Mai bine te făcea mă-ta un rahat, măi, pleava societății!” sau „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Oprea și Olaru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prezinți marfa. Numai că un astfel de jurnal se citește dacă e scris de sinucigaș însuși, și nu de gardianul său. E ridicol! în cazul ăsta va trebui să dispari după publicare, să trăiești ascuns toată viața ca un ocnaș evadat, pentru că nimeni nu se va înghesui să cumpere jurnalul unui sinucigaș în viață. Desigur, cel mai bine ar fi să te sinucizi de adevăratelea. Asta dacă vrei să ai succes și să storci lacrimi... Oricum, mi-e lehamite! N-ai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
prezinți marfa. Numai că un astfel de jurnal se citește dacă e scris de sinucigaș însuși, și nu de gardianul său. E ridicol! în cazul ăsta va trebui să dispari după publicare, să trăiești ascuns toată viața ca un ocnaș evadat, pentru că nimeni nu se va înghesui să cumpere jurnalul unui sinucigaș în viață. Desigur, cel mai bine ar fi să te sinucizi de adevăratelea. Asta dacă vrei să ai succes și să storci lacrimi... Oricum, mi-e lehamite! N-ai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
nu iartă. Cu fiecare clipă în copilul acesta candid se tot aprinde conștiința, flacără palidă și rece, dar care vestejește și usucă. Orice femeie măritată se simte sclava bărbatului ei, sclavă supusă sau revoltată, credincioasă sau infidelă, în funcțiune sau evadată ori părăsită. Asasinarea unei femei din cauza geloziei este crima cea mai monstruoasă, vrednică de torturile inchiziției, fiindcă are ca motiv arogarea dreptului abominabil de a monopoliza o anatomie și o fiziologie umană, și suferința, cu atât mai ridicolă cu cât
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
bogate, care Întotdeauna sunt o categorie socială și umană importantă. Educație proastă. În literatură, În special franceză. La Colegiul Sarah Lawrence. Iar domnul Sammler trebuia să se chinuie să-și aducă aminte Balzacul citit În Cracovia, În 1913. Vautrin, criminalul evadat. Din ocna plutitoare. Trompe-la-mort. Nu, chiar nu-i păsa de romantismul proscrisului. Angela dona bani la fonduri care finanțau apărarea ucigașilor și a violatorilor negri. Asta era treaba ei, bineînțeles. Cu toate astea, domnul Sammler trebuia să recunoască faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ministrului de război, care continua să-i ordone să se predea. Se auzi un țipăt scurt, urmat de urletele înnebunite ale mulțimii. Caii de la trăsura prințului, prinsă la mijlocul adunăturii de oameni, săreau pe loc, nechezau întruna. În acel moment, generalul evadat simți un pistol la tâmplă. Și soldatul din spatele lui Savary, care se străduia să-i lege acestuia mâinile, simți aceeași atingere rece. Încremeni la rândul lui. Doar prințul avu o surpriză plăcută. Posesorul celor două pistoale era Dante Negro. Savary
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
avură un puternic efect de intimidare asupra mulțimii. Se făcu o liniște perfectă. Și culoarul croit prin cedarea celor prezenți îl conduse pe ministrul de război drept spre Malet. Încet-încet, caii prințului porniră prin mulțimea dislocată care, după arestarea generalului evadat, se destrăma în grupuri din ce în ce mai firave, topindu-se pe străduțele laterale. În interiorul trăsurii, pe pernele de catifea roșie, îngemănate într-un sărut total, ardeau două trupuri detașate de restul universului ca însăși nemurirea. Și martori nu erau decât un joben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
scuturat de friguri. ― Dar de ce a plecat singur? Asta nu pot să înțeleg. Și cum de și-a părăsit el soldații, mai ales? N-a mai făcut asta niciodată. Niciodată! ― De la debandada din Paris i se trage. Dacă orice pușcăriaș evadat poate mobiliza o companie de soldați și-l poate aresta pe însuși ministrul poliției, atunci împăratul este în mare primejdie de a pierde totul. A fost nevoie de un boșorog, de un republican imbecil ca să vadă adevărul. În sfârșit, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
aș ucide. Mai bine asasinată decât nemăritată. — Ți se scurge inima după respectabilitate. — Așa-i. — Majoritatea oamenilor respectabili tânjesc să se scuture de respectabilitate, dar nu știu cum să procedeze; nu pot evada. Gândește-te cât ești tu de fericită: ești gata evadată. — Vrei să spui că mai jos de atât nu pot cădea? Să schimbăm metafora: ești liberă. — Asta-i o metaforă? — Aproape fiecare lucru pe care-l rostim e o metaforă; de asta nimic nu poate fi luat în serios. — Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
plan al închisorii, fiecare pătrat reprezentând o celulă. M-a dus la fereastră și a întins mâna în care ținea batista. Îi vezi? ― Pe cine? am întrebat eu mirat, căci pe stradă, în afară de pietoni obișnuiți, nu era nimeni; nici un deținut evadat și nici măcar un polițist. Nu pricep, domnule director. ― Ei, nu pricepi, s-a enervat el. Cum dracu nu pricepi? Nu vezi ce fac trecătorii? M-am uitat din nou. Nici de data aceasta n-am observat nimic neobișnuit. Pietonii traversau
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
plan al închisorii, fiecare pătrat reprezentând o celulă. M-a dus la fereastră și a întins mâna în care ținea batista. Îi vezi? — Pe cine? am întrebat eu mirat, căci pe stradă, în afară de pietoni obișnuiți, nu era nimeni; nici un deținut evadat și nici măcar un polițist. Nu pricep, domnule director. — Ei, nu pricepi, s-a enervat el. Cum dracu nu pricepi? Nu vezi ce fac trecătorii? M-am uitat din nou. Nici de data aceasta n-am observat nimic neobișnuit. Pietonii traversau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
România. Comparația între textele poetice scrise în perioada 1913-1915 de către Ion Vinea și Tristan Tzara, dublată de un examen al corespondenței purtate de cei doi între 1916-1921, vine să ilustreze, suplimentar, complexul periferic al lui Vinea - rămas în țară - în raport cu „evadatul” Tzara, fostul companion devenit celebritate mondială; un evazionism melancolic, elegiac și dezabuzat, opus unui evazionism activ, agresiv și deconstructiv, orientat atît împotriva formelor, cît și a temelor tradiționale. Procesul de constituire efectivă a avangardei românești este, desigur, legat de acțiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pulpele dolofane ca de ridiche japoneză, precum și chiloții. Gaston și-a întors privirile, jenat. — Tipul n-a scăpat din pușcărie, nu? Gaston arăta ca un pușcăriaș. — Stai liniștită. Nu era de mirare că în ochii lor Gaston părea un pușcăriaș evadat, așa cum văzuseră în filmele de groază americane. În plus, poliția era pe urmele unor străini care se vânturau prin Tokyo pentru contrabandă și trafic de droguri. Și erau mulți în ultima vreme. — Ce statură, Kimie! Ne-ar trebui și nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
au fost lăsați în marginea apei vreo câțiva țigani înarmați cu topoare, dar fugiseră și ei după un timp, de frică. Uneori fantoma se arăta în mijlocul zilei, ca o momâie neagră, încât unii s-au gândit că e vreun soldat evadat ori vreunul care vrea să sperie lumea. Pe la începutul verii, a izbucnit ciuma și atunci toată suflarea și-a amintit de stafia neagră, pe care au socotit-o un fel de mesager al molimei. În București, oamenii mureau pe capete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
141). În schimb, atunci când un altul ajunge, în 1988, într-o delegație la Timișoara, muncitorii din uzina respectivă îl roagă să le povestească despre revolta de la Brașov. Deportații fugiți de la locurile de muncă unde fuseseră repartizați în urma procesului erau considerați evadați și tratați umilitor de către cadrele Securității, cu discursuri de tipul: „Mai bine te făcea mă-ta un rahat, măi, pleava societății!”; sau „Mai bine se pișa mă-ta, decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Oprea și Olaru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
deținuții de drept comun ("borfașii"), cei care erau folosiți adesea de către conducerea lagărului împotriva deținuților politici: Înscrie-te și tu, pana mea firavă, în corul ce preamărește acest trib! Au fost proslăviți ca pirați, ca flibustieri, ca vagabonzi, ca ocnași evadați. Au fost proslăviți ca nobili briganzi de la Robin Hood până la bandiții de operetă -, am fost asigurați că au inimi simțitoare, că îi fură pe cei bogați, împărțind cu cei săraci. O, sublimi ortaci ai lui Karl Moor! O, Celkaș, rebel
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de importantul eveniment din 11 martie nici nu apare.) 81. Revoluția (revolta) din 11 martie varianta oficială din Republica Democratică Vandana În Republica Democratică Vandana, varianta oficială ne povestește cu sute de dovezi indubitabile! -, cum un grup de infractori periculoși evadați (criminali, violatori, pedofili etc.), bine organizați de forțe străine retrograde, iredentiste, revanșarde, mai ales antidemocratice și înarmați de către acestea, au năvălit în jurul orei trei din noapte în Piața Democrației din fața Palatului Prezidențial, au dat foc tribunei de onoare și au
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de importantul eveniment din 11 martie nici nu apare.) 81. Revoluția (revolta) din 11 martie varianta oficială din Republica Democratică Vandana În Republica Democratică Vandana, varianta oficială ne povestește cu sute de dovezi indubitabile! -, cum un grup de infractori periculoși evadați (criminali, violatori, pedofili etc.), bine organizați de forțe străine retrograde, iredentiste, revanșarde, mai ales antidemocratice și înarmați de către acestea, au năvălit în jurul orei trei din noapte în Piața Democrației din fața Palatului Prezidențial, au dat foc tribunei de onoare și au
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
adevăr; adidași; ager; ageritate; alergă; amenințare; anxietate; ascunde; atleți; bancă; bandă; după bani; baritate; bătaie; bir; cald; căști; a căuta; căzătură; centrală; de ceva; cîmp; colegă; condiție fizică; da; degeaba; deplasare; despărțire; dezaprobare; dezastru; dispariție; dispărut; durere; de el; epoleți; evadat; facultate; fapte; ființă; flotări; fotbal; frica; de frică; fugă; găsire; grădiniță; greutate; gros; hoți; iar; idei; ieșire; indiferență; inimă; împiedică; îndepărtare; înșelăciune; întîrziere; întrecere; jaf; jogging; libertate; loc; lume; lungă; magazin; la maraton; mașină; mențin în formă; merge; mergi; mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Călinescu ). Tema acestei nuvele este obsesia (Șerban Cioculescu) și urmărește alienarea ființei în situații tensionate. Deși primește o scrisoare prin care este anunțat de moartea fratelui, hangiul este neliniștit, fiind vizitat în vis de cel dispărut, sub haina unui ocnaș evadat sau sub uniforma de militar. Când, în cele din urmă, Stavrache este căutat de fratele său, care-i cere o sumă de bani ca să acopere o delapidare, se prăbușește psihic. Confruntarea cu realitatea este cumplită, iar replica fostului popă și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
apocalips,/ morții pleacă să-și colinde viii/ patern și autobiografic./ (...) Mitice timpuri, cu fața desfigurată/ de virusul străinului,/ se tămăduiesc/ în clepsidre de/ chilie zdrențuită./ Pâinea și vinul altarelor,/ ghemuite spasmodic/ la piept de icoană,/ alină fiece rostuire a cărnii/ evadată/ de pe oameni/ și dăruită,/ fibră cu fibră,/ unui infern în extaz. Nimic nu se mai vinde,/ nimic nu se mai cumpără,/ doar într-un Ghetsemani/ voivodin,/ încă o Golgotă/ a fost scoasă/ La licitație/ începută de la/ două holocausturi/ în sus
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tine cînd semeni cu un regesc cimitir Ca și cum aș fi semnul egal între viață și povară Ca și cum n-ar fi permisă călătoria în trăsuri pentru pasărea paradisului Ca și cum ziua fulguie funingine din cruciadele în care am murit iar noaptea crini evadați din "Le Bois sacré" a lui Denis Ca și cum aș fi fagurele în care toamna adună miere din "Le Buisson" pictat de Van Gogh Ca și cum aș fi făcută ferfeniță de foarfeca picioarelor Ca și cum aș descifra cartea scrisă cu vîrful salciei Ca și cum
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
ia dintr-o capodoperă felia care crede că i se potrivește. Clasicizarea operei înseamnă îmblânzirea asperităților șocante. Inspirația este o exorcizare a sedimentelor ancestrale. Există atâta tensiune în adâncul nostru, încât operele pe care le realizăm sunt ca niște ocnași evadați. Tot minciună e și literatura. Dar dintre acelea cu titluri de noblețe. S - au dus pe apa Sâmbetei romanele fluvii, acești dinozauri de hârtie. Nu spune în scrisul tău chiar tot. Mai lasă - i și misterului o șansă. În cărțile
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ce merită și ce nu, dincolo de orice profit, ci află, în lumea intereselor schimbătoare, gustul afinităților elective. Gustul prieteniei, care face să merite libertatea. Convins că a lăsat în urmă o clonă care-și va ispăși complicitatea cu tristul cititor evadat, Anibal Lector dispare undeva în mare. Ucenicul lui îi devine dublul nedespărțit, scriitorul. Nu se vor mai întîlni niciodată, dar vor spera, nesmintit, unul în altul. Ca-n epilogul unui roman de Fowles, "din nou de la capăt, pornim iar înspre
Cărți pe apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8344_a_9669]