895 matches
-
lungi hăituieli). Structura interioară neiertata de tumultul contradicțiilor - întotdeauna profitabilă pentru scris - si sentimentalismul asumat în actul de a face apel la experiențe personale, introspecția epurata pînă la a ajunge o simplă imagine poetica suava, meditația asertiva și micile nuclee evocatoare apropie stilul lui Dorin Popa - un "optzecist" prin vîrstă - de patetismul liricii hispane. Un patetism suportabil și tulburător tocmai pentru că nu este altceva decît rezultatul unei pasionalități sublimate artistic. Cu Federico Garcia Lorca, Pedro Salinas ori un Cèsar Vallejo cel
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
diverse acareturi, avea și două șlepuri cu care căra pe Prut produsele sale. 'Kogălniceanu avea flotă!', țipă Călinescu spre sala arhiplina, făcându-ne pe toți să ne mișcăm de pe locurile noastre, aproape gata să sărim în aplauze prelungite." În treacăt, evocatorul face portretul - expresiv și pitoresc - al lui Alexandru Piru: "Afară era o iarnă nesuferita, dar înăuntru ne era la toti cald. Stând lipit cu spatele de tablă, A. Piru, cu figură lui de boxer obosit, se încrunta la toti, desi
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
rară de a seduce tocmai prin exces. Iar stihia a ceea ce printr-un clișeu curent numim "sufletul slav", manifestată exploziv în trăirile ei fără rest, apare aici, spre un îndoit efect de lectură, într-o dublă ipostază: în aceea a evocatorului (Adam Puslojic), cît și în cea a evocatului (Nichita Stănescu). Și în fond, acesti poeți cu destine gemene, cum ni-i prezintă profesorul Mircea Tomus în prefață, chiar au sîngele pe jumătate slav (cel dintîi prin tata, cel de-al
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
opera sa capitală" Revoluția (cea franceză), pe care, din păcate, nu am citit-o, pentru a verifica opinia entuziastă a memorialistului care o consideră "o creație europeană", scrisă astfel încît o face intraductibilă. Mai sînt de reținut și alte portrete evocatoare, cele ale lui Mircea Streinul, Iulian Vesper, Sandu Tudor, conducătorul gazetelor Floare de Foc și Credința, devenit, prin trecerea la monahism, părintele Daniil și mort în închisoare, în anii șaizeci. Figuri în filigran ale dlui Pericle Martinescu se citesc cu
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
în aceeași perioadă, fiul artistului, Radu Dumitriu și fundația ,,Ion Dumitriu," spre a rememora acel eveniment, au organizat în același spațiu cea de-a doua expoziție postumă a pictorului. Dincolo de circumstanțele omagiale și de încărcătura emoțională care însoțesc orice moment evocator, actuala expoziție are, prin conținutul ei, o semnificație specială în lungul șir al expozițiilor lui Dumitriu, iar prin raportare strictă la expoziția de acum doi ani, valoarea unui element de echilibru și de contrapondere într-o construcție simetrică. Mai exact
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
largă audiență din repertoriul celor doi monștri sacri, ne-au fost reamintite de "Big Band Radio" condus de Ionel Tudor. Muzică de caffé-concert cu specific de local, ar gândi, zâmbind, unii dintre noi. În fond o muzică de un pitoresc evocator al perioadelor interbelice, a deceniilor de mijloc ale secolului, cu entuziasme, visuri și speranțe "à l'americaine". Entuziasmele i-au animat, în mod cât se poate de sincer, și pe membrii formației; am remarcat strădanii de omogenizare timbrală a pachetelor
"Marele Jazz" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17252_a_18577]
-
construiască în film un contrast impresionant între simpla umanitate a împăratului, un copil privat de copilărie, care aleargă pe lungile coridoare ale palatului încercînd să dea viață unei scene de western, și impersonalitatea crudă a etichetei, Behr nu are forță evocatoare. Comentariile lui sînt modeste, epicul devine previzibil (nu doar pentru că știm povestea), împăratul pare să aibă, mereu, aceeași vîrstă, cea a unui om matur simbolizat în vocea din autobiografia pe care o citează frecvent autorul. Ce-i drept, cîteodată lansează
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
însă pe care-i percepem azi cu o blîndă comprehensiune și în care vedem nu o dată prefigurările neologistice ale limbii literare ulterioare, s-ar putea cu bucurie regăsi pe o altă buclă a spiralei... Din această bizară (însă cît de evocatoare!) suprapunere a sfîrșitului cu începutul provine o "copilărie" tîrzie a autorului, o reîntoarcere jucăușă a d-sale către ceremonialuri naiv-vetuste, către forme defuncte resuscitate de pana sa mult iubitoare de trecut. Versificația de album se îmbibă cu prețiozități, revenind între
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Șerban Foarță Ucis din ordinul lui Stalin (sub incredibilul pretext, se zice, al unei pseudoceliotomii), faimosul Frunze, roș-gardistul, ajunge nume de oraș. Tot astfel, Kuibîșev și Gorki, - acesta ultim uzurpînd (nu, evident, din voia-i proprie) numele urbei lui natale, evocator al unei Rusii varege, Nijni-Novgorod. Cît despre Kirov, prezumtivul șalanger al lui Giugașvili, nu mai puțin de 4 (patru) localități aveau să-i poarte, post-mortem, numele, anume: Kirovograd, Kirovabad, Kirovsk și Kirov (fostă Viatka). De ce ipocrizia asta, la Stalin (și
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
că poeziile și volumele menționate nu au... autor: numele poetului se evaporase. Am aflat ulterior că reluarea relațiilor cu Țîțo, poreclit cîndva de presa românească Pilat din Pont, a fost cauza eliminării numelui, devenit, în mintea strîmba a cenzorului, prea evocator. Cele două exemple din urmă sînt de pe vremea cînd cenzură nu căzuse în beția curat lingvistică de dupa 1971. Dovadă că ea era veselă și mai înainte. E drept, mult mai rar. În materie de comic involuntar, tragicul regim ceaușist rămîne
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
aproape de sfârșitul vieții, scrisorile către Aurel Podaru. Florilegiul liric este în ton cu ceea ce știau lectorii din volumul, "Lilioară", apărut în seria "Restituiri". Cred că era mai bine să se fi adăugat și alte poezii care să-l reprezinte pe evocatorul trecutului istoric transilvan (Vlădicul valah, Balada lui Gheorghe Șincai, cântărețul Mării Uniri și evocatorul dramei naționale din 1940 și, neapărat, pagini din traducerile sale din lirica latină și maghiară. Unul dintre autori vorbește de o traducere în manuscris a poemului
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
știau lectorii din volumul, "Lilioară", apărut în seria "Restituiri". Cred că era mai bine să se fi adăugat și alte poezii care să-l reprezinte pe evocatorul trecutului istoric transilvan (Vlădicul valah, Balada lui Gheorghe Șincai, cântărețul Mării Uniri și evocatorul dramei naționale din 1940 și, neapărat, pagini din traducerile sale din lirica latină și maghiară. Unul dintre autori vorbește de o traducere în manuscris a poemului Ianos Viteazul de Petăfi Sandor, superioară celei publicate de Eugen Jebeleanu. În manuscris a
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
să creație, ultimul semn al ăntrebărilor sfredelitoare, ăncărcate de premoniții sumbre. Le-au dat glas un trio de minunați muzicieni, trombonistul englez Barry Webb, saxofonistul Emil Sein și percuționistul Doru Român, amândoi din Timișoara. Pitoresc, ăncărcat de nostalgii, pe deplin evocator, s-a dovedit a fi concertul ce aniversa un secol de la nașterea celui care a fost Constantin Bobescu. ăntreaga manifestare a fost găzduită an Studioul de Concerte al Radiodifuziunii bucureștene, casa de zi cu zi, casa de decenii a maestrului
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
în special în procesul-verbal întocmit de Procuratură, pasaje de o expresivitate involuntara (pentru a relua productivă idee a lui Eugen Negrici). Descrierea rece, oficială, mai putin folosită în literatura și netransformata încă într-o convenție literară, are mai mare putere evocatoare și este chiar mai emoționantă, decât un text literar propriu-zis: "Cadavrul este îmbrăcat cu pijama, păpuci și un pardesiu înspicat negru cu alb." "Pe mucoasa buzei superioare, lângă comisura stânga prezintă o mică zona echimotica cu o contuzie superficială în
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
femeie de joasă extracție, proastă și meschina, care povestește viețile unor oameni superiori ei din punct de vedere intelectual - bineînțeles, fără să le înțeleagă. Un asemenea martor incompetent, o Vica a literaturii române este Mihai Beniuc în ipostaza să de evocator al personalităților cu care a fost contemporan. El vorbește de fiecare dată că un șef al scriitorilor români, si nu orice fel de șef, ci unul "trimis" de partidul comunist să "îndrume" creația literară. Drept urmare, nu reușește - și nici nu
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
asta nu se întîmplă doar din rațiuni de stil, ci și din pudoare și teama de ridicol. Pe de altă parte există și o alta teamă, aceea de a nu ucide din prea multa analiza sentimentul. Amintirile au două voci evocatoare, a adultului, autor și al metatextului despre care vorbeam și a copilului, care are o percepție mai "primitivă" asupra relațiilor cu ceilalți. Privirea adultului intra și ea în rol și urmărește "tabloul" momentelor prezentate, contribuind la dedublarea personalității celei care
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
profesionalismul formației "Archaeus" condusă de compozitorul Liviu Dănceanu experiență îndelungată, credința în valoarea spirituală a actului artistic sunt evidente inclusiv în realizarea lucrării "Legendă visurilor" datorată compozitorului Ulpiu Vlad, un gânditor de mare sensibilitate, de asemenea în realizarea creației poetic evocatoare datorate compozitoarei canadiene Joselyn Morlock. Au lipsit din selecția festivaliera lucrările compozitorilor stabiliți de mulți ani, în străinătate. Au fost lăsate de-o parte - să spunem așa - în bloc, maeștrii Aurel Stroe, Horațiu Rădulescu, Costin Miereanu, Lucian Metianu, Eugen Wendel
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
într-un auditoriu, sau doar bănuiții cititori ai unei reviste. Ce vreau sa spun e că Lévinas-ul tradus de Ticu Goldstein e mai emoționant, mizează pe o retorică rafinată a poeticului infuzat în cele mai grave reflecții, e tandru și evocator, sfătos și pe undeva plin de o nesfîrșită afecțiune pentru o lume atît de zdruncinata de rău, cruzime și violență. În vreme ce "celălalt" Lévinas, din Totalitate și infinit (publicată prima oara în 1961, de un editor olandez, ceea ce nu mi se
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
niciodată este titlul unui album al său) îl regăsesc proiectând împreună cu al câtelea grup necunoscut mie! "Interzone jazz!..." (generic clar), o formulă din câte aud sedusa de o melodica decorativă, tipare ale unor muzici care prind ușor. Sunt pitorești și evocatoare. Mai departe jazz-ul, european acum, le cuprinde... Chiar dacă islamul s-ar împotrivi. Pentru talentul lui Ion Baciu jr. am avut încă în anii tinereții lui, poate nesigure încă (în vremea când frecventam concertele simfonice - cu totul remarcabile - dirijate de
Costinesti '99: Never ending story... by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17630_a_18955]
-
sigur pe el... Capul, tuns scurt, era superb. Răvășit, cu detestabila, capitalista tunsoare à la Titus... Personajul semăna cu unul din acei dandy faimoși de după Revoluția Franceză din timpul Directoratului, cărora li se spunea Les Incroyables». În realitate, acest text evocator nu este decât o variațiune pe tema micului pamflet pe care tot Constantin Țoiu îl scrisese împotriva lui Petru Dumitriu la sfârșitul anilor ’50: «L-am întâlnit, într-o zi, pe stradă. Ce curios, șPetru Dumitriuț semăna cu strămoșul său
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
reabilitări retrospective. Aici hirotonitul-apostat cade în conformism ideologic, culpă fără putință de a fi supusă vreunui recurs tardiv. Volumul place prin zugrăvirea împrejurărilor vieții și prin luciditatea nepărtinitoare cu care protagonistul își judecă drumul psihanalitic. Altminteri, volumul suferă de uscăciune evocatoare, Vasile Dem. Zamfirescu supunîndu-și intimitatea la o cenzură drastică. În jargonul pe care îl iubește atît de mult, aici aflăm persona lui Vasile Dem. Zamfirescu, dar nu persoana lui. Îi aflăm rolurile pe care și le-a asumat în ochii
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
în Monitorul Oficial partea I, nr. 896 din 1 octombrie 2004. Potrivit legii, Ziua Marinei Române este o sărbătoare civilă și militară, marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter evocator, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și prin ceremonii militare și religioase organizate de Ministerul Apărării Naționale și de Ministerul Administrației și Internelor, scrie Agerpres. Prin intrarea în vigoare a legii, la 4 octombrie 2004, s-a abrogat Decretul Marii Adunări
Cum a fost stabilită Ziua Marinei by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21707_a_23032]
-
lumea și cu destinul său miraculos, Jean Negulescu, ultimul mohican al unei generații fără seamăn, își începea adevăratul și eternul drum printre stele"). în general, însă, evocarea sa este scrisă cu luciditate și vervă, cu duioșie și maliție. Un efect evocator remarcabil au ilustrațiile, de o calitate excepțională. Este vorba de fotografii de epocă și de desene semnate de Jean Negulescu. Una dintre fotografii ne reține în mod special atenția. Este vorba de întâlnirea, la București, a celor doi mari Jean
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
săr'na dom' pilot!"; "probabil era geamu' murdar", "tre' să recunoști"; "nu mai faceți mișto, ca nu ie frumos!; Această poză este fuarte dulce!" ; "de fapt, în cazul în care mai iexistă, ce ieste și ce vria iel?". între semnele evocatoare ale oralității trebuie amintite punctele de suspensie ("Nu... nu se poate.... e prea mult pentru mine... deja a zburat pe desktop"), uzul vocativelor - "super, OMULE", "meserie, frate!", "BRAVO MAESTRE!, "Mulțumesc, amice...", "meriți o bere, bătrîne!" și al interjecției: "Uau", "Oau
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
acest oraș al grădinilor, de orice farmec propriu locului și climatului". Semn că poezia vechiului București rămăsese nestinsă în sufletul memorialistului, care-și făcuse un titlu de onoare din întîmpinarea și încurajarea înnoirilor civilizației. Oprindu-ne asupra personajelor acestei scrieri evocatoare, ne dăm seama că C. Beldie se arată îndeobște reticent față de scriitorii cu care a fost contemporan. Să fie în chestiune un resentiment secret al celui prea puțin realizat pe tărîm literar, redus la postura de animator și administrator, apoi
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]