550 matches
-
o remarcabilă acuratețe ceea ce pictorița a mai arătat pînă acum într-o măsură mai mică sau mai mare. În mod vizibil, fascinația Mirelei Trăistaru pentru spațiile pure ale culorii și pentru epica imaginii este prezentă acum într-o formă aproape exacerbată. Expresionismul germanic, amestecul de elemente decorative, componente simboliste și explozii de vitalitate ca semnale sigure ale unei disoluții iminente, respiră cu o naturalețe imperturbabilă pe întreaga suprafață a pînzei și invocă spațiul vienez al sfîrșitului de secol XIX drept loc
Memoria sfîrșitului de secol by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16304_a_17629]
-
prea atinși de aripa geniului. Vă rog să mă înțelegeți bine. Sînt departe de-a nega de plano foloasele imense ale mediatizării largi pe mapamond a creațiilor noastre cu adevărat importante, însă aici nu încape artificiu, nu au ce căuta exacerbatele orgolii personale, fiind nevoie de un program echilibrat, organic (deci, pe cît posibil, transpersonal), care să ia în considerare și așteptările străinilor, mentalitatea și gustul lor, ritmul firesc în care ne-ar putea asimila. De ce vreți să vi se recunoască
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
de cele mai multe ori, în mod mecanic, ea și-a luat acum ca temă de meditație artistică și ca exercițiu plastic propriu-zis interiorul, acel spațiu deja construit, artificial în esență și plin de materiale cu o sonoritate plastică de multe ori exacerbată. Nimic nu se potrivește mai bine naturii profunde a artistei, generozității ei senzoriale și unei anumite lăcomii de a cuprinde și de a spune totul, decît acest spațiu închis, decît această lume captivă care conține în sine atît geometria suficientă
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
fost tot mai puțin, mai stins, mai puțin luminos, monocolor și oficial. Dar și asta poate fi ceva normal, la urma urmelor. Nu o poți duce numai într-o strălucire. Sînt perioade de umbră, de căutare, de redefinire, de orgolii exacerbate. Ca și în creație. Aflu dintr-o știre că președintele Institutului Cultural Român, Augustin Buzura, a fost înlocuit. După cincisprezece ani neîntrerupți, nu m-am mirat atît de tare. Și nici atît de anormal nu mi s-a părut. Mi
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
extrem de primejdioase. Astfel se înfățișează tentativa comunismului de-a se revendica de la istoria națională, de la tradițiile autohtone, cu scopul impudic de a-și disimula lipsa de legitimitate. Ceaușescu a produs un hibrid monstruos prin altoirea ideologiei internaționaliste pe un naționalism exacerbat, primitiv, aidoma unui Golem. Totalmente lipsiți de scrupule, uneltele dictaturii au preluat cîntecele patriotice modificîndu-le textele, au ajustat folclorul, au pus la contribuție arhivele istorice și vestigiile arheologice pentru a înjgheba un trecut fals, util propagandei. Un trecut tot atît
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
pe care o împărtășea încă, în anii lui de bătrînețe, Mircea Eliade, mirat că bardul Plumbului a urcat între timp la cota celor mai mari valori lirice. Mai susține Ovidiu Cotruș, credem că fără dreptate: "Bacovia este expresia unei subiectivități exacerbate, care e fără posteritate: a fi bacovian înseamnă a te nega pe tine însuți". Adevărul e că Bacovia poate fi regăsit nu doar în imitatori servili, ci și în vocații congenere, de la Ion Caraion la M. Ivănescu, Dan Laurențiu și
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
încă i se supun apreciabile comunități în zilele noastre, să zicem Cuba, dar nu și republica Moldova, să sperăm! Artist de factură swiftian/argheziană, dotat cu un ochi în mii de fațete, ce vede enorm, însă dislocat, înzestrat cu simțuri exacerbate, prozatorul pare născut și format într-un ambient de luxurianță ce ar părea străin meleagurilor noastre aceluia care nu s-a încurcat în inextricabile tufișuri de tineri curpeni, tei, în smeurișuri, vițe de vie cu apucători cârcei, acolo unde naturii
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
Obradovici. Miercuri, 22 ianuarie George Gordon Byron Cu 215 ani în urmă s-a născut poetul romantic englez George Gordon Byron. Creator al eroului romantic (denumit ulterior byronian), sumbru și impetuos, dominat de pasiuni tumultuoase și mai ales de sentimentul exacerbat al eului, a lăsat o operă animată de o rară vervă satirică („Childe Harold“, „Don Juan“, „Manfred“), care a exercitat o puternică influență asupra romantismului european. Joi, 23 ianuarie Stendhal Acum 220 de ani s-a născut scriitorul Stendhal (pseudonimul
Agenda2003-3-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280593_a_281922]
-
în felul fiecăruia, un Henry multiplicat, cu un dușman consacrat: Dumnezeu. Când ai un asemenea adversar, viața merită trăită din plin, chiar dacă „prieteni, e plictisitoare”! Din biografia întocmită de Radu Vancu aflăm despre lupta poetului cu alcoolismul, cu sexualitatea sa exacerbată, până la târzia „conversiune mistică”. Poetul renunță la credința într-un Dumnezeu transcendent și ajunge să creadă că Dumnezeu intervine în destinele oamenilor, cumva în felul expus de Whitehead care afirmă undeva că „Dumnezeu protejează lumea pe măsură ce aceasta trece în imanența
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
tortura nu-l poate înfrînge. Damian e activ pînă la inventivitate demonică, Octavian e pasiv pînă la inerție ascetică. Unul cucerește lumea închisorii, celălalt se leapădă de sine și trăiește numai pentru Dumnezeu. La o privire atentă, amîndoi sunt caractere exacerbate, căci nu cunosc măsura și nu acceptă jumătățile de tain: Damian e tartorul pentru care parvenirea e literă de lege, Octavian e ascetul pentru care renunțarea la toate e unica soluție. Fiecare reprezintă o tipologie în exces: Damian e apogeul
Verigile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2613_a_3938]
-
Speel, Collected, Selected, Neglected etc. etc. Partea leului, din versurile selecționate, o au însă cele care trimit la aventură perceptiva a eului cu simțurile în perpetua, exasperant-dulce, masochista alertă; nu doar în anii vaporoasei, seninei adolescente sau în următorii, ai exacerbatei senzualități (de unde ocurentele sîngeriului), ci și ai senectuții tulburate de zvîcniri erotice (Muzică de dincolo); deși, cu totul altceva, s-ar deduce din unele aserțiuni (v. Între mine și soare ș.a.) sau din crudă luciditate cu care este înregistrată degradarea
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
și-un acordeon s-alunge tristețea musafirilor din țintirim. Ei ca ei, cu temeiul lor antic, numai că aristocrația banului e mult mai întinsă, calificativul de „țoape” scutindu-te de caracterizări mai ample. Se recomandă ca atare printr-un snobism exacerbat: preferă ca în vacanță să joace table pe Coasta de Azur - decât să-și piardă vremea pe la Luvru sau Versailles -, cucoanele cotrobăie prin Paris pentru cumpărături la „Chanel” sau „Au Printemps”, cadouri de la „Borealy”, își dau copiii să învețe la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
acțiunea de filaj de la Paris și prinderea multisexualului Gregorian ot Bivolaru, guru MISA, bun prieten al urinistei Monica Macovei. Tocmai la un târg de carte! Obsedatul vroia să achiziționeze un nou vraf de publicații de profil pentru astâmpărarea instinctului animalic exacerbat. După ce s-a dat bulgar, el fiind de fapt vulgar, prietena Monica o încercat manevră de scăpare a gurului în Parlamentului European. Noroc că a fost demontată. Manevra. Vă amintiți? A fost condamnat definitiv, în iunie 2013, de Înalta Curte
TABLETA DE WEEKEND (145): ASCUNŞI AU FOST ŞI DIBUIŢI ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384203_a_385532]
-
deoarece există pericolul să încurce „socotelile” organizatorilor și ale statelor mai titrate, să le știrbească orgoliul, prestigiul. O mulțime de sportivi se dopează prin consumarea unor substanțe anabolizante, transfuzii de sânge, hipnoză etc. Alți sportivi cad pradă „vedetismului”, unui egocentrism exacerbat ce pornește din conștientizarea propriei valori și se sfârșește uneori în psihoze precum paranoia. Acești spotivi nu mai suportă să piardă, să fie criticați de antrenor sau de colegi, ori să fie sancționați de arbitru. În caz de înfrângere își
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
e limpede, mlădios, într-o logică rafinat predestinată finalurilor cel mai adesea previzibile, dar nu mai puțin cuceritoare. „Când te uiți la un om, ceea ce vezi nu este alt om, ci ești tu”, totuși. aceasta nefiind o dovadă a ego-ului exacerbat, ci, cum ar spune esenienii, a funcționării, la parametri normali, a oglindirii. Legea Oglindirii operează neîntrerupt: „Exteriorul reflectă interiorul”. Nu invers, cum suntem tentați să credem - acesta fiind motivul celor mai multe deziluzii... Să mă explic! „Descoperirile făcute pe lungimea coastei occidentale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93230_a_94522]
-
avea nici un dubiu. Le privea ca pe fețele aceleiași monede și ca pe laturile aceluiași fenomen. Fiecare presupunea exacerbarea unei părți în defavoarea celeilalte, mergîndu-se pînă la încercarea desființării uneia din ele. De pildă, fascismul este, pentru Monica Lovinescu, o reacție exacerbată a particularului contra universalului, adică a naționalului contra internaționalului, și tocmai de aceea el nu poate fi înțeles decît în relație cu comunismul. Fascismul combate obiectivele comunismului, dar îi imită metodele. Această dependență mutuală a celor două extremisme face ca
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
dar nu ne ghidează spre el un drum drept și clar, ci o cărăruie marcată de cenușa din vatră. Toate determinările pe care le folosim pentru a califica un text (originalitate, conștiință estetică, specific național etc.) care sînt de fapt exacerbate și uneori absolutizate de "modernitate", pentru "medievalism" nu au nici o valoare. Și atunci cum să abordăm această lungă perioadă în care pe prim-plan a fost religia și, doar subordonate ei eticul, politicul etc. și undeva, în urmă, esteticul, toate
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
e singura conduită narativă pe care o putem lega, fără griji, de scrisul lui Rudoiu.) Iată deci, cheia cărții. Protagonistul, care împrumută date din biografia autorului, nu e un ratat ridicol după normele bunului gust, ci după acelea ale gustului exacerbat. Pe care când îl epatează prin insuccese, când îl satisface prin compromisuri la nivel înalt. Acțiunea se petrece într-o Americă locală. Născut în Phyeny, școlit întru cazonerie la Ckonstantza, detașat ca ofițer la Ckaransebesh, Ralph Thomason e per-ma-nent înconjurat
Un roman de fițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6902_a_8227]
-
într-un anumit fel, într-un anumit termen, cu o anumită viteza. Eu nu pot să am o stare de așteptare firească, pentru că știu ce înseamnă instituțiile astea. În loc să se limpezească lucrurile, suntem din ce in ce mai aproape de o atitudine hipercomunistă, un comunism exacerbat, poate al anilor '50, cănd formă de penitenta era decisă în cinci minute, fără echivoc."
Mădălin Voicu: Mi-e teamă de decizia lui Kovesi by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81388_a_82713]
-
cu viitorul? Repugnîndu-mi postura vaticinară (Leon Bloy îl numea pe profet "omul care-și amintește viitorul"), mă mulțumesc a înregistra reacțiile prezentului ca pe un soi de eșantion concomitent al perioadelor revolute și al celor ce vor veni. Un optimism exacerbat, de factura idealizării naive a "intrării în Europa", a instaurării unei democrații perfecte, taumaturgice, ni se prezintă din capul locului deplasat. Sînt înclinat a acorda mai mult credit posturii circumspecte, mereu prudente, care nu pierde din vedere factorii endemici, de
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
fraza frumoa-să, liberă de încorsetările specifice adesea unui discurs analitic: Carmelia Leonte nu este nici în structuralism (deși, printre numele citate, figurează un R. Jakobson) și nici în "impresionismul" critic: fraze precum "Putem conchide că Emil Botta imaginează o lume exacerbată, frenetică unde până și abstracțiunile cele mai impalpabile, cele mai nerușinate cu putință îți pot da cu tifla, te pot fenta într-un mod surprinzător, îți pot face cu ochiul, te pot linguși, îți pot înșela așteptările sau te pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
lui Huizinga. "Jocul oamenilor, în aspectele sale superioare, adică unde înseamnă ceva sau unde sărbătorește ceva, își are locul în sfera sărbătorii și în cea a cultului, adică în sfera sacră"5. Putem conchide că Emil Botta imaginează o lume exacerbată, colorată, frenetică, unde până și abstracțiunile cele mai impalpabile, cele mai nerușinate cu putință îți pot da cu tifla, te pot fenta într-un mod surprinzător, îți pot face cu ochiul, te pot linguși, îți pot înșela așteptările sau te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
a dreptul amețitoare, cum se întâmplă bunăoară în jocul de reprezentări simbolizând procesul de absorbire a universului prin actul morții individuale."57 Dar personaje ca Înecatul ori Spânzuratul nu vor să aducă ideea morții individuale, ci un soi de retorism exacerbat, persuasiv până la extrem: Înecatul a cuprins marea în brațe, a înfășurat-o în uragan ca-ntr-un șal de mătase și s-a tot dus sub zodii mai norocoase. Faptul că Înecatul cuprinde marea în brațe sugerează mai curând tentativa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
lirei umane. Cu o egală intensitate, lucrurile mari, ca și cele mici, trezesc aceleași reacții, producând dezechilibre ale acestei literaturi în care nu există planuri, ci totul se aruncă deodată în flacăra mistuitoare a unei pasiuni născută dintr-o sensibilitate exacerbată. Meritul scriitoarei este cu atât mai mare cu cât ea este unică în literatura română prin lirismul prozei sale, reflectat în viziune auctorială. Autoarea a căutat în fiecare colțișor al sufletului și trupului său în infinitul ipostazelor existente, manifestate sau
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
care venea chiar din locul de unde o strânsese cu brutalitate, o duse cu gândul la eșarfa gri, care o împiedicase să descopere cine era cel care o tulburase și îi schimbase viața, lăsând în ea o dâră de parfum. Acuitatea exacerbată a unui simț (parfumul) te duce cu gândul la o scriere celebră, cu titlu omonim: Parfumul lui Patrick Suskind. De altfel, naratoarea are câteva secrete: absența unui spațiu ferm, tradițional (spațiul devine unul limită tocmai prin nedeterminare), predilecția pentru alb-negru
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]