138,787 matches
-
anii '50, un periculos inamic ideologic pare să fi fost, în Facultățile de Litere, istoria limbii: materie pe care demagogia populistă o acuza de tehnicism, caracter necombativ, rupere de realitățile concrete ale vieții noi (poate și pentru că era obiectul unui examen greu!). La București, istoria limbii era predată de profesorul Al. Rosetti: "Abia în acest an școlar, în urma unor aspre critici aduse catedrei de către Organizația de Partid și UTM din Facultate, tov. Rosetti s-a hotărît să se apropie de stadiul
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
la care s-ar putea adăuga "oportunismul pervers: 1989-1996". Precizînd că uniunea breslei noastre n-ar trebui să inițieze o "vînătoare de vrăjitoare" și nici să se transforme într-un soi de tribunal, dl. Nedelcovici reclama un - rezonabil, zicem noi - "examen de conștiință pentru toți cei care au umilit (smintit) rațiunea și au batjocorit spiritul": "Abuzul de putere intelectuală exercitat de scriitorii și artiștii "angajați" imediat după 23 august 1944 este cunoscut. Dar nu au fost dezavuați public la nici o Adunare
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
Nu contest bunele intenții ale programului "cornul și laptele", dar cred că e la fel de important ca un copil de la țară, cînd atinge vîrsta adolescenței, să fie ajutat să-și încerce norocul la o facultate. Iar mai devreme, să poată da examen la liceu, cu șanse, nu ca să îngroașe numărul refuzaților. Ceea ce mi se pare revoltător e că unii dintre cei care azi se uită chiorîș la copiii de la țară și la copiii orășenilor fără bani au făcut cariere pe origine sănătoasă
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
d-lui Șora, o conștiință de astă dată la vedere ("Transparența este prima bază a eticii", declară d-sa), îl îndeamnă a se "disculpa" pentru o "rătăcire" mult mai puțin sesizantă decît a foarte multora și totodată a supune unui examen extrem de pertinent fenomenul de care s-a lăsat atras într-un anume grad și de care se dezice cu tărie. Ambele aspecte ale discursului în cauză înfățișează un deosebit interes. Ce găsim în "fierbintea vară a lui 1944", în Franța
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
ani de apariție 1993 și, respectiv, 1998, și Bietul Ioanide, două volume, în 2001, în așteptare fiind romanul Scrinul negru. Și, ca să-mi continui logica expunerii, cum se împlinesc în vastitatea întreprinderii științifice a ediției, profilurile acestor patru volume, sub examenul critic și experiența de cercetător științific modelator ale lui Nicolae Mecu, exercitată din perspectiva lucid asumată a editorului. Poate surprinde cuprinderea laolaltă a titlurilor anunțate mai sus când, în ordinea strictă a informației și a publicării, ar fi urmat Bietul
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
fi pus în cele mai variate și multiple talgere ale unei balanțe interpretative dintre cele mai sensibile. Și chiar numai el în stare să pună accent în sistemul de exigențe istorice ale mai multor generații. Dar este prea unitar rezultatul examenului interior al epocii în care G. Călinescu și-a scris romanele și a tot ce a decurs de la acest moment până astăzi, ca epica scrierii să nu câștige unitate în ierarhia orientării comunicării, tocmai prin privirea întregului ediției ca document
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
a-și apăra libertatea interioară la care, atunci când renunță, o face din nevoia de a-și ocoli esența scrisului de depersonalziare, conștient că dogma ce i se inocula "mutilează, reduce și umilește". Există, pretutindeni în aparatul critic, atenția mărită asupra examenului lui G. Călinescu, în desfășurarea firească a scrisului său, a lui G. Călinescu, cel confruntat cu părerile criticii și cel care se vede pus sub observația mărită a Direcției de Propagandă a C.C. al P.M.R., ale cărei revizuiri ideologice și
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
chemarea autenticității, dar o urmează, pe ascuns și doar pînă la un punct. Timoteo va avea curajul să-și recunoască egocentrismul și uscăciunea sufletească doar cînd perspectiva de a-și pierde singura descendentă îl obligă, în sfîrșit, la un autentic examen de conștiință. Așadar, din nou o carte despre părinți imaturi și nesinceri, constrînși de loviturile vieții să se recunoască astfel în fața adolescenței, chiar dacă fata nu e decît pacientul de sub bisturiul neurologului. Prin simpla-i existență în pericol, ea întreabă, judecă
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
te ajută nici să trăiești frumos, nici să mori demn. Străin, dar trăind alături de ei, tăcut și umil, un tânăr (Paul Bartoș) își găsește doar când rămâne singur, în preajma morților, aparența normalității. Aici tânăra regizoare (Ana Mărgineanu) dă un bun examen în transpunerea scenică a textului: spațiul se transformă, instrumentele folosite de autopsieri capătă o altă semnificație, cadavrele sunt înlocuite de proiecțiile imaginate de personajul Maler și cărora devotata trupă a teatrului Odeon îi dă corporalitate. La debutul pe o scenă
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
alte cuvine el încearcă instaurarea unor adevărate noțiuni plastice. După ce opera pictorului s-a încheiat abrupt și prematur cu patru ani în urmă, o expoziție cum este aceea a recentei expoziții, dincolo de aparentul ei aer sentimental, se transformă în- tr-un examen necruțător atît pentru artist, cît și pentru privitor. Artistul este supus, tocmai prin această scrutare a finișului prin lentila punctului de pornire, unei probe de rezistență exterioară și de coeziune lăuntrică, iar privitorul unei verificări severe în ceea ce privește capacitatea sa de
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
de studenți extraordinar de inteligenți, la Sorbona. Iar studenții universității din Chicago sînt printre cei mai vii și pasionați de cultura din Statele Unite. Am avut noroc de studenți buni. în ce sens "buni"? Nu neapărat buni pentru că răspundeau bine la examen, deși este și asta important, ci pentru că la curs nu se mulțumeau să asculte, ci puneau întrebări, contestau sau completau punctul meu de vedere și pe cel al autorilor pe care îi predam, pe scurt, erau ascultători activi. în ce privește publicul
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
umană, indiferent de faptul că este cultă sau nu, este o ființă culturală, atîta timp cît participă la o anumită cultură". Deci o pledoarie pro domo! Germanii, bunăoară, vădind o atitudine prin excelență "pozitivă" și "activă", vor trece cu brio examenul adaptării. Dar românii? Lipsiți de suficientă mobilitate și flexibilitate, aidoma membrilor oricărei societăți mici, mult timp izolate, consideră Gabriel Stănescu, ei învederează "o rezistență însemnată în contact cu alte culturi datorită influenței Orientului", așa cum a remarcat, între alții, și Dimitrie
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
trântind ușa și spunându-ne că suntem niște "ageamii". Eram foarte speriați! Când a venit în săptămâna următoare, devenise blajin și îngăduitor și, de la catedră, a rostit (cu aproximație):" Am aflat că sunteți preocupați mai mult de literatură, așa că, pentru examenul de matematică vă voi divulga dinainte întrebarea ca să luați astfel note de trecere...; și acum haideți să facem puțină literatură". Drept care a început să ne citească din Edgar Poe, din Mallarmeé, Rimbaud, Baudelaire și să ne explice, să ne dezlege
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
E fata mea. - Ai o fată mare? - Da, zice mama, e studentă. - Și unde e? - Uite, aici, în apropiere, la o prietenă..." D.T.: - În ce an se întîmpla asta? M.P.I.: - Era în 1929. Împreună cu prietena mea, mă pregăteam pentru un examen la fizică. El a spus: "- Păi, să-i trimitem un bilet." Trebuie să vă spun că, prin Brăila, lui îi plăcea foarte mult să se plimbe cu trăsura, mereu cu același birjar, unu' Roadevin, că, pe urmă, după un an
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
copil, viața religioasă a fost, înainte de toate, o stare a sensibilității, o atmosferă în care simțirea sa a apărut și s-a dezvoltat". Dar și operele unor scriitori care nu au componente religioase evidente, articulații metafizice la vedere, beneficiază, în examenul lui Nicolae Balotă, de o privire spiritualistă, capabilă a scormoni în aparențe pentru a atinge esențele inaparente. Radiografia sa evidențiază profunzimile spiritului și acolo unde ele sînt ocultate. Avem astfel a face cu o hermeneutică mereu consecventă cu sine, coezivă
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
pe care, de Paști, coborau pentru prima oară în an vitele, pentru ca apoi să urce din nou, și cealaltă pantă care duce spre pădure, unde mergeam și eu odinioară cu alții de seama mea și păzeam vacile în vreme ce învățam pentru examene, chiar și în studenție. Timpul își găsește o derulare lentă, care acum a devenit suportabilă. - Nu există ruperi de ritm? - Neîndoielnic. Există și momente de tensiune, momente în care mi se pare că minutele explodează, că se poate întâmpla ceva
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
Dan Dediu De curând, cu ocazia unui examen cu mai mulți studenți, am avut curiozitatea de a realiza o statistică a preferințelor lor muzicale. Materialul propus era muzica simfonică de la începuturi până în 1920, fiecărui student cerându-i-se să aleagă o lucrare și să o interpreteze din punct
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
despre Streinu În LUCEAFĂRUL nr. 23, dl Alexandru George, ostil, în general, cum spune, aniversărilor, le cedează totuși fiind vorba de Vladimir Streinu, al cărui centenar l-am sărbătorit cu toții în luna mai 2002. Dl George a trecut cu Streinu examenul de capacitate la "Mihai Viteazul", l-a urmărit în presa democrată de dinainte de 1948, l-a regăsit, în ultimii săi ani de viață, la Editura Univers de pe strada Dianei din București. Pașii li s-ar mai fi putut întîlni cînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
Cronicar Salata În trei numere consecutive din revista 22 (26, 27, 28), d-na Marta Petreu supune cartea dnei Lavastine Uitarea fascismului, la care ne-am mai referit, unuia dintre cele mai minuțioase și avizate examene critice. Am prevăzut acest lucru, atunci cînd am semnalat, în paginile de față, o notă din APOSTROF care enumera titlurile cărților și studiilor românești despre tinerețea legionară a lui Eliade și Cioran. Lavastine, ți se pregătește ceva! Într-adevăr, dna
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
elementul vizual este cel privilegiat), reconstituind astfel, din replici ce se succed uneori cu o rapiditate amețitoare, atmosfera studenției sale cu tot ceea ce presupunea aceasta. Viața la cămin, cursurile, veșnicele ciorovăieli ale grupului de prieteni (mulți deveniți între timp celebri), examenele, profesorii, lecturile sînt trecute pe rînd în revistă, cu o precizie maniacală, pentru a crea iluzia autenticității, a coincidenței fericite dintre momentul trăit și cel al așternerii pe hîrtie : Replicile astea le-am scris într-o noapte de 9 iunie
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
mașina și umblă acum să-l scoată vinovat tot pe nefericitul pe care era să-l trimită în lumea drepților. Mai nou se zvonește că prin licee vor fi instalate camere de luat vederi ascunse, ca să nu copieze elevii la examenul de bacalaureat. Nu știu ce avocat din Arad a picat în plasa vînătorilor de corupți după ce a primit mită de la un client, iar o profesoară de germană a fost dovedită că cerea cîte o sută de mii de lei pentru fiecare notă
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
mai mirăm că prin licee se consideră încercare de mituire a comisiilor de bacalaureat cheta făcută de părinți, chetă tradițională, pentru a li se oferi profesorilor din aceste comisii sendvișuri și sucuri în zilele cînd își bat capul cu aceste examene. Ce Dumnezeu, chiar a dispărut bunul-simț din țara asta? Cum de își poate închipui cineva că o comisie poate fi mituită cu sendvișuri și cîteva sticle de suc? Chiar atît de rău au ajuns să fie cotați profesorii din România
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
gradele) sînt mult mai numeroase. Aș vrea să mă ocup acum de una singură, dar nu fără a le menționa, măcar, pe celelalte: indisciplina generalizată, la elevi, studenți și profesori (absențe de la ore, scăderea prestigiului dascălului etc.); corupția (concursuri și examene fraudate, trafic de influență, mită, sub cele mai sofisticate forme); salariile mizerabile (care au creat corupția și au dezvoltat un sistem de meditații fără de care nici viața profesorilor, nici cea a elevilor nu mai pot fi concepute); neaplicarea completă a
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
Indecis cu o sumbră candoare care seamănă cu vinovăția, Livius Ciocârlie îngrămădește în calea d-sale scriptică dificultăți peste dificultăți. D-sa face parte din rîndul acelor penitenți disimulați care nu se simt bine decît autoacuzîndu-se în maniera indirectă a examenului ce se vrea obiectiv, a raționalizării "neutre" (și, evident, sancționării de rigoare) aplicate stărilor tulburi (de regulă nu și tulburătoare, întrucît aducerea lor la nivelul explicației le reduce tensiunea originară, demonia din care presupunem că purced): "Autorul de jurnal nu
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
percepe totul cu o inocență de-a dreptul dezarmantă, cu puritatea retiniană a unui copil sau a unui sălbatic aflat într-o permanentă stare de uimire, pentru ca, insidios, într-un moment secund, să dejoace totul și să supună unui greu examen toate ipostazele propriei lui percepții. într-o singură lucrare, iar pentru exemplificare ar putea fi invocată una dintre Veneții, el își consumă o enormă resursă de ingenuitate, bucurîndu-se îndelung de fiecare tușă de culoare sau accent de lumină, dar în
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]