342 matches
-
lor. Copia acestei decizii a fost trimisă tuturor instituțiilor importante ale statului, în anul imediat următor, 1940. Iată câteva repere: „...art.1) Se interzice vagabondarea țiganilor nomazi. În acest scop vor fi fixați la marginea comunelor rurale indemne de tifos exantematic, în bordee sau corturi, unde vor fi supuși măsurilor de control sanitar permanent și deparazitări periodice (subl.ns.). Tuturor li se va face reacția Weil - Felix”. Pentru o mai bună lămurire, acest test se face pentru depistarea bolnavilor de tifos
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în bordee sau corturi, unde vor fi supuși măsurilor de control sanitar permanent și deparazitări periodice (subl.ns.). Tuturor li se va face reacția Weil - Felix”. Pentru o mai bună lămurire, acest test se face pentru depistarea bolnavilor de tifos exantematic, care este o boală a mizeriei duse la ultimele ei limite. Cu certitudine, măsura luată în acele timpuri nu putea fi decât binevenită știute fiind condițiile de trai ale țiganilor. Tot din această decizie am aflat că nomazii erau ținuți
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
brațe, bătrâni sprijinindu-se în cârje, înaintau cu greu prin noroiul începutului de iarnă, pentru a nu rămâne sub ocupația inamicului”. Condițiile precare de igienă, iarna extrem de aspră, lipsa alimentelor și a medicamentelor și declanșarea unei violente epidemii de tifos exantematic și febră recurentă au deteriorat considerabil condițiile de viață, provocând pierderi cifrate la peste 100.000 de oameni. Mărturiile lui Nicolae Iorga - aflat pe atunci în orașul Iași, capitala țării - oferă cititorului solide puncte de reper în încercarea de reconstituire
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
județului Vaslui Moto: „În ianuarie ’917, locomotivele trenurilor șuierau în gara Bârzești, clopotele de la biserica noastră din Călugăreni băteau în dungă și coloane lungi de soldați veneau în barăcile de scânduri de pe Dealul Mezatului..(...)...au adus cu ei și tifosul exantematic...”. (Fragmente din mărturia Ecaterinei Chiratcu în vârstă de 100 de ani, din satul Călugăreni, fosta comună Bârzești, județul Vaslui, înregistrată de autor la data de 26 august 2007). Despre istoria participării României în primul război mondial s-au scris nenumărate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
completat în mod nefericit un tablou al groazei și disperării. Mii de oameni nevinovați, în marea majoritate foarte tineri, n-au avut nicio șansă în fața atâtor greutăți. Conform documentelor descoperite de noi, au murit de: epuizare fizică, malnutriție, gripă, tifos exantematic, febră tifoidă, febră recurentă, TBC, pneumonie sau pur și simplu înghețați în “vagoanele morții”, așa cum s-a întâmplat în stațiile CFR Rafaila și Negrești-Târg. În anul 1920, deci imediat după război, Constantin Kirițescu a scos lucrarea „Istoria războiului pentru întregirea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
armatele rusești (subl.ns.) (...) De-a lungul drumurilor nămețite sau prin colibele sărace, se îngrămădeau victimele, mucenicii necunoscuți ai marii cauze, care-și dădeau sufletul fără glorie, înghețați, înfometați, uitați. Lunile ianuarie și februarie 1917 sunt groaznicele luni ale tifosului exantematic și febrei recurente, care au secerat zeci de mii de suflete. Trei erau greutățile cele mai considerabile care se opuneau la restabilirea unei vieți normale: chestia alimentării, dificultatea organizării transporturilor și lipsa combustibilului. Ceea ce a dat proporții catastrofale grelei situații
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în mare număr de oboselile retragerii, de foame și de frig. (...) S-au creat adevărate orașe de construcții de lemn și de bordeie, în care s-au făcut încartiruirile trupelor și ale surplusului de populație”. Scriind despre pandemiile de tifos exantematic și febră recurentă, pana lui Constantin Kirițescu a alunecat spre un tragism fără seamăn, mai ales că autorul a trăit în mijlocul acelor evenimente. „...ca și cum iarna grozavă, foametea, lipsa de combustibil, de îmbrăcăminte și de mijloace de transport, n-ar fi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fără seamăn, mai ales că autorul a trăit în mijlocul acelor evenimente. „...ca și cum iarna grozavă, foametea, lipsa de combustibil, de îmbrăcăminte și de mijloace de transport, n-ar fi fost de ajuns (...) un nou flagel (...) se abătu asupra Moldovei: epidemia tifosului exantematic. Spitalele nu mai puteau primi pe nimeni. Gările erau pline de răniți și de bolnavi în agonie. (...) Satele înțesate de trupe, sau contaminat. Se săpau gropi, în care se aruncau zeci de cadavre. (...)”. Până la Marea Unire a tuturor românilor de la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de fonduri, atât din averea personală cât și din donații, pentru a se putea îngriji de soarta numeroșilor orfani de război care-și pierduseră tații pe front și mamele prin localitățile de baștină, în mare parte datorită pandemiilor de tifos exantematic, febră tifoidă, febră recurentă molime care au provocat goluri adânci, ireparabile și dureroase în rândurile civililor, dar și ale militarilor. Această organizație a fost numită Societatea Națională a Femeilor Ortodoxe Române (S.N.F.O.R.). Principesa Alexandrina G. Cantacuzino a fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1942 În armata maghiară și luase parte la luptele din Ucraina, unde căzuse prizonier la ruși prin anul 1944 În Bratislava. După câteva luni este internat Într-un spital din Kecskemet din Ungaria, de fapt un lagăr, unde zilnic tifosul exantematic secera zeci de vieți, iar morții erau Îngropați În gropi comune. Se știe că În Europa de Răsărit erau pe atunci zeci de astfel de lagăre unde prizonierii erau supuși la munci silnice. Tătucul făcea atunci legea pe aici. Bietul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
foame și sete, de frig, căci erau cam dezbrăcați, la cheremul animalelor sălbatice, îi măcinau bolile grave, dar ei nu știau de ce mor, pentru că holera, cancerul sau sida nu erau cunoscute, dar dădeau iama printre ei; păduchii le aduseseră tifosul exantematic, unii munceau de se speteau iar alții, mai puțini la număr, se lăfăiau în petreceri și lene, ca într-o piesă de teatru tragicomină. Mai târziu au început războaiele între ei, care-i decimau cu miile și nu se întreba
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
am repetat figura cu cirul și l-am mâncat pe tot, după care m-am culcat urgent. Dar n-am mai visat așa frumos, ba dimpotrivă: porci morți duși de niște ape învolburate, furioase și niște oameni morți de tifos exantematic rânjind la lună. Totuși, de cir nu m-am lăsat, mai fac uneori, dar mănânc în cantități rezonabile, așa că totul e în regulă. De un singur lucră însă îmi pare rău: că de atunci, de când cu refuzul alor mei de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
masive asupra cetății asediate, reducerea considerabilă a cantității de alimente, întreruperea aprovizionării cu apă potabilă, distrugerea de locuințe, aglomerarea populației în clădiri subterane și pivnițe, creșterea vertiginoasă a numărului răniților și morților au constituit factori favorizanți ai holerei și tifosului exantematic. Bombardamentul din 6 iulie 1849 a incendiat spitalul civil și al mezocordienilor, aducând pagube și spitalului militar. Răniții și bolnavii au fost evacuați în subsolurile clădirilor cu două etaje și în imobilul liceului piarist, unde, din cauza lipsei de instalații igienico-sanitare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de medicină experimentală, cel care prepara vaccinul antiholeric 582. Profesorul Cantacuzino observa că, odată cu încetarea acestei epidemii, la noi "nu s-a mai auzit vorbindu-se de holeră pe toată durata războiului, în pofida ostenelilor, lipsurilor, mizeriilor și epidemiilor intercurente (tifos exantematic și febră recurentă). Această frumoasă victorie profilactică se datorește numai vaccinării aplicate pe scară mare, cu tenacitate, vigilență și încredere". Date fiind împrejurările în care a luat naștere, epidemia din 1916 s-ar fi putut termina catastrofal, dar "au fost
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
personalul format din tinerii bacteriologi români însărcinați cu combaterea holerei și-au îndeplinit misiunea; lor le datorăm stingerea în puține zile a epidemiei aflate în ofensivă"586. Alte molime aveau să ajungă de îndată la ordinea zilei, începînd cu tifosul exantematic și terminând cu gripa spaniolă, dar, din păcate, medicina nu dispunea la vremea aceea, pentru prompta lor alungare, de un mijloc de acțiune comparabil ca eficiență cu vaccinarea antiholerică, aplicată pentru prima oară pe pământul nostru la dimensiuni naționale și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și încă unul în Ferrara. S-au propus și încercat tratamente cu mercur, unguente cu Gaiacol. Eforturile medicale sunt dublate de măsuri legislative privind igiena persoanei și a mediului ambiant. Pe la 1550 sifilisul a început să dispară făcând loc tifosului exantematic, holerei asiatice, depistată de portughezul Garcia de Orta, rabiei, identificată de Jean Bauhin, dizenteriei, cercetată de Fabrice del Dingo, a scarlatinei, descrisă de John Caius, malariei și gripei cercetate de Amatus Lusitanus, ca și a altor maladii ca difteria, ulcerele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la renașterea medicinei iberice. Dar cum marile personalități creează animozități prin însăși prezența lor, e nevoit să plece și din Spania îndreptându-se spre Ierusalim ca medic și pelerin. Din cauza unui naufragiu moare în insula Zante, se pare de tifos exantematic, în anul 1564, lăsând în urmă o operă viabilă, o concepție unitară sistemică despre organismul uman, o metodă a cunoașterii prin demonstrații directe, analitică până la cele mai mici detalii, sprijinită pe observație și intuiție, pe muncă și clarviziune. Vesal e
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
asalt Parisul (1719) și continentul (1774). Pesta cunoaște un apogeu la Londra (1720) și un altul la Marsilia (1721); febra galbenă neurogenă e studiată și descrisă de Hughes (1715); Rudolf August Vogel descrie varicela (1764). Boissier de Sauvages descrie tifosul exantematic (1776); Cotugno studiază sciatica (1764); Heberden descrie angina pectorală (1763) iar scoțianul David Pitcairn studiază localizările cardiace ale reumatismului; Van Swieten realizează prima descriere a afaziei, Casal prezintă pelagra și consecințele ei (1780); Fardyle află date noi despre vechea hemofilie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
variolă, malarie, lepră mai ales cei din porturi. Leproșii sunt numiți mișei. D. Cantemir scrie despre ciuma adusă la Galați de corăbiile ce au venit dinspre Egipt. Cronicarul Ion Neculce scrie despre necruțătoarea variolă din 1652. în sec. XVIII tifosul exantematic lovește pe românii din Banat, iar cazurile de tuberculoză sunt sesizate în toate straturile sociale. în Istoria hieroglifă, Cantemir îi spune popular oftică și ohtică. în 1785 la Craiova se interzice vânzarea obiectelor decedaților de ftizie. Ca ecou luminist occidental
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
exactitate rolul țânțarului în transmiterea frigurilor galbene, care vor face ravagii în Panama și Brazilia (1904). În primul deceniu al noului veac, Schaudin detectează treponema sifilisului (1906); Landsteiner și Popper descopăr virusul poliomielitei (1908); Ricketts descoperă agentul patogen al tifosului exantematic (1910); Einhorn realizează sonda gastrointestinală (1908). în 1906, iau ființă Asociația Franceză contra cancerului și în 1908, Oficiul Internațional de igienă publică, din Paris. Henri Poincaré publică La valeur de la science (1906) iar Alexis Carrel, publică La culture des tissus
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1873 - 1939), Clinician infecționist, organizatorul Clinicii de Boli Infecțioase din Iași, a contribuit la crearea unor instituții sanitar experimentale ca dispensarul antivenerian și plasa experimentală Tomești, participând activ la lupta antituberculoasă în Moldova și în combaterea malariei și a tifosului exantematic. La inițiativa sa se vor organiza catedrele de igienă, de epidemiologie la Facultatea de medicină din Iași. Învățământul de igienă a fost condus în primă etapă de M. Ciucă, sub îndrumarea căruia activitatea de cercetare s-a efectuat asupra: difteriei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și mecanismul circular amfotop, enunțând o nouă concepție privind echilibrul funcțiilor întregului organism. Preocupat de transformarea antagonismelor în sinergisme, Danielopolu urmărește acțiunea medicamentelor și formulează teoria farmacodinamiei nespecifice (1954). Între alte cercetări, savantul s-a ocupat de gușa endemică, tifosul exantematic. El a înființat și Academia medicală vizând problematica patogenă a mediilor fizic și social. Din școala clinică a lui Danielopolu se disting C. C. Dimitriu, B. Theodorescu, I. Bruckner ș.a. N. Gh. Lupu (1884 - 1966), elev al lui D. Danielopolu și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
umane ale idealului socialist urmărit de mișcarea muncitorească. Personajele dominante ale panteonului proletar postum sunt Nicolae Petrovici Zubcu Codreanu (1850-1879), fondator al luptei revoluționare; Ion C. Frimu, martir al cauzei sindicaliste, mort ca urmare a "maltratărilor suferite și a tifosului exantematic pe care-l contractase" la închisoarea Văcărești (Roller, 1952, p. 474); Ștefan Gheorghiu, decedat și el ca martir al mișcării muncitorești, după ce a fost supus unui "regim de distrugere fizică" la închisoarea militară din Galați, "unde stătuse 6 luni pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urmare fluctuațiile populaționale ale vechiului regim demografic erau apanajul mortalității crescute, pentru că natalitatea s-a menținut constant crescută. Al doilea factor limitativ al evoluției demografice au fost bolile infecțioase, implicate În ⅔ până la ¾ din cauzele de deces. Holera, ciuma, tuberculoza, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, scarlatina, enteritele infecțioase, erau boli comune, iar În explozii epidemice devastau colectivități Întregi. Este suficient să amintim epidemia de ciumă de la 1238 care a decimat ⅓ din populația Europei pentru a ilustra efectul dezastruos al infecțiilor cu extindere
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vârstei la căsătorie etc, toate cu impact asupra natalității. 3. Medicina și sănătatea publică: Aplicarea progreselor medicinii și generalizarea asistenței medico-sanitare au modificat profund morbiditatea și mortalitatea, contribuind decisiv la creșterea duratei medii de viață. Boli ca malaria, pelagra, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, poliomelita, holera, au devenit istorie. Pe lângă schimbarea radicală a profilului morbidității la fel de semnificativ a fost impactul asupra mortalității infantile, care s-a redus de peste 10 ori, contribuind astfel la creșterea speranței de viață la naștere. Opinia că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]