298 matches
-
originalul) de Elisabeta Niculescu la Editură Trei. Cu un vocabular diferit și pornind de la premise conceptuale atît de diferite, cele două volume abordează, de fapt, aceeași problemă: cea a sentimentului de dezolare, a acelei stări de vid interior și neputința exasperanta care ne cuprinde uneori, îndemnînd pe unii să fugă fără a ști unde vor să ajungă, pe alții să își pună capăt zilelor, sau dimpotrivă, să și le ducă mai departe, dar cu acel aer ostenit și blazat zugravit pentru
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
dumneavoastră doamnă tocmai a plecat la spital. Sunați-l acolo, știți numărul de telefon... De ce nu vrei să mi-l dai la telefon, Doina? Oricum îl voi găsi. Doina nu mai putu să asculte. Închise telefonul. ,,Obraznica! Are un tupeu exasperant", își spuse ea și începu să plângă. Beatrice ieși din camera ei și intuind sursa tristeții mamei sale, veni pe canapea lângă ea și o îmbrățișă: De ce plângi, mămico, de ce? În loc de răspuns, mama o sfătui pe fată: Oricât ar suna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
noastre. Iată însă că, într-o bună zi, toată frumusețea și toată gloria aceasta e pusă la îndoială. Un scriitor despre care până atunci nu știa nimeni nimic, N. Lazu, din Piatra, acuză pe Coșbuc de plagiat. Cu o stăruință exasperantă, cu o minuțiozitate surprinzătoare, cu dovezi care nu sufereau nici o replică, eruditul avocat din Piatra ne-a demonstrat, luni de zile de-a rândul, că cele mai frumoase din baladele și din cântecele lui Coșbuc, ce zic? toată opera acestuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
niveluri de inițiere și cunoaștere distincte. El leagă sudul mediteranean de nordul hiperborean, trimițând la Riga Crypto și lapona Enigel. Din această perspectivă, Nastratin nu e imaginea solară a superiorității în opoziție cu mediocritatea celorlalți, ci o imagine "a singurătății exasperante, a unui individualism sumbru", așa cum sugerează Barbu însuși. De la "cirezile agreste" la câinele Fox Theodor Codreanu ajunge astfel la interpretări spectaculoase, bazate pe ideea unei construcții geometrice a volumului Joc secund, considerat o "carte canonică": Acestea sunt pietrele de temelie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a Catedralei St. Paul. Acum abia puteam distinge pe malul celălalt, chiar în fața mea, fațadele depozitelor atinse de razele de soare anemice care însă creșteau în intensitate. Efortul de a pătrunde cu privirea în însăși existența lumii prin ceață devenea exasperant și istovitor. Nu văd, nu văd, îmi tot spuneam, și parcă trăiam exteriorizarea chinuitoare a unei incapacitți interioare de a vedea. Zăream doar umbrele lucrurilor, doar păreri, nimic clar. M-am depărtat de șuvoiul pământiu și de edificiile iluzorii pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Pe de altă parte, e normal să-mi fac griji și pentru mine - dacă vine și Începe să mă toace... e normal să fie Îngrijorată, dar nu e normal să-i cășuneze În halul ăsta. Dacă intrăm În rutina noastră exasperantă și reușește... reușește ce n-a reușit camionul? Există această posibilitate. — Și care e povestea cu securiștii? Tu ce crezi, e adevărată? — Nu știu... se poate, n-am văzut nici unul, e drept. Am auzit ce se spune la televizor. — Și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fapt Îi sunt chiar recunoscătoare - dar toată vremea mormăie și mă face să mă simt ca o tâmpită. Ruby Îi Întinse punga desfăcută. Fi luă un pumn de alune și se așeză. — Știi, Îi răspunse Ruby, te cred că e exasperantă, dar Încearcă și tu să te faci că nu auzi comentariile lui Bridget. Profită și tu de ea cât o ai prin preajmă. Așa ar trebui, se arătă Fi de acord, cu gura plină de alune. Și Îmi dau toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
memoria scapă esențialul, ca într-un fel/ de uriașă măcelărie unde mirosurile/ se destind și pe cer e numai fum” (Pumaho). În schimb, elegiile dezvăluie o visceralizare a angoasei, care atinge tonuri paroxistice; într-o sintaxă sacadată, pe un timbru exasperant, care conjugă expresionismul negru cu imagistica litografiilor medievale, revolta scoate la iveală resorturi spasmatice ale ființei: „O, vinovăția și spaima/ în fața adevărurilor sugrumate!/ Cine va depune mărturie/ pentru crimele făcute împotriva noastră?/ Cuvintele simple de-acum,/ înșurubate în singurul trup
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
fond incluse în Carta Națiunilor Unite 9. Bineînțeles, această condiție era o referire strictă la încălcarea libertăților fundamentale în noile state comuniste. Odată declanșată discuția despre suplimentarea numărului de membri ai ONU, românii descopereau existența unui labirint juridic care îngreuna exasperant decizia ca atare. Astfel, președintele Comisiei de admitere se pronunța pentru acceptarea cererilor, în grup, fără condiții speciale. Din contra, Australia solicita verificarea atentă a cererilor, în mod individual 10. Până la urmă s-a ajuns la o ședință în care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o fac pe răspopitul. Toate astea sunt lucruri apuse; atât de apuse, parcă vin din preistorie” (10 septembrie 1974 Ă 450). Mai mult, îi dă dreptate, de la distanță, lui Jeny Acterian, care găsea Schimbarea la față a României o carte „exasperantă și ridicolă”. (24 august 1975 Ă 454). Acum, da, de la distanța unei înstrăinări, pune totul pe seama istoriei, care e „cauza tuturor nebuniilor” (idem). De fapt, și acum, înțelepciunea, pe care o invidiază la Aurel Cioran, e tot o iluzie. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
într-un cartier marginal și începuturile meseriei de ziarist, iar în Subomul (1993) și în Prea târziu (1996) buna surprindere a atmosferei din mină indică reminiscențe din stagiul de geolog. Preferința se îndreaptă spre cazurile extrem-dramatice, înscrise pe fundalul cenușiului exasperant sau al negrului sordid, ceea ce consonează cu alegerea universului închis ca spațiu de desfășurare a acțiunii. Transpunerea ficțională presupune o documentare atentă, dar și permanenta grijă de a o depăși prin încapsularea parabolică, uneori cu derivații de factură senzațională. Tehnica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
trec birje cu cai scheletici nețesălați, cu dughene și frizerii adormite, cu mizere birturi economice, firme decolorate, cerșetori infirmi, bragagii turci cu șalvari peticiți, câini și păsări ce lasă în urmă smocuri de păr și nori de fulgi, cu noroaie exasperante, cu veri toride și toamne ploioase. Contrastul exprimă revoltele unui Darie adolescent, elev de liceu, prizonier în atmosfera sufocantă a unui „loc în care nu se întâmplă nimic”, a unui „târg unde se moare”. E îndrăgostit de Uruma, a cărei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Și el profită de toate ocaziile să se întoarcă, pentru a mă studia, a mă privi insistent. Se preface că mă admiră. Dar nu e oare o comedie a admirației care mi se cuvine datorită poziției mele sociale, a conștiinței exasperante a meseriei sale și dorinței de a o face bine, și pentru că el crede că îmi datorează această privire, cum datorează respect bătrânilor, generalilor și oamenilor de stat, ascultare filială văduvelor din familiile nobile, veselie în compania tinerilor ofițeri și
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
se dovedesc și ele lipsite de orice consistență, „prețul omului - afișat la târgul de vite/ ascunde-te într-un arici/ și învață să vezi cu buricele degetelor”. Poezia nu se mai poate defini decât prin raportare la o sterilitate autodivulgată, exasperantă, de care autorul reușește să se detașeze doar prin autoironie. Însă în acest caz autoironia nu ține de retorică, ci este un mijloc de absorbție și de interiorizare a dimensiunii tragice: „dar uite am săpat cu sapa de lemn/ câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288460_a_289789]
-
literatura română de limbă franceză? Cred că am vorbit deja șdespre astaț. Am corespondat cu alte câteva universități scandinave, dar tare mă tem că vestea Șdefinitivăț a sosirii dvs. a ajuns prea târziu: aici, totul se organizează cu o încetineală exasperantă - oricâte calități ar avea compatrioții mei, nu știu să improvizeze... Îl veți întâlni și pe profesorul Ehnmark, titular al catedrei de istoria religiilor: vă previn că nu vorbește decât engleza și ne detestă, pe Widengren 1 și pe mine, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Ar fi stupid să pierd ocazia. Niciodată nu voi mai avea 23-24 de ani și posibilitatea de a vedea aceste țări minunate printr-o singură călătorie”, Calcutta, 17 aprilie, cf. Europa, Asia, America..., pp. 264-265), fie ca alternativă salvatoare la exasperantele probleme financiare („Dacă totuși prostia și politicianismul îmi vor suprima bursa, eu voi continua să lucrez aici și voi face cerere de schimbare a cetățeniei în cea americană, iar după doi ani mă voi stabili în America, profesor la Harvard
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
de altă parte, moderații și radicalii din opoziție. Jocul în patru în România nu a fost niciodată posibil, căci nu exista niciun alt actor relevant în afară de "sultan". Factorii cruciali ai tranziției românești au fost reprezentați, astfel, de violența descătușată de exasperantul naționalism și de regresia socială pe de o parte, ca și de influența internațională, pe de altă parte. În România era imposibilă vreo formă de tranziție pacifică la inițiativa regimului sau a societății civile, pentru că nu existau condițiile. Factorii de
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
sârbe într-o Serbie Mare. Caracteristicile unui astfel de regim prezintă unele particularități pe care le vom analiza punct cu punct în continuare. Este oportun să subliniem însă că elementul dominant al acestui regim a fost, fără îndoială, un naționalism exasperant și un fel de etnificare a politicii care treptat a sfârșit prin a înlocui ideologia comunistă. Proiectul Serbiei Mari a fost abandonat definitiv abia în 1995 prin Acordul de la Dayton, care recunoștea Bosnia-Herțegovina cu granițele sale. În 1996, după cum am
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
vreme, situația economică a Serbiei a fost adusă la un nivel acceptabil. În câteva luni, în interiorul DOS, creată pentru învingerea lui Milosevic, conflictele au devenit atât de acute, încât s-a ajuns la dezagregarea coaliției, eveniment care confirmă încă o dată exasperanta fragmentare a sistemului politic sârb. În realitate, un mare element de dezacord a fost arestarea lui Milosevic, cu ajutorul lui Djindjic, în aprilie 2001, și extrădarea sa către tribunalul de la Haga. Din acest moment, Kostunica și partidul său DDS au ieșit
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
culturii sale absolut pro-democratice. De la începutul mandatului său, el a insistat asupra importanței procesului corect al supremației rule of law. În baza celor spuse până acum reiese clar că orice acțiune în acest sens a fost cu totul zădărnicită de exasperanta conflictualitate dintre partide în privința acestor chestiuni (issues). Punctul crucial al disputei era reprezentat de controlul partidelor asupra numirilor și revocărilor judecătorilor, de fapt cele mai discutate două legi, iar în centrul dezbaterilor erau cea asupra magistraturii și cea asupra organului
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
a democrației, din punctul lor de vedere este mai bine, așa cum susține și Linz (2000), să le considere drept forme imperfecte de autoritarism. Dincolo de aceste chestiuni definitorii, ceea ce a caracterizat cu siguranță regimul lui Miloșevici este politica sa și naționalismul exasperant și recurgerea la chestiunea etnică, lucruri care au înlocuit treptat orice referire la ideologia comunistă. Odată identificate toate aceste caracteristici, este necesar să ne întrebăm cum se manifestă moștenirea unui astfel de regim. S-a afirmat că forțele de opoziție
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
bătut, între uscat și curent se dă o neluptă clisoasă ca îndoiala, ce alunecă până și dintre propriile-i contururi înspre un abandon sedimentar. Ea are, și în același timp nu are, loc: dislocarea și depunerea decurg cu o indolență exasperantă, ce evocă mai mult dezertarea și pierderea neglijentă de sine. Grija supremă și nepăsarea se confundă în ea. Și totul se petrece foarte jos - sub nivelul apei, în domeniul unei derive bazale cu referențiale vraiște. Insondabilă vâltoarea peste care se
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
știa să se rarefieze din calea mea. Transparența era muleta lui de matador. − Nu ziceai tu mai demult că avusese niște probleme deosebite în copilărie? − Ba da, dar asta ar explica mai mult de ce s-a orientat inițial către jocul exasperant de-a repetiția, nu de ce nu se poate lăsa de el. El e omul regulii, al măsurii, al raporturilor fixe, matematice; înțelege ca nimeni altul ce-înseamnă a clădi pentru că e perfect capabil de rigidizarea într-o disciplină strictă, de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
peisajului olandez, cu plopii lui drepți și cerul înnorat proptit precar de turlele bisericilor, cu câmpurile lui multicolore plate și irezistibil de ciclabile, cu patinatorii hibernali străduindu-se zadarnic să mai onduleze prin piruetele lor canalele încremenite într-o rectitudine exasperantă, în sfârșit, toată această viziune de convivialitate idilică à la Breughel nu era decât o pânză fragilă de tablou răsucită de jur-împrejur a cort, un decor în trompe l'oeil menit să îmbrobodească locuitorii în rutina lor domestică și să
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
simpla atingere, cu câteva răni simbolice, a acestei cărți și a autorului său, (răni - adăugirea mea) de o intensitate care variază în funcție de resursele recenzorului și de timpul pe care (acesta - adăugirea mea) îl are la dispoziție"329. Mein Kampf este "exasperantă, chiar ne face rău"330, însă recenzorul neatent, "care lansează câteva remarci cu atitudine și apoi își încheie ziua de lucru, cu garanția, în avans, că articolul său va fi receptat favorabil de către membrii plini de demnitate ai comunității"331
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]