595 matches
-
și pe gură notele corecte: ă-ă-ăă! Se făcuse vânăt și repeta în neștire: ă-ă-ăă! Iar noi, ca niște papagali speriați, ne forțam să ă-ă-im cât se poate de corect. Dar ă-ăul ăsta nenorocit tot nu ieșea pe placul domnului Fusulan, exasperat, cu diapazonul într-o mână și cu „mămi-ca” în cealaltă. Ne-a pus pe fiecare în parte să ă-ă-im. Vă închipuiți ce-a ieșit. Îl /o pocnea pe mârlan / mârlancă în neștire. Pe cap, peste gură, pe spinare, unde apuca
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
Clooney cel care ne cerșește un Oscar? Intervine detașarea și suspiciunea. Secvență mi-a amintit de ce i-a spus odată marele regizor Max Reinhardt lui Marlene Dietrich, care își dădea sufletul la una dintre repetiții: “Nu m-ai impresionat!”. Dietrich, exasperata, a strigat: “Bine, dar eu plâng!”. “Dar nu tu trebuie să plângi, ci eu”, i-a replicat artistul. Am apreciat “The Descendants”, dar nu l-am iubit. În timp ce “The Artist” e genul de film care stârnește reacții pasionale, entuziasmante, si
Previziuni Oscar 2012 [Corola-blog/BlogPost/99633_a_100925]
-
adevărul. Că n-ați băut. - Nu e ăsta adevărul. Adevărul e că am băut. - O bere acum 7 ore chiar nu contează, vă dau cuvântul meu de onoare. Haideți să mai încercăm o dată. Deci... ați băut? - Da, o bere. - Arghhhhhh... Exasperat, polițistul a început să se caute de fiolă. N-avea. A trebuit să cheme un echipaj aflat la câțiva kilometri distanță, cu o fiolă. Evident, nu s-a înverzit. Pentru că polițistul avusese dreptate, omul chiar nu băuse. De ce mi-am
Vine Poliția! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20777_a_22102]
-
de lac, care mă strângeau. Aveam 3 ani și eram îndrăgostită groaznic de ei, drept care îi purtam până nu mai puteam să merg de durere și începeam să bâzâi și să cer în brațe, cu celebra formulă “Mă dol pantofiolii”. Exasperați, ai mei au încercat să mi-i înlocuiască cu unii tot de lac, dar mai mari, doar că nu au mai găsit roșii și mi-au luat o pereche negri. I-am purtat, dar nu i-am iubit ca pe
Istoria pantofilor mei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20792_a_22117]
-
de marți. Sau de miercuri. Secretara primarului capitalei se scobește în unghii la birou, așteptând să se facă ora de plecare. Din când în când, se mai uită la ceasul mare de perete, după care își dă ochii peste cap exasperată: Mamă, ce greu trece timpul, tot nu s-a făcut ora, futu-i mama mă-sii! Ăla micu’ o fi venit de la școală? O fi mâncat? Și-o fi făcut lecțiile? Îl sună, îl pune să mănânce și să-și
Apocalipsa fulgului de nea se întoarce II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21005_a_22330]
-
Simona Tache Acum un an, exasperata fiind de serviciile de rahat ale unui service Renault autorizat, m-am apucat să-i explic unui angajat de-acolo niște chestii: că clientul nostru - stăpânul nostru, că ce mișto ar fi dacă centralista firmei cu pricina ar răspunde la
Service-ul unei nopti de vara by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18221_a_19546]
-
volumului, Înfrângere: „vanitos / necunoscutul de lângă mine / își savurează filozofia / fără îndoială / și convingerea / că reuește / să-și probeze / omnisciența / care-i exaltă goliciunea” În fața unui asemenea ipochimen, ne dă de înțeles poetul, suferi spontan sentimentul neputinței, al înfrângerii, al dezarmării, exasperat să constați că suficiența, orgoliul îndrăznesc cu insolență să ți se opună ție, celui chemat să trăiască drama cunoașterii, a repetatelor încercări de a desluși dincolo de cețurile, opacitățile, aparențelor. Ideea este continuată în poemul următor, „Permanență”, unde aflăm că viul
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
Mai ales la literele m și n copiii s-au întrecut în comparații. - Acesta e un șir de orbeți cu moș Iordan șef de pluton! - Ba este Mitică Zamfir, că și ăla merge cu bastonul și dansează călușarii cu orbeții. Exasperată, domnișoara Iulia a șters tabla: - Gata! Să văd eu acum ce știți după toate închipuirile astea aiurite ale voastre. Umpleți tăblițele cu toate cifrele și literele învățate! Când s-a uitat pe tăblițe, a rămas uimită. Toți scriseseră cifrele și
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
întemeiată pe prestigiul profesional și moral, beneficiind totodată de un scut legislativ care să-i apere de săpăturile imbecililor și lichelelor cu statutul primejduit. Recitind acum gândurile doamnei Yourcenar, parcă dezabuzarea pe care mi-o mărturiseam la începutul acestor însemnări exasperate, m-a mai părăsit. Poate, îmi zic, nu e totul pierdut. Poate merită totuși să mai scriem despre. Poate se va deștepta realmente românul și va găsi calea de a salva de la dezumanizarea consumistă generațiile care se ridică azi. Dar
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
rele, ca între coșmaruri și încă mai fioroasa lor întrupare din vîntoasele lumii. Zonele de întuneric zdrențuit din ilustrațiile Marcelei Cordescu, schițe de basm fără acțiune, în care șuieră golul, instantanee de țară părăsită, "peisajele stranii ale dragostei nostalgice și exasperate". Superstițioșii, și nu numai ei, știu cît pot fi de neliniștitoare descoperirile acestor potriviri purtîndu-și, prin lume, reaua menire. Asociațiile pe care le iscă priceperea de-a prinde firul, dincolo de impresia de devălmășie avangardistă, în care toate cuvintele și școlile
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
printre care Lucian Blaga), i se fixează domiciliu obligatoriu și i se suprimă pensia, ca fiind "bestie moșierească". Octogenarul ajunge la sapă de lemn. E silit să înfrunte sărăcia, să-și vândă ultimele obiecte din casă. La capătul puterilor, notează exasperat: "Sunt fără provizii și lemne de foc. Și ca mine sunt mulți alți colegi, foști profesori universitari și membri ai Academiei Române. Dacă oamenii care reprezintă în România comunismul bolșevic ar fi cât de puțin umani, nu ne-ar pătimi atât
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
și vocabule românești dau relief plastic monoloagelor sau replicilor; că și, de altfel, dozarea aparteurilor, comentariile de subsol ale autorului, conferind un pigment salvator ținutei pe alocuri didactic-expozitive. Curios, acest mic joc satiric - cu sarcasmul, fierea și cîteodată nuanță să exasperata - pare a ține mai degrabă de literatură noastră (chiar dacă scris în altă limbă!) într-atît atmosferă, colorit, pitoresc istoric și personaje șunt decupate din tradiția de "tablouri vivante" ale prozei/teatrului istorice naționale. Lectură trimite la un moment dat, printr-o
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
vor face inventar. — Dar până la vară nu comandați încă un stoc? — Nu, politica noastră e să comandăm un stoc nou numai după ce îl epuizăm pe cel vechi. — Și rătăcirea nu e o formă de epuizare? Nu mi a mai răspuns. Exasperat, m-am apucat să răs colesc toată librăria, sub privirile uimite ale fetei de la parter și ale băiatului de la etaj. Probabil se gândeau că sunt dus cu pluta. Nu cred că le trecea prin cap că tot ce făceam eu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
în conflict". Ironia, prin alegoria exprimării, poate fi un puternic intensificator: Și au visat o grădină, și nebuni cari se jucau cu cercul. Și m-au visat și pe mine cum întrebam: Cine a fost? Cine a fost? Cine? Reiterarea exasperată a unei întrebări care nu primește răspuns "Cine?" depășește cadrele ironiei, căpătând dimensiuni tragice. Repetiția inoculează întregul ei conținut ultimului termen, deconceptualizându-l. Acest "cine" nu mai poate fi un oarecare, un "nebun cari se joacă cu cercul", ci este subiectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
voi gândi cu predilecție la faptul că Monseniorul Delfin este chiar fiul Majestății Voastre". El se bucura de încrederea și sprijinul regelui, însă regina, care îl susținea pe Choiseul, cel mereu bântuit de ideea alianței austriece, era de-a dreptul exasperată. Vergennes nu a fost deloc surprins când coloniile engleze din America și-au proclamat independența. Chiar din anul 1763, când noi am pierdut Canada, el prevăzuse faptul că, nemaiavând nevoie să fie protejate împotriva vecinilor lor francezi, coloniile engleze se
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
mai multe. Când beam ceai împreună seara - ceai verde adevărat, făcut din pumni de frunze uscate, nu pliculețe cu pulbere - insista că ceainicul de porțelan trebuie mai întâi opărit pe dinăuntru cu puțină apă clocotită. — Uite așa, îmi tot arăta exasperată, verși un pic de apă, îi dai o mișcare circulară, rapidă, să se încălzească în interior, după care arunci apa și imediat pui frunzele și torni peste ele apa cealaltă. — De ce? întrebam descurajat. — Așa se deschide aroma frunzelor. Draci, era
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
sunt sigur, pentru a urca moralul oricui. Dă-i cartea de identitate, i-am zis, iritat. Mi-o arătase rapid mai devreme, ca să râdem amân doi de poza alb-negru în care avea încă obraji pneumatici. Cu un aer insultat și exasperat, și-a scos cartea de identitate și aproape că i-a aruncat-o, iar arătarea cu șorț a înhățat-o cu dexteritate de maimuță. A examinat-o, iar fața i-a basculat, ca o hologramă, spre un amestec de satisfacție
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
roșii în păr și scuturată de orgasme în serie ce nu păreau să se mai oprească. A doua zi, la micul dejun, era trasă la față, ofilită, părul încă năclăit de suc. Luc și Karin m-au privit cu reproș exasperat. Nureddin, potentatul vulgar ce trebuia să ne conducă la Tașkent, ne-a arătat mai întâi, mândru, kalașnikovul de sub scaunul șoferului Îurma să traversăm iar Terorism ospitalier 189 o bucățică de Tajikistan) și, aproape de graniță, a oprit jeepul la o vilă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
în seif și se așeză la masa lui de lucru. Nu putea lucra, dar stătea acolo. Zi de zi venea, nu ridica obloanele, rămânea pe întuneric, doar cu lampa de la măsuța lui aprinsă. Până într-o zi când își spuse, exasperat, că această stare nu mai poate continua. Trebuie să iau o hotărâre! Îi încolțise în minte o idee. Pe oblon pusese un mic anunț: "De închiriat". Și așteptă. Gândise că chiria pe care o va lua în avans o va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
când mă aflam într-o formă cu totul deosebită, chiar și cina se vedea obligat să și-o petreacă cu mine, rămas sub masă, încolăcit în jurul piciorului său. Din când în când, cu un glas pe jumătate lehămisit pe jumătate exasperat, vărul Adrian mai arunca în direcția mea, întrerupându-se din discuția cu ceilalți, un "Mă, dă-mi drumul, mă, n-auzi!", al cărui singur rezultat era întețirea strânsorii mele și bucuria pe care o resimțeam că nu fusesem uitat și
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
cu trimitere maternă... Asistăm vrînd-nevînd la un sacrificiu al "imaginarului estetic" ca ansamblu armonios în beneficiul unui eros înverșunat senzorial, tratat prin expresia-invectivă, ergo unilateralizat. "Florile monstruoase ale sexualității" vorba lui Geo Bogza, nu le-alungă oare pe celelalte? Sexualitatea exasperată, incontinentă riscă a acoperi ecranul întregului conștiinței și sensibilității umane, a o indisponibiliza. Pudoarea prezentă într-un anume grad și în colectivitățile primitive, ba uneori și în lumea animală, dispare dizolvîndu-se într-o frenezie truculentă, uniformizatoare, care, aidoma oricărei uniforme
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
nu ca să rostească un discurs ocazional, ci ca să predea o lecție de doctrină, susținută cu argumente istorice și teoretice. în raporturile cu tovarășii din conducere părea sever și distant, dar, desigur, nu era aroganță, ci atitudinea sceptică a intelectualului rafinat, exasperat uneori de simplitățile și naivitățile unora din tovarășii lui de tribună. Istrati îl trata cu un umor dezarmant. I-am văzut după întruniri într-un schimb de cuvinte în care replica lui Istrati îl obliga să zîmbească și să renunțe
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
imediat să izbucnească în plâns... Dacă nu aș fi fost mai tot timpul abțiguit, nu aș fi putut rezista. Eram, așadar, dostoievskian. * Privesc prin fereastra restaurantului ploaia murdară, firma de pompe funebre de vizavi. În stânga mea un alcoolic tânăr, nervos, exasperat și cu un chip foarte expresiv. Întotdeauna mi-am spus că un bărbat nu trebuie să fie frumos, ci expresiv. Se ridică, își golește paharul, meditează câteva minute cu privirea în gol, apoi iese. Îl văd cum dispare pe o
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
o duzină de victime" (Complicitate ș1ț). Avem a face așadar cu o metodică răsturnare a iubirii cristice, cu sfidarea unui fond mistic obsesiv, prezent cu un semn inversat. Jubilația păcatului pare a nu fi decît fața întoarsă a unei virtuți exasperate. Atingînd un moment limită al contradicției lăuntrice, poetul ajunge la un simțămînt paroxistic al respingerii universalizate, se îneacă de-o ură neînfrînată, de-o poftă de injurie ca de-o flegmă stropșită între dinții încleștați: "Să înjuri tot. Să înjuri
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
jemanfișismului autohton, iar cînd cineva nu cedează se propun, în spiritul tranzacțional care este și genius loci, tot felul de tîrguri. Supus la presiuni care nu sunt de natură militară, după repetate încercări de a rezolva în mod rațional problema, exasperat, căpitanul Jones apelează la o soluție de avarie, răsculîndu-i pe cetățenii Căpîlniței împotriva lui Doiaru și a susținătorilor săi. După ce le ține un discurs în stil american, jucînd rolul inedit de lider politic pentru localnici, altfel la curent cu aventura
Balcania Dream: Un certain regard by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9594_a_10919]