70 matches
-
sunt trenuri pentru Bruxelles. La hotelul sărăcuț, viciosul de la recepție nu voia să-mi dea o cameră. Mă tot întreba, incredul, dacă sunt singur. Probabil că încerca să-și imagineze care-i „trucul“ meu. — Da, singur sunt, i-am aruncat excedat. Nu se vede scris pe fruntea mea: singurătate de supernovă? Au nu am oare găuri negre în ochi și o nebuloasă făinoasă în gură? Când am urcat strângând în pumn o cheie veche, rugoasă, cu inel, ca alea de castel
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
așa vreo două minute, eu ținându-le mâinile ce atârnau moarte și reci. De unde ești? am întrebat-o pe italiancă. — Volterra. — O, chiar ești o etruscă! Vii din miezul țării lor. — Ah, încetează, a făcut Melissa. — Ce-i? am țipat excedat. — Ești un rigid. Nu mai bodogăni atâta. Deși era noapte, îi vedeam buzele strânse într-o linie rea, dezamăgită. M-am întors spre bacantă, care examina reclamele luminoase de pe celălalt trotuar. — Bun, dacă vreți eu vă las și singure, mi-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nu era treaba președintelui, sublinia cineva cu aroganță, pe motiv că și el slujise vechiul regim..., pe motiv de relații amicale cu unele persoane, adăuga un altul atotștiutor, ori pe chestie de case cumpărate lasă că știm noi cum. Puțin excedat, Bart replică: și atunci cine ar avea dreptul să o facă? Iuliu Maniu sau Ion Mihalache, pe care avuseseră grijă Gheorghiu-Dej și acoliții lui să nu-i mai lase să iasă vii din închisori?... Sau poate vreun lider carismatic și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
banii strânși de ea la pușculiță timp de luni și luni de zile și pentru care nu o dată se ciondănise cu Mădă, în trecut. Numai că aceste daruri erau prea bătătoare la ochi, dacă nu cumva nepotrivite. Uf, exclamase Arm excedată într-o zi, când Crăița venise la Mădă cu un ditamai ursulețul de pluș, de două ori mai mare decât mezina casei, ce să facă Mădă cu namila asta de urs? Nu știu ce este în mintea ta!... Dar de-ar fi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
o imagine pe care de multe ori am încercat să o captez, să o descriu, să o creionez, fără ca acest exercițiu să-mi și reușească pe măsura intensității secvenței reale. Imaginați-vă totuși scena. ora trei dimineața. eu - obosit, chiar excedat. ea - proaspătă în nefericirea ei. în timp ce Domnișoara ri începe să-mi vorbească eu nu mă mai întreb cum de reușește ea să ajungă la ora trei dimineața în patul meu, cînd aseară ne-am despărțit, mai mult ca sigur, în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
să se ducă el cu demoazela de la garsoniera din Cotroceni, cu coada ochiului vedea expresia de pe chipul ei ușor umflat de oboseală, era indiferentă cu cine ar fi mers, dar voia să meargă neapărat. A zîmbit încurcat, arătîndu-se stânjenit și excedat de oferta lui Lică Făinaru, a bătut cu unghia în paharul cu coniac, nici nu se mai știa la al cîtelea erau, cafea, coniac, iar coniac, după aceea un marghiloman, apoi iar coniac, tot așa de la o zi la alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ajungem la destinație. Ne năpustim pur și simplu pe ușa larg deschisă a autocarului, facem un pas, chiar doi, când, zâmbitor, dar ferm, precum sadicii din filmele de groază americane, șoferul ne cere să-i arătăm biletele sau abonamentele. Noi, excedați, îi replicăm că i le-am mai arătat o dată la urcare. Netulburat, cu o expresie de pasivitate budistă care l-ar fi scos din minți până și pe Buddha însuși (dacă l-ar fi prins nedormit), omul ne spune că
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
învețe pianul. Pentru taică-său avea un alt fel de adorație, dincolo de ceea ce i se pare firesc între un tată și o fiică. El era omul care știa de toate, capabil să răspundă tuturor întrebărilor ei, fără să se arate excedat și să dea din mână a nerăbdare. Ajunseseră să aibă semnele lor neștiute. Când era certată pe nedrept, el clipea într-un anumit fel dintr-un ochi și ea știa că e de partea ei și vor urma explicații sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ea. „Ce-or fi astea, principii sau prostie?“, își spunea. „Întotdeauna mi-am ținut vorba, chiar dacă am regretat-o, ca azi, pentru că i-am spus la mânie că n-o s-o văd și de fapt voiam... Sunt obosit. Obosit și excedat și nu mă mai țin nervii și nu reușesc să mă mai stăpânesc. De-aș termina odată facultatea asta!...“ Avea câteva zile aglomerate la serviciu și din nou neînțelegeri cu Radu Dascălu. Nu vorbea despre asta. Când o vedea iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cu explicații. ― Ce spui? ― izbucni Gosseyn, furios. Ba mie mi se pare că totuși va trebui să pierdem puțin timp. Mai întîi de toate ― continuă el problema rudeniei tale cu Hardie. Hai să-ncepem cu asta. Tânăra femeie închise ochii excedată. ― Voi fi foarte răbdătoare cu tine. Și voi începe prin a-ți spune că distorsorul se află tot acolo unde l-ai trimis, adică în Mașina jocurilor. Și că noi avem nevoie de el, pentru că este unul din puținele aparate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
de cei care sparg becurile?" Adică tot de dresori, îi replica el. Nu vezi că aici duc toate firele?" Dar nu ajungeau la nici un rezultat și, treptat, a înțeles că ea începuse să-l urască. După una din aceste certuri, excedat, a făcut imprudența să spună la telefon unui prieten ceva despre bănuiala lui. Din ziua aceea n-a mai avut pace. Îl sunau la diferite ore și de preferință în cursul nopții. Cum ridica receptorul, auzea un lătrat oribil, apoi
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
-i telefoneze. După cinci minute se întoarce și pornim. Mergem vreun sfert de oră, căutăm ceva, un reper pe care nu-l găsim, după care ne întoarcem. Alt telefon la doctorul Costin. "Ai o busolă în mașină?" l-a întrebat, excedat, doctorul. "Am", a zis Dan. "Atunci, ține nordul". Pentru prima oară văd pe cineva orientîndu-se într-un oraș cu ajutorul busolei! Situația e atât de inedită încît ne cuprinde un râs isteric. Istoviți de drum și amenințați de perspectiva de a
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
muzicii, poeziei - numai teatrul persistă la formulele învechite ale maeștrilor francezi dela 1900. Încercările pe diferite scene ale quasi noilor formule regisorești au fost mai întotdeauna încercări ratate, prin faptul că nu reușesc să închege o unitate artistică”. Autorul refuză, excedat, „clasicismul balcanic”, „limonata sentimentală melodramatică”, „naționalismul în versuri șchioape puse pe muzică de drin”, „piesele preistorice cu costume de epocă și boeri ce stau în picioare și țin discursuri patriotice”, „artificialul oamenilor ce-și închipuie că ar copia natura”, clamează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ce faci dacă te afli față-n față cu cineva care te țintește cu un pistol și ai și tu unul În mână? Apeși pe trăgaci sau te lansezi Într-o perorație despre iubirea pentru aproapele tău? a continuat fizicianul excedat. - Exagerezi... - Ba nu exagerez deloc. Poate simplific grosier, dar, pe fond, chestiunea În acești termeni se pune. Gândește ca un istoric, nu ca bunul samaritean din parabola biblică. - Aș vrea s-o pot face. Mi-e Însă foarte greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Tipul a crezut că tace pentru că nu Înțelesese foarte bine cazul și i-a mai istorisit o dată detaliat faptele, cu toate dedesubturile și implicațiile lor posibile și imposibile. La sfârșit, același rezultat: poetul Îl privea absent și nu spunea nimic. Excedat, omul a mai luat-o și a treia oară de la capăt, străduindu-se să fie cât mai limpede și să-l facă pe interlocutor să Înțeleagă până la urmă cum devine cu Încurcătura lui. N-a mai fost nevoie să ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Între degete și a Început să caligrafieze textulețul cu o Încetineală iritantă. Desena apăsat fiecare literă, atentă și concentrată, temându-se parcă să nu greșească ori să nu omită cumva vreo linie, vreun cârlig, vreun bețișor. La sfârșit, a aruncat excedată hârtia și pixul pe masă: Îmi făcuse pe plac; mai doream ceva? Am Întins mâna să iau coala pe care scrisese ea. Vroiam s-o pun alături de a mea și să le compar, deși știam bine că sunt identice. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nu? Am scos celularul roșu, am apăsat singura lui tastă și când l-am dus la ureche, am auzit deja vocea seacă a Evelinei: - Ascult. - Unde ești? am Întrebat. - Într-un avion, la 9.500 de metri altitudine, a venit excedat răspunsul. Ascult. - Ar fi bine să știi să pilotezi, altfel va trebui să comiți un act de piraterie aeriană. Adică să-l deturnezi. Peste douăzeci și cinci de minute Începe ședința Consiliului Centrului. - Nu se poate! - Așa am spus și eu, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mirat. „De unde știi toate astea ?”, l-am întrebat eu, naiv. „Astea sînt informațiile la zi”, a dat el din umeri. „Bine, bine, dar informațiile de la cine ?”, a mai întrebat, rezervată, soția mea. „Din rețea !”, ne-a informat studentul, deja puțin excedat. Din rețea, din rețea, dar cineva le-a pus acolo, cineva le-a selectat, filtrat, poate cu un interes, poate cu o părtinire, poate neutru, dar incomplet, poate... Mă rog, nici o informație nu poate fi luată așa, ca atare, fără
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
aș fi sfîrșit prin a renunța, m-aș fi Întors și m-aș fi reașezat fără să joc, dacă n-aș fi auzit În spatele meu, cu o nunață de iritare, apoi de ordin, de comandament, În același timp severă și excedată, vocea lui Zhang Xiangzhi care Îmi strigă: Play!” Altă-dată, Închis Într-o toaletă de vagon cu frumoasa Li Qi, pe cale să facă dragoste, Îmbrățișările se suspendă datorită sunetului asurzitor al telefonului mobil din compartimentul părăsit: „Am simțit telefonul răsunînd În afara
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
călduțele habitudini obștesc-private, urniți din fotolii și din iatacuri de taină, mandarinii galonați și negalonați ai puterii vocalizează într-o sotto voce grav-cavernoasă, responsabilă, asigurînd masa electorală panicată de iminența războiului să stea cuminte, să nu mai pună întrebări speriate excedatelor televiziuni privat-obștești. Vigilența lor de insomniaci responsabili e curată garanție. Iar dacă fidelul electorat aude cumva noaptea vuiet de bombardiere (americane? engleze?), să fie convins că ei, și numai ei, le-au permis zborul pe cerul înstelat de deasupra patriei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]