KorAP: Find »[drukola/base=exciza & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...7 >

164 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184

Fluctuența este un semn diagnostic cert dar tardiv, al unor abcese; dacă se așteaptă acest semn apare riscul grav de 114 sepsis. Abcesele profunde pot fi drenate percutan cu cateter ghidat echografic sau prin CT. Unele infecții chirurgicale pot fi excizate (apendicele, vezicula biliară). Principiile de tratament în infecțiile chirurgicale includ: manevre blânde, puțin traumatizante pentru a nu leza țesuturile; tehnici aseptice pentru a evita contaminarea; țesuturile devitalizate, necrozate, detritusurile vor fi îndepărtate; hemostază atentă; îmbunătățirea aportului sanguin la nevoie; se

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123

spațiului prevertebral cervical pentru a ușura identificarea esofagului în timpul cervical. Întrucât pentru adenocarcinom nu există problema multicentricității, disecția proximală poate fi limitată la 5 cm deasupra tumorii. Tumora se disecă de țesutul din jur, aortă, fascia prevertebrală și pericard, se excizează 1-2 cm din diafragmul peritumoral (în tumorile care sunt la 5 cm de hiatusă. După reflectarea superioară a diafragmului se continuă disecția. După secționarea vaselor scurte gastrice și ramurile arterei gastrice stângi, marele epiploon este eliberat de pe marea curbură cu

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
8,5%, 6% și 0 respectiv (frecvența metastazelor scade pe mica curburăă. Nu s-au găsit metastaze în aria gastrică stângă și nici de-a lungul marii curburi gastrice. Disecția cardiei si a pilierilor diafragmatici expune ganglionii celiaci care sunt excizați. 72 Artera gastrică stângă se secționează la origine. Linia de disecție de-a lungul micii curburi include aria gastrică stângă în întregime la nivelul unde vasele intră în peretele gastric. Aceasta asigură excizia completă a ganglionilor limfatici împreună cu vasele dar

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
a chirurgiei cancerului gastric necesită înțelegerea modului de extindere al tumorii și a cauzelor recidivei după operație, acestea fiind esențiale pentru definirea obiectivelor și a limitelor chirurgiei radicale. a. Căile extinderii: ¾ extinderea directă în organe și structuri care pot fi excizate în bloc cu stomacul, în cadrul rezecției potențial curative; ¾ extinderea limfatică laterală, predominant în plexurile limfatice submucoase și subseroase, în funcție de profunzimea penetrației. Drenajul continuu către ganglionii perigastrici și ulterior de-a lungul limfaticelor ce însoțesc arterele gastrice retrograd spre trunchiul celiac

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
îmbunătățește supraviețuirea. La 5 ani după rezecția ganglionilor pozitivi, supraviețuirea atinge în Japonia valori de 15-20. În cancerele distale, pancreatectomia și splenectomia nu sunt indicate pentru rezecția stațiilor ganglionare 10 și 11, deoarece ganglionii de la originea arterei splenice pot fi excizați o dată cu rezecția radicală a ganglionilor trunchiului celiac. Rezecția pancreatică este indicată la bolnavii tineri, capabili să suporte intervenția, cu leziuni proximale avansate, deci la care o excizie limitată ar fi insuficientă oncologic, sau la care stadializarea operatorie ar ridica suspiciunea

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
aortei. Se mobilizează esofagul și retractat, prin încercuire. Vasele esofagiene sunt disecate, ligaturate și secționate. Figura 21: Incizia radiară a diafragmului Tumora este mobilizată prin disecție pe aortă în stânga și dacă este necesar, pleura dreaptă se scoate cu leziunea. Se excizează aproximativ 1 cm din pilieri în continuitate cu tumora pentru siguranța oncologică și acces larg la stomac. Cavitatea retrogastrică este deschisă prin ligamentul gastro-colic, pentru a aprecia invazia pancreasului. Dacă este invadat, este necesară rezecția pancreasului distal, splina sau ambele

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
se face rezecția în bloc. Se delimitează rezecția propusă, de obicei la 10 cm proximal și distal de tumora palpabilă, considerându-se că extinderea intraparietală și submucoasă dincolo de această limită nu poate fi curativă. 136 Ganglionii de la nivelul limitelor sunt excizați și examinați extemporaneu. Dacă aceștia sau țesutul din jur sunt pozitivi rezecția cu intenție curativă trebuie abandonată și se apreciază dacă este utilă o rezecție mai limitată. Tumorile distale Limitele rezecției, la 10 cm de tumoră, dictează abordul. Pentru tumori

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
adiacente. Splina este mobilizată și vasele splenice se secționează, păstrându-se vasele scurte. Se expune trunchiul celiac după ridicarea stomacului. Ganglionii limfatici retroperitoneali situați deasupra pancreasului sunt disecați median. Se secționează artera gastrică stângă la origine, și vena coronară. Se excizează cu electrocauterul marginea diafragmului în jurul esofagului, lăsând liberă aorta toracică distală. Se secționează și ligaturează canalul toracic ca și venele lombare ascendente care formează vena azigos. Diafragmul este reflectat inferior. Incizia planului parietal care acoperă aorta de la diafragm până la arcul

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
stomacului, în rest disecția se continuă în sus pe fața posterioară a micii curburi proximal cu expunerea pilierului drept. În jos disecția atinge joncțiunea arterelor hepatică comună și splenică pe marginea superioară a pancreasului. * Țesutul limfatic din jurul arterei splenice este excizat și se continuă spre artera hepatică stângă dacă intervenția se realizează pentru tumori distale sau dacă nu necesită extirparea splinei și pancreasului. Se disecă țesutul ganglionar de pe trunchiul celiac, de pe artere și de pe gastrica stângă, care este ligaturată la originea

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
cazuri disecția ganglionară radicală nu este le. olii. 3 regiuni: cervicală, mediastinală și abdominală, chiar la pacienții la care aprecierea pu i. Mortalitatea și morbiditatea au fost de 2,3% și 35% respectiv. Lezarea i recurent în 6%. S-au excizat în medie 60 ganglioni pe pacient, 70% din i au avut metastaze cel mai frecvent pe mica curbură, parahiatal, urent. Metastaze pe ganglionii cervicali au fost prezenți în 30% din pacienți ent de tipul celular sau de localizarea tumorii primare

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262

acide face astăzi inutilă gastrectomia totală. Deși gastrinoamele au o rată mare de malignitate, ele pot fi operate mai frecvent decât cancerul care afectează orice organ abdominal. Tumorile din pancreas trebuie enucleate pe cât posibil. Tumorile mari localizate distal pot fi excizate prin pancreatectomie distală. Tumorile cefalice trebuie enucleate pe cât posibil. Deoarece mortalitatea după rezecția Whipple a scăzut În ultimii ani, unii autori menționează utilizarea acestei metode pentru Îndepărtarea tumorilor cefalice În cazurile În care enucleerea nu a fost posibilă. Tumorile aflate

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
Corola-publishinghouse/Science/401_a_737

uneori radioterapia. Dacă tumora este mare, se va efectua și evidarea cervicală. CANCERUL GINGIVOALVEOLAR MANDIBULAR Este de obicei tratat chirurgical, intervenția incluzând și îndepărtarea unei parți a mandibulei. Tratamentul poate fi suplimentat cu radioterapie, dacă tumora canceroasă nu a fost excizată în totalitate. Radioterapia poate fi utilizată și ca tratament de bază, dar antrenează riscul distrugerii osului mandibular. Evidarea cervicală este de asemenea necesară pentru tratamentul ganglionilor cervicali. CANCERUL GINGIVOALVEOLAR MAXILAR ȘI CANCERUL BOLȚII PALATINE Managementul cancerelor gingivoalveolare maxilare sau ale

Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432

de marginile orificiului anal. Pentru rupturile interstițiale în care numai planul muscular este interesat și uneori mucoasa vaginală, iar tegumentele perineului sunt intacte, se secționează pielea și se reface perineul ca într-o ruptură de gradul II, având grijă să excizăm întotdeauna țesuturile a căror vitalitate este compromisă (dilacerate). O vindecare per primam a plăgii de perineorafie, depinde în primul rând de corectitudinea tehnicii întrebuințate, în care afrontarea perfectă a marginilor plăgii are un rol decisiv, îngrijirile postoperatorii ce vor căuta

Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

cromozomal prin repetarea procesului de sinteză replicativă într-un anumit replicon din cromozomul eucariot multirepliconic. Rezultă multe copii identice ale sectorului respectiv din duplexul ADN, reprezentând ADN amplificat. Recombinarea poate genera șiruri în tandem de ADN amplificat. Acestea pot fi excizate din sectorul respectiv al cromozomului și apar ca formațiuni extracromozomale dublu minuscule (DM). DM-urile se pot integra în același cromozom sau într-un alt cromozom, generând regiuni omogen colorate (HSR). Integrarea cromozomală a DM-urilor este reversibilă, astfel că

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
sunt creșteri care rămân localizate în situsul primar, fiind mărginite de o capsulă bine exprimată, care limitează creșterea dimensională a formațiunii, iar celulele acesteia păstrează caracteristicile celulei de origine. Asemenea creșteri benigne sunt de obicei bine delimitate și ușor de excizat chirurgical. Ele pot fi purtate lungi perioade de timp, fără a prejudicia funcționarea organului în care s-au format și fără a invada țesuturile învecinate. Există totuși situații de tranziție de la forma benignă la forma malignă a tumorii. Cele peste

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
oncogenă celulară (fig. 19.1) constă în aceea că oncogena virală nu are structură mozaicată, pe când oncogena celulară prezintă o structură mozaicată caracteristică genelor eucariote, în care secvențele codificatoare (transcrise și traduse) - exonii - alternează cu secvențele necodificatoare (introni) transcrise, dar excizate din pre-ARNm, în cadrul prelucrărilor posttranscripționale prin splicing. Aceste cercetări au condus la concluzia că oncogena din genomul viral nu este în realitate o genă de natură virală, ci o genă de origine celulară pe care virusul a preluat-o cu

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
fost descris sistemul Dam de metilare a Adeninei din secvența GATC, la un anumit timp după replicare. Sistemul Dam identifică catena matriță și corectează selectiv catena nou sintetizată, numai dacă Adenina nu a fost încă metilată. Sistemul enzimatic Dam recunoaște, excizează împerecherile eronate și le înlocuiește cu perechi normale Watson-Crick de baze azotate. Mutațiile genelor care codifică sistemul Mut HLS de corectare a erorilor de împerechere, determină o creștere de 100-1000 de ori a ratei mutației. Fishel și colab. (1993) au

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
FADD DD este alcătuit din 80 de aminoacizi care conțin șase regiuni α helicale antiparalele. În nucleu, FADD interacționează cu o regiune din MBD4 [de la methyl-CpG (mCpG) binding domain protein, adică domeniul de legare metil-CpG al proteinei 4]. Proteina MBD4 excizează timina din împerecherile eronate GT din regiunile metilate ale cromatinei. Prin urmare, FADD poate fi un factor de legătură între controlul funcționării genomului și apoptoză. Deși structura FADD se aseamănă cu domeniul morții din FAS, iar mutațiile în regiunea codificatoare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354

I - Se prepară ansa în „Omega” și se aduce, supramezocolic, trecută sau nu prin mezocolonul transvers, unde se și fixează. Timpul II - Pregătirea coledocului, care este suficient de lung, el fiind secționat, după pancreatectomie, deasupra duodenului unu. Timpul III - Se excizează o „pastilă” din marginea antemezostenică a ansei jejunale, care să aibă diametrul cît cel al coledocului. Timpul IV - Se începe anastomoza prin coaserea peretelui posterior format din coledoc și jejun, cu fire separate totale de ață. Fig. 70 - Operația: Anastomoza

Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
mica curbură gastrică la marginea posterioară a tranșei hepatice, prin coasere cu fire separate de ață - S.H.G. Timpul IV’ Rezecăm parțial segmentul II și III - punând în evidență un canal biliar mai dilatat. Timpul V - Vizavi de canalul biliar pregătit, excizăm din peretele gastric o „pastilă” care să aibă diametrul canalului biliar. Timpul VI - Intubăm canalul biliar cu un tub de polietilenă, pe o distanță convenabilă, după care tubul este trecut în stomac prin orificiul creat. Timpul VII Practicăm sutura bilio-gastrică

Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469

Pătrunderea în cavitate s-a realizat doar după mobilizarea marelui dorsal și a dințatului anterior. S-a practicat o toracopleuroplastie iterativă procedeul Boțianu II pe 6 coaste într-un singur timp operator (strict topografic, incluzând completarea rezecției celor 4 coaste excizate la prima intervenție) cu sistem de aspirație irigație în circuit închis, asociată cu plombaj muscular cu mare dorsal și dințat anterior mobilizați pe pedicolul vascular toraco-dorsal comun și un lambou intercostal cu irigație posterioară [119-121,143]. După plasarea drenurilor subcutanate

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373

și să scuze totodată. Practicată în mod obișnuit de diverse popoare din Africa și din Indonezia (era deja practicată în Egiptul antic), excizia constă în ablațiunea clitorisului, uneori și a buzelor mici ale vulvei. O fată care nu a fost excizată ar fi considerată impură, ba chiar periculoasă, și nu ar reuși să se mărite. Împotriva a ceea ce își închipuie de multe ori europenii, practica nu este impusă de către bărbați ; „e secretul femeilor”, explicau prin intermediul interpreților acuzații din procesul din 1988

Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
și nu ar reuși să se mărite. Împotriva a ceea ce își închipuie de multe ori europenii, practica nu este impusă de către bărbați ; „e secretul femeilor”, explicau prin intermediul interpreților acuzații din procesul din 1988. Femeile vor ca fiicele lor să fie excizate, așa cum au fost și ele. Începînd urmăriri penale, Parchetul acționează sub presiunea unei opinii publice asupra căreia își arogă monopolul ligi feministe și alte asociații bine intenționate. Cum își justifică ele indignarea ? Primul și cel mai important reproș, se pare

Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

înregistrat revărsate chiloase: cura herniilor congenitale diafragmatice postero-laterale; Stanley Mercer [50] publică 5 cazuri de apariție a chilotoraxului la copii, după cura chirurgicală a herniei diafragmatice congenitale postero-laterale stângi (în toate cazurile era prezent un sac herniar care a fost excizat); rezecțiile esogastrotuberozitare. Proceduri diagnostice și terapeutice O serie de manevre diagnostice și terapeutice pot fi cauză de chilotorax: cateterizarea venei subclavii; cateterizarea venei jugulare; cateterizare cardiacă; mediastinoscopie; aortografie translombară. Maladii nontraumatice O diversitate de leziuni patologice pot afecta atât ductul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
în jurul tumorii este, de obicei, suficientă [13]. Această rezecție poate fi efectuată prin chirurgie toracică video-asistată, dacă leziunea este mică [15]. Chirurgia toracică video-asistată scurtează durata intervenției, reduce durerea postoperatorie și scade durata spitalizării [13]. Toracotomia este necesară pentru a exciza tumorile mai mari. Tumorile sesile ale pleurei viscerale sau tumorile localizate intraparenhimatos pot necesita lobectomie, bilobectomie sau chiar pneumonectomie. Tumorile sesile care se dezvoltă din pleura parietală a peretelui toracic, diafragmului sau mediastinului pot recidiva mai frecvent, motiv pentru care

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]