358 matches
-
al iubirii”. Să nu trecem însă cu vederea faptul că incertitudinea e exprimată în trăsătura declarativă și limpede a enunțului sau tare - imperativă. O compensare. Poemul exploatează emoția, dar nu e construit din propoziții emoționale. Doar decorativ apar câteva fraze exclamative. Și, deși incertitudinea deține spații întinse din cuprinsul poetic, formula interogativă (moale) și expresia dubitativă (nesigură și periclitată de labilitate) sunt rare. Există însă, de o cu totul altă calitate, întrebarea retorică - întrebarea întoarsă către sine. „E diademă de liniște
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
Să îl „citească” Doamna Moarte...; Moarte, cînd mă vei lua, / Să nu vii primăvará / [...] / Să fie-n tîrziu de seară / Și totul un vis să pară...; Și,-mplinindu-se cea soarte, / Să îmi pari mai blîndă, Moarte!...). Și-atunci, versurile cad, exclamativ, încărcate de deferență: În infinita lumilor roire, / Oh, nimeni nu-i ca să te-nfrîngă, Moarte!... Și-ți, Moarte, răvașe scriu // Și-ți, Moarte, răvașe scriu... Temă eminamente romantică, Moartea (cu drag, personificată) se sustrage frumuseții (valoare clasică) pentru că nu are aspect
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
zvâcnituri de revoltă contra resemnărilor senecte, cu încercări de frondă juvenilă verbalo-formală: când apropieri de caligramele apollinaire-iene (la noi, mai curând vasluianul Ion Gheorghe Pricop îndrăznește, până la capăt, autentice intersectări cu neo-formalismul lui Guillaume Apollinaire...), când șiruri finale de semne exclamative, când titluri ortografiate exclusiv cu minuscule...Nu, calitatea Poeziei lui VIOREL SAVIN stă, în primul rând, în vigoarea expresivă a mărturisirii! ...Poetul VIOREL SAVIN dă mărturie că, dincolo de ek-stasa poetică, este un om. Dar nu oricum „om”, ci ipostază a
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
inconfundabil al brațelor deschise, ușoara aplecare ca semn distinct al respectului, cuprinderea mâinii mele, cu ambele sale mâini, ce se muiau dintr-odată, o privire caldă, drept în ochi, un zâmbet sincer al ochilor de sub rebelele-i sprâncene negre și, exclamativ: „Oh! Săruut mâââna, doamna noastră contesă de Seini! Bine ați venit!” Și-mi săruta mâna...într-o manieră superioară. Și fața i se inunda de lumină, precum picturile lui Cezanne... Ultima prefață, scrisă la volumul de versuri ”Vitralii monocrome”, o
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
continuă însoțire cu mirarea, visul, clipa, dezdurerarea, uitarea, neantul, câmpia, femeia, prietenul nimeni, salcâmul, valul, întristarea, sărutul, restriștea, moartea, vântul, poezia, melanholia, iubirea, firul de iarbă, cântecul, amăgirea, singurătatea, silaba, cuvântul. În pagina de deschidere a volumului amintit, poetul rostește exclamativ: „Binecuvânt Logosul! Cele de față sunt scrise cu acel colț al inimii muiat într-o lacrimă cuvântătoare. Ea să ducă greul, în timp ce eu tac desăvârșirea lunecării...” Descătușarea de sine devine destin creator. Cuvântul dintâi trece răpanian prin „alfabetul tăcerii”, încolțind
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
acest fenomen, ori de câte ori elaboram lucrări pentru facultate. Mi se spunea să modific frazeologia, pentru că, pasămite, ar transpare că ar fi tradus (adică se sugera plagiatul). Ce mă mai înfuriam eu când auzeam asta! Nu știu dacă ați sesizat, dar propoziția exclamativă pe care tocmai ați citit-o adineaori e un exemplu de astfel de topică. N-am idee cum reacționează un ne-ardelean la ea, dar pe mine regăsirea acestui filon subteran al limbajului în paginile acestei cărți m-a cucerit
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
același interlocutor în momente diferite ale acțiunii. În relație cu soția sa când află că ea a dat jacheta chivuțelor este autoritar, aspru, poruncitor, batjocoritor, o tratează ca pe o ființă inferioară. I se adresează în propoziții scurte, interogative sau exclamative. Glasul lui devine un strigăt: „Taci, strigă crunt d. Lefter. Pe câte farfurii ai dat-o? Unde sunt farfuriile? Poruncește strașnic d. Lefter.” Epitetele care însoțesc verbele accentuează ideea de cruzime și de înverșunare: „strigă crunt”, „poruncește strașnic.” D. Lefter
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Așa sunt eu galant, cocoană! când am chef, sparg; sparg, cocoană, când am chef, farfurii de câte zece mii de franci una! sparg, mă-nțelegi, sparg al dracului!” La nivel sintactic se constată prezența a șapte propoziții dintre care șase sunt exclamative, cinci principale și numai două subordonate temporale, de fapt, e vorba de aceeași temporală „când am chef” repetată de două ori. Tensiunea nervoasă a personajului și efectul sonor provocat de spargerea farfuriilor sunt foarte bine evidențiate cu ajutorului repetiției verbului
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
insinuant: „Lipsește ceva dintr-o casă ... știe ea ce lipsește.” Ideea de insinuare este susținută de punctele de suspensie. Pe Țâca, țiganca ce primise jacheta în schimbul a zece farfurii, o supune unui adevărat interogatoriu alcătuit din propoziții scurte, interogative sau exclamative, din care unele imperative, ca în stilul polițienesc. O acuză de prefăcătorie: „Te faci că nu știi, gașperiță!”, de minciună „Atunci, de ce minți?” și propoziția ultimă se repetă la un interval scurt. Este poruncitor și indecent. Îi ordonă să se
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
se adresează cu pronumele „dv” și substantivul „domnule” care nu mai exprimă politețea, ci devin termeni generici ce creează o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Furia lui înregistrează un crescendo, exprimat la nivelul frazei în propoziții interogative și exclamative din ce în ce mai scurte: „Prin urmare, care va să zică, dacă nici dv., poliția, nu ne protejați contra bandiților, atunci, mă rog, ce mai rămâne? Am înțeles, care va să zică, cum merge chestia! Nu vă săturați nici cu zece la sută? Cât vreți, cât poftiți, domnule? șaptezeci
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
în garda civică. La adresa acestuia are numai vorbe laudative; băiat bun, onorabil, credincios și îi este recunoscător, deoarece îi apără onoarea de familist: vrea să îl ia tovarăș și să-l și însoare. Admirația față de acesta se revarsă în propoziții exclamative: „Atâta om de încredere am ... Băiat bun! ... ține la onoarea mea de familist.”; „De când lipsesc de-acasă, cine să-mi păzească onoarea? Chiriac săracul! N-am ce zice! Onorabil băiat”; „De-aia am hotărât și eu, cum m-oi vedea
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
generale ale umanității. Sonete sau poeme lungi cât un volum, haiku-uri sau poeme în vers alb, versurile sale - meditații asupra existenței umane - ne invită într-un labirint plin de enigme. Disperat, acid, nihilist și debordând de încredere, interogativ-filosofic și exclamativ, retoric și încifrat, romantic și de o terifiantă luciditate, melancolic și gânditor profund și teatral, plin de entuziasm și golit de iluzii, el este preocupat continuu de problematica existenței umane.Imagini splendide și metafore rare sunt însoțite de o simbolistică
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
își manifestă, ca o constantă, intensitatea plăcerii de a crea, de a scrie, de a nemuri „Clipa cea repede”, căci pe ea a zidit-o cu har între filele acestei cărți, în care se definește când interogativ, când afirmativ, când exclamativ, dar întotdeauna inedit: „Poet? Nicidecum! Sunt testamentul dintâi al iubirii. Prima silabă ori ultimul șopot? Nu știu! Moarte, acordează clavirul tăcerii din mine și ajută-mă, Doamne, să trec ... ” Spațiul liric distinct, Evanghelia inimii - Anotimpuri - Jurnal de poet este ofranda
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
în limba română. Să nu credeți că ajungeți așa ușor la înțelegerea textului dacă nu stăpâniți cunoștințe ce țin de identificarea unicității stilului poetului prin bogăția lexicala, prin intuirea celor mai subtile asociații contrastante, prin frazarea amplă, uneori interogativa, alteori exclamativa, prin elemente ce țin de cultură tuturor timpurilor și popoarelor, si toate trecute prin inima reginei- POEZIA! Poetul crede cu toata ființă în CUVÂNT, îl simte cum simți o ființă cu toate ale vieții, crede în forță lui demiurgica, de
METAFORA EVANGHELIA INIMII, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344298_a_345627]
-
numeralele cardinale, numerale ordinale, distributive, colective, ... – Adverbul (prilog), conjuncția (veznik), interjecția (uzvik), onomatopeea (onomatopeja) - tipuri/clasificare; prepoziții și orientare spațială (prijedlozi i orijentacija u prostoru) ... ... 5. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ... 6. Funcții sintactice – Predicatul - predicat verbal, nominal, copulativ, numele predicativ simplu și complex. ... – Subiectul - simplu, multiplu, complex ... – Complementul ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
participiului (participiul prezent activ, participiul perfect pasiv) ... – Timpurile infinitivului (infinitivul aorist activ, infinitivul aorist pasiv) ... – Adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie și punctuație ... ● Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ● Funcții sintactice – Elemente de sintaxă a cazurilor: Nominativul (subiect, nume predicativ), Vocativul, Acuzativul (complement direct, indirect, circumstanțial), Genitivul (valori atributive și de complement) ... Elemente de
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
Pronumele - pronumele personale, posesive-predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative ... – Numeralul - numeralele cardinale, numerale ordinale, colective ... – Adverbul, postpozitia, conjuncția, interjecția, onomatopea - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie ... ... 5. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ... 6. Funcții sintactice – Predicatul - predicat verbal, nominal, copula, numele predicativ simplu și complex ... – Subiectul - simplu, multiplu ... – Complement ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
nehotărâte, negative ... – Numeralul (sayi) - numeralele cardinale, numerale ordinale, distributive, colective, aproximative, numeralul bir (Bir Sayisi) ... – Adverbul, postpozitia, conjuncția, interjecția, onomatopea - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie ... ... 5. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ... 6. Funcții sintactice – Predicatul - predicat verbal, nominal, copula, numele predicativ simplu și complex ... – Subiectul - simplu, multiplu, complex ... – Complement ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
brojevi) - numeralele cardinale, numerale ordinale, distributive, colective ... – Adverbul (prilog), conjuncția (veznik), interjecția (uzvik), onomatopeea (onomatopeja) - tipuri/clasificare; prepoziții și orientare spațială ( prijedlozi i orijentacija u prostoru) ... ● Organizarea propoziției si a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ● Funcții sintactice – Predicatul - predicat verbal, nominal, copulativ, numele predicativ simplu și complex. ... – Subiectul - simplu, multiplu, complex ... – Complementul ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) ... – Familia de cuvinte; câmpul lexical ... – Relații semantice: ● sinonime ● antonime ● omonime ● cuvinte polisemantice ● paronime ... ● Părțile de vorbire ● Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ● Funcții sintactice – Elemente de sintaxă a cazurilor: Nominativul (subiect, nume predicativ), Vocativul, Acuzativul (complement direct, indirect, circumstanțial), Genitivul (valori atributive și de complement) ... Elemente de
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Pronumele - pronumele personale, posesive-predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative ... – Numeralul - numeralele cardinale, numerale ordinale, colective ... – Adverbul, postpozitia, conjuncția, interjecția, onomatopea - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie ... ... E. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ... F. Funcții sintactice – Predicatul - predicat verbal, nominal, copula, numele predicativ simplu și complex. ... – Subiectul - simplu, multiplu ... – Complement ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
ordinal), categoria numărului, genului; valoarea adjectivală, substantivală și pronominală; cazul; funcții sintactice; ortografie și ortoepie. ... – Adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie și punctuație. ... ● Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ● Funcții sintactice – Predicatul - verbal și nominal-realizări ale predicatului verbal; predicatul nominal: verb copulativ și nume predicativ-realizări; propoziția predicativă, realizare a numelui predicativ-recunoaștere, construcție/exemplificare ... – Subiectul - exprimat
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
nehotărâte, negative ... – Numeralul (sayi) - numeralele cardinale, numerale ordinale, distributive, colective, aproximative, numeralul bir (Bir Sayisi) ... – Adverbul, postpoziția, conjuncția, interjecția, onomatopea - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie ... ... E. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ... F. Funcții sintactice – Predicatul - predicat verbal, nominal, copula, numele predicativ simplu și complex. ... – Subiectul - simplu, multiplu, complex ... – Complement ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
acord de miere bună de leac... ce să fac tac doar e tot o propoziție supoziție... nimeni și nimic nu va sta între noi nici măcar o virgulă și de aceea vino în iarba asta bună de coasă să facem propoziții exclamative fără subiect și predicat să găsim iubirea în florile de romaniță... vino, bădiță! Referință Bibliografică: Sintaxa florilor de romaniță / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2341, Anul VII, 29 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Spiridon
SINTAXA FLORILOR DE ROMANIŢĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372516_a_373845]
-
popor. În preocuparea de culegător de folclor poetul va conserva ca trăsătură esențială a acestor creații literare, oralitatea stilului, marcată prin adresarea directă a unui auditoriu imaginar, îmbinarea vorbirii directe cu vorbirea indirectă, prezența dativului etic, a vocativelor, a expresiilor exclamative, a interjecțiilor și a comparațiilor de natură populară: ”- Măi femeie, tot o moarte-am să mor, ian să mă duc eu în pădurea ceea, să văd ce-oi găsi acolo.” (M.Eminescu, 2010:217). Eminescu își particularizează, în aceste lucrări
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]