287 matches
-
CUVÂNTUL, revistă literară apărută la București, bilunar, de la 25 ianuarie 1904 până în ianuarie 1906. Director: Iuliu Dragomirescu. Situată pe pozițiile unui exclusivism agresiv, C. propagă „neoevanghelismul” și „filosofia neospiritualistă”, emanații pseudoștiințifice ale Societății Teosofice din Paris, lansează atacuri repetate la adresa lui A.D. Xenopol, împotriva „Sămănătorului” și, mai ales, a lui Ilarie Chendi, pe care îl acuză de ignoranță, diletantism și mercantilism la editarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286630_a_287959]
-
propunea să promoveze noile talente, să descopere tinerii talentați, sensibili la spiritul epocii. În Sburătorul, devenită revista mișcării moderniste, Lovinescu n-a încurajat modernismul extrem (literatura de avangardă), dar a susținut o diferențiere moderată de creația anterioară și a dezaprobat exclusivismul. Criticul întrevedea un proces de omogenizare a civilizațiilor, de integrare într-un ritm de dezvoltare sincronică. Civilizațiile mai puțin dezvoltate suferă influența celor avansate, fenomen care cunoaște mai multe etape: a. se adoptă prin imitație forme ale civilizației superioare; b
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
trei ideologii după care valoarea pe care o au femeile derivă din integritatea lor fizică, dar și din ideologia antică după care trecerea la diferite faze în viață reprezintă momente de o importanță crucială, ori din ideologia modernă care proiectează exclusivismul sexual ca preocupare majoră a narațiunii antice. Analiza naratologică ne-a ajutat să răspundem la aceste întrebări, făcînd dreptate alterității. Ne-a ajutat, de asemenea, să detectăm mai clar natura alterității în asemănare: și anume, în ce măsură aceste traduceri moderne se
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
caracteristice ale unor secțiuni (focul și apa în eposul antiotoman, calul în cel haiducesc). Fără să ignore alte aspecte (conflict, caractere), studiul evidențiază, cu ajutorul analizei comparative sincronice, îndeosebi valorile artistice. În demersul critic din Structura poetică a basmului, renunțând la exclusivismul vechilor metode de interpretare (genetică, geografică, etnografică) și la preocupările limitative, formale, ale biografismului și documentarismului, optează pentru interpretarea morfologico-funcțională, mai aptă de a surprinde semnificațiile artistice și sistemul de ficțiuni cu regulile lui. Preocupat îndeosebi de valențele artistice, cercetează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
hotărnicit Între granițe preconcepute”. Trimiterea, În notă, la mai vechea sa opoziție față de „formulă”, Încă din Aviograma de la 75 H.P. vrea să argumenteze consecvența atitudinii anticonvenționale; ea este reală, desigur, Însă depășirea „formulei” se face acum În sensul Înlăturării oricărui exclusivism, al cultivării unei maxime receptivități față de valorile poeziei, fie ele ale prezentului novator, fie ale trecutului: „Voi merge Încet, poate grav, spre vîrsta mea nouă, voi privi atent la formele inedite, Îmi voi umple sacul cu obșteștile Încîntări - scrie el
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Nu estetist. De altfel, este semnificativ de observat că autorul Ritmului imanent a respins cu hotărâre eticheta de critic estetist, pledând consecvent pentru judecata estetică a artei. Vladimir Streinu a evitat sistematic excesele și extremele. N-a fost niciodată adeptul exclusivismului ori al intoleranței fanatice în artă. Ceea ce nu l-a împiedicat să fie ferm în judecăți, de o intransigență întotdeauna justificată, afirmându-și cu seninătate și hotărâre convingerile artistice. Criticul „modernist” na optat niciodată pentru o tabără sau alta, n-
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
derutei”, S. nu urmează însă moda momentului printre micile publicații de frondă - care începea a se recunoaște drept „modernistă” - și nu arborează vreun manifest provocator. În schimb, sub blazonul titlului, practică un programatism al conținutului, înscris în aria simbolismului, prin exclusivismul selecției textelor și prin minusculele semnalări promoționale pe ultima pagină, la rubrica „Note”. Astfel, în planul experienței formelor și ca barometru al stării de spirit, S. ilustrează stadiul târziu al curentului, conjugat, în versificație și maniera descriptivă, cu parnasianismul, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
nu reprezentativ.” Transpunând dihotomia tradiție/inovație în forma antinomiei dintre ordinea reprezentării și ordinea semnificației, P. răstoarnă logica metafizică a raportului dintre esență și aparență și abandonează, în dimensiune politică, perspectiva democrată - deschisă, expansivă și tolerantă - pentru automorfismul, imuabilitatea și exclusivismul înălțimilor aristocrate. Nu e vorba însă de o aristocrație a sângelui - modelată biologic-darwinist -, ci de una a spiritului, care, respingând exercițiul democratic al dialecticii, își împlinește chemarea inițiatică și politic absolutistă („noocratică”) prin precizarea și ierarhizarea închiderilor monadice subiective, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
fiind în același timp deosebit de sensibilă la evenimentele politice (și literare) de peste Prut. Un posibil program se află și într-un număr care face bilanțul a opt ani de apariție: se afirmă că revista a militat pentru „descurajarea vedetismului, a exclusivismului estetic și ideologic”, dezbaterile din paginile ei tinzând să propună „puncte de vedere diferite, de pe platforme democratice”. Rubricile obișnuite sunt „Rug de cuvinte”, „Scepticul de serviciu”, care comentează autori și opere, „Interviul nostru”, în cadrul căreia sunt inserate convorbiri cu personalități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
a culturii și a limbii populare s-a concretizat uneori în adevărate curente culturale, pornind de la faptul că, în cazul românilor, singura tradiție era la acest nivel. Fenomenul nu poate fi însă incriminat, în măsura în care nu a condus la exagerări, la exclusivism sau la falsificări și în măsura în care nu a fost folosit în încercarea de a discredita realizarea culturii majore pe alte baze, prin alinierea la Europa civilizată. Ca atare, în aprecierea europenismului românilor, tre-buie luate în considerație mai multe aspecte: 1) tipul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu litera modernității noastre laice, fragment din marele text al lumii? Diversitatea religioasă Legată imediat de principiul libertății religioase și de conștiință apare tema diversității religioase, cu abordarea ei modernă, care nu se mai mărginește la soluția monopolului și a exclusivismului. Principiul laic de respectare a diversității religioase a început nu numai să fie acceptat de Biserici, ci să capete chiar transpunere teologică. Deși fundamentalismele violente sînt astăzi mult mai vizibile decît colegialitatea, au loc totuși mari adunări de Oameni și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
revendică? Judecata finală nu presupune, pentru ei, un discernămînt divin care, revelîndu-se, proiectează lumea într-o nouă, cu totul altă condiție? Eschatonul e gîndit în continuitate de natură cu istoria și temporalitatea. Societatea proiectată de fundamentaliști reprezintă realizarea lui. Prin exclusivismul agresiv (orice diferit este un dușman) și prin obiectivul propus (a deveni cuceritor-al-lumii, creator al unei societăți absolut omogene), fundamentalismele sînt, evident, mișcări de tip totalitar. Dacă totalitarismele atee interzic existența unui plan superior față de cel al istoriei și socialului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tip spațial, vertical : un dincolo care depășește universul. Creștinismul a asimilat ambele modele, în coprezența lor paradoxală pe care, de altfel, crucea o figurează cu simbolismul ei geometric. Evident că, în funcție de tipul lor spiritual, gînditorii creștini vor pune accentul, fără exclusivism, pe un model sau pe altul. Contemplativi și mistici pasionați din toate timpurile Origen, Evagrie, Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus, Silesius, Serafim de Sarov, Berdiaev sau Simone Weil, pentru a-i numi doar pe cîțiva
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul umil al extazului. Ieșire din tine prin interioritate și prin celălalt. în contrast cu identitatea statică centrată pe ego, mereu ispitită să-și obiectiveze și să-și justifice limitările, potențial născătoare de exclusivism, atenția față de semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o identitate dinamică. Ea se leagă strîns, pentru André Scrima, de tema itineranței, a trecerii, a călătorului spiritual care, abandonînd mărcile identității statice, tinde
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
parte, între teologie și filozofia sau studiile religioase, pe de alta. într-adevăr, diversitatea religioasă dacă e acceptată produce noutate. Pentru teolog, dar și pentru omul de credință, a fi pus în situația de a gîndi fără a recurge la exclusivism sau inclusivism celelalte religii înseamnă a fi pus într-o situație religioasă nemaiîntîlnită pînă de curînd. în măsura în care admiți că și celelalte religii sînt revelate sau purtătoare de adevăr trans-omenesc, se pun o seamă de probleme care, pînă în epoca noastră
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
la concursul ,,cel mai bun colectiv de elevi din țară". Eram, așadar, cei mai bine clasați în ierarhia pedagogiei ce-și propunea să formeze oameni ,,de caracter": harnici, disciplinați, sinceri, modești și... dezinteresați material. Școala aceasta țintea însă și la exclusivismul producerii unor buni învățători. Prin eludarea misiunii esențiale a pedagogului de-a ajuta educatul să atingă nivelul său maxim de performanță, suportam o discriminare. Dar aceasta e doar o reinterpretare a amintirilor din perspectiva unei relatări centrate pe fenomenul discriminării
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
înființeze o cantină pentru TOATĂ comunitatea, lucru ce nu i-a reușit, n.a.), elevi ai Școalei Isdraelite (sic! Era vorba de Școala Assey Tow, acum inexistentă, n.a.)”. Așadar, era vorba NUMAI despre copiii din propria comunitate, ceea ce dovedește încă o dată exclusivismul evreiesc adus la rang de lege! În stilul epocii, pentru a strânge fondurile necesare aprovizionării acestei cantine, Schaffer remarca faptul că „...tot secția femenină a hotărât a se da un ceai dansant la data de 1 Martie 1947”. Fiind nou
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
poziții (...), d-l Marino optează pentru soluția cea mai grea: a fi simultan european (universal) și român (idiomatic)"36. Iată, așadar, o formă de "ninism" care mediază între alternativele "nici, nici" și care reușește, cel puțin în plan normativ, depășirea exclusivismului ca notă esențială a maniheismului structural al spațiului intelectual și politic românesc. Că această situare incomodă, cumva "între scaune", nu poate fi decât apanajul unui adept al libertății de gândire și de acțiune devine limpede în momentul în care revenim
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Etem Șerif, Nicolae Vâlcu, Chiriac Frangopol, consilier comunal din Constanța, Christu Farmachi și X. Teodoru s-a prezentat în audiență la domnul prim-ministru"3085 semnalându-i faptul că era necesară "îndreptarea nenorocitei stări ce ni s-a creat prin exclusivismul comisiilor instituite pentru întocmirea primelor liste electorale"3086 deoarece "au rămas depărtați de la cetățenie peste 5 000 capete de familie reprezentând 20 000 de locuitori"3087. În memoriul înaintat primului ministru se preciza că "nu este echitabil ca, acum, când
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ideilor sale este făcută în Asupra criticei (în „Contemporanul”, 1887, apare cu titlul Critica criticei). El respinge de la bun început critica literară curentă, căreia îi reproșează superficialitatea, caracterul parazitar, tendința spre apologie sau denigrare, spiritul de gașcă literară sau politică, exclusivismul și, mai ales, absența unui crez literar și artistic. Orientării reprezentate de Maiorescu, numită aici „critica judecătorească”, i se recunosc mari merite istorice, în promovarea valorilor și în respingerea nulităților din literatură, dar faza acestei critici este considerată încheiată, depășită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
evident, toți morți În războaie), romanii nici nu s-ar fi uitat la ele. În genere, ei nu se căsătoreau cu femei de alt neam, cu atât mai puțin cu femei „sălbatice“ din Dacia. Românii au moștenit acest gen de exclusivism: nici ei nu iau În căsătorie femei străine. Demonstrație impecabilă: sângele românilor este În totalitate roman. Ungurii, În schimb, se prezintă cu totul altfel. Mai Întâi, originea lor este departe de a fi nobilă. Și apoi, când au venit În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cuviință să-și susțină tezele politice a deranjat evident, la plecare l-a condus aceeași formație, intactă: "Una-i una, alta-i alta!", ar fi exclamat Topârceanu. Iar când se susțineau cicluri de conferințe, temele tratate denunțau încă din titluri exclusivismul: în 1935, Ralea a conferențiat despre "Germania și ideologia național-socialistă", după care a urmat Petre Andrei, cu subiectul "Lenin și Rusia sovietică". Imposibilă o astfel de largă deschidere astăzi, când judecata de valoare începe, obligatoriu, cu întrebarea "ăsta, cu cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fundamentalismul islamic ca mișcare de revenire la fundamente, cât în unele interpretări forțate ale doctrinei (religiei) islamice ca atare. Mai exact, în unele pasaje din Coran interpretate convenabil (exemplu, djihadul ca război sfânt), dar mai ales într-o tradiție a exclusivismului și fanatismului musulman, trăsături apărute în timp în confruntarea cu alte religii la fel de exclusiviste. Iar disprețul față de moarte al teroriștilor musulmani sinucigași se întemeiază pe eshatologia musulmană, adică pe promisiunea unei vieți fericite după moarte pentru martiri, pentru cei care
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
alte religii la fel de exclusiviste. Iar disprețul față de moarte al teroriștilor musulmani sinucigași se întemeiază pe eshatologia musulmană, adică pe promisiunea unei vieți fericite după moarte pentru martiri, pentru cei care mor pentru credință. Orice mare religie are în sine germenii exclusivismului și fanatismului, dar ei nu se dezvoltă decât în anumite condiții sociale și politice. În Orient, aceste condiții, în ultimele decenii, s-au acumulat până la nivelul în care fanatismul îmbracă forma cea mai nocivă și antiumană a terorismului. Așa încât nu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
lumii. „Japonismul” nu înseamnă doar o anumită identitate culturală, ci și o atitudine față de alte populații din Asia. Amintirile privind comportamentul trupelor japoneze de ocupație în China și Asia de Sud-Est nu s-au șters și ele nu sunt în favoarea japonezilor. Totodată, exclusivismul cultural japonez, departe de a favoriza o deschidere spre restul lumii asiatice, acționează ca un factor de izolare. Japonia nu este în situația de a înlătura ostilitatea pe care o provoacă propriul comportament față de străini. În consecință, popoarele asiatice caută
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]