982 matches
-
a "secetoasei" abstractizări: "atunci îți vine să crezi că și/ cercul varsă pe ascuns/ lacrimi/ și îți zici/ nu ar strică puțină secetă/ prin trădare" (puțină secetă prin trădare). Înțelegînd, totuși, puterea ireductibila a informului, poetul îi compătimește pe tehnicienii exclusiviști: "în unghiul retragerii în vesminte albe/ încercînd încercînd/ așa am căzut de partea tăișului//o parte a mîinii încă trăia/ era soare și interjecțiile lor/ jucînd șah în depărtare se lăsau moi/ pe trupurile noastre//groaznice diviziuni mi-a fost
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
după un moment de reflecție, iar cel de-al doilea apare spontan, desi supus inițial unei autocenzuri. Că mai întotdeauna în astfel de situații, fiecare dintre ele conține câte o doză de adevăr și nu trebuie în nici un caz opuse exclusivist. Impulsul este motorul, reflecția - instrumentul și corectivul. Un acord între aceste laturi ar fi, desigur, ideal, dar până una, alta, ele mențin o tensiune care constituie miezul unei biografii intelectuale. Nici nu cred, pe de altă parte, în înțelepciunea celui
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
o "încrucișare de instincte". Wilhelm Stekel - și, pe urmele lui, Fritz Wittels - despre "bipolaritate": situația fizică a proprietăților magnetismului ar circumscrie mai bine misteriosul fenomen sufletesc decât apelul la vocabularul chimiei, unde se ignoră esențialul caracter absolut al contradicției, instituirea exclusivista a diametral opusului. Ștefan J. Fay recurge, cred, la o improvizație fericită atunci cand condensează intuitiv cei doi termeni într-unul singur. Decantând la nesfârșit nuanțele unui fapt, ambivalentul ajunge, probabil, mai aproape de adevăr decât oricine altcineva; dar suferă totodată o
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
dincolo de el însuși". Memoria literala stabilește o contiguitate strictă între ce s-a întîmplat în trecut și ce se întîmplă în prezent, identifică toate cauzele și consecințele posibile ale episodului și mă lansează într-un fel de campanie personală și exclusivista de anihilare a tuturor celor responsabili pentru suferințele mele, numai și numai ale mele. Fără să insiste prea mult, Todorov descrie explicit acest tip de memorie ca fiind una egoistă și în același timp simplificator determinista. Amintirea exemplara însă este
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
știm să ne respectăm aproapele și universul nostru este fără noimă. Această valoare unică e valabilă pentru oamenii de toate rasele, ea există în toate religiile. Sectele, care trăiesc în realitate din esența altor religii mai importante, sunt grupări egoiste, exclusiviste, care consideră că există numai adevărul lor. De ce atâtea grupări religioase? Din pur egoism. Poate din interesul clericilor. Trebuie să existe o balanță între credință și știință. Nu cred în dogme, în adevăruri date, pot accepta doar postulate. Mie anumite
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
Gheorghe Grigurcu Trei sînt modelele dominante (și mai mult ori mai puțin exclusiviste!) ale poeziei române din ultimele decenii. Modelul expresionist, cuprinzîndu-i pe liricii șaizeciști, de proveniență și inspirație rurală, care au împămîntenit orientarea cu pricina, altoind-o pe un trunchi vehement autohton, modelul conceptual, ilustrat de o reflecție ce a dobîndit carnalitate
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
mod consecvent - ai propriului destin), cu mult mai multă aplicație decât orice exersare nestingherita, dar claustrofoba a jocului parlamentar și decât orice înregimentare partinica (cu atat mai mult "înregimentare", cu cat reacția în planul politicului tinde să devină sufocant de exclusivista, epuizând rapid credibilitatea taberelor). cu adevarat, în acest caz democrația se exercită, fără tentă electorală, de jos în sus, ca o reformare din temelii a unei mentalități a închistării. Să sperăm că nu ne aflăm decât la început.
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
și de plagiat), dar și cu de el apreciatul Paul Zarifopol. N-a avut, ce-i drept, antene pentru poezia modernă (ceea ce se vede cu ochiul liber și an eseul lui cu același nume). După cum istoria a invalidat opiniile sale exclusiviste despre postumele lui Eminescu, postulând, ăn polemici de pomina, că publicarea lor ar fi o blasfemie. Dar, important lucru subliniat bine de dl. Liviu Leonte, Ibrăileanu a continuat să fie un consecvent apărător al democrației (urmat ăndeaproape și, apoi, ăn
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
Zobian, Dinu Bădescu, Ionel Tudoran, George Corbeni, Cornel Stavru, Ludovic Spiess, Ion Buzea, Ionel Voineag; baritonii: Șerban Tassian, Alexandru Enăceanu, Mihail Arnăutu, Petre Ștefănescu-Goangă, David Ohanesian, Octav Enigărescu, Nicolae Herlea și mulți alții. Nu ne postam pe poziția unui receptor exclusivist al spectacolului de operă, doar din perspectiva unei variante foarte clasice, ci suntem receptivi la inerentele și fireștile transpuneri ale unor partituri într-o dinamică a spectacolului liric de la tradiție la inovație. Este un fenomen prezent astăzi și pe marile
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
lui Graham Greene, considerat atunci cel mai mare scriitor englez în viață. Venerabilul autor a zeci de cărți citite de milioane de oameni l-a întâmpinat pe Rushdie plin de entuziasm la o întâlnire de la London Reform Club, celebrul local exclusivist din Pall Mall, frecventat cândva de celebrități, precum Henry James, Arnold Bennett, Conan Doyle, H. G. Wells, E. M. Forster, Winston Churchill și mulți alții. Era în iarna lui 1989, așadar la apogeul scandalului. În ciuda vârstei (trecuse de optzeci și cinci de
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
un „autoportret” al lui I. Negoițescu. Poziția de lider pe care și-o asumă acesta îl îndeamnă la o stringență a diagnozelor și prognozelor, în alcătuirea cărora ar putea șoca o combinație de pozitiv și negativ, în fulgurații ce par exclusiviste. Hotărît lucru, tînărul critic (ne aflăm în deceniul 5), încerca astfel a se disciplina pe sine. Arogîndu-și o gravitate de dascăl pedant care nu exclude notele mici.
I. Negoițescu inedit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2466_a_3791]
-
blajin, idilicul decorativ și artificialul festiv", pe de altă parte, "atracția pentru oamenii stăpîniți de de pasiuni, instincte sau vicii inexorabile, deci pentru caracterele puternice și violențe, înzestrate cu un memorabil relief fizic și moral". După cum e adevărat că sloganele exclusiviste ale lui N. Iorga au avut de la început o notă de falsitate ("superioritatea culturii române asupra celei străine, a satului asupra orașului și a trecutului asupra prezentului"), iar propagandă comunistă a urmărit a discredita definitiv o miscare literară axată pe
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
unei noi identități umane în pragul mileniului trei". Aparent anticolectivistă, o atare "confrerie" ar reprezenta o soluție favorabilă întregii noastre obști. Oricît de greu le-ar veni unora a se despărți de "mistica rădăcinilor", de "tribulațiile unui anume loc", considerate exclusivist și exploatate retoric, se cuvine a admite antiutopia acestei poziții. Ergo realismul ei, care consistă, cum afirmă Vitalie Ciobanu, în a combate "frica de diferență", deoarece "diferența presupune o limită și orice limită devine irevocabilă dacă este absolutizată, renegată sau
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
estetic și spiritual, factorii fiind cu neputință de separat. În artă, sacrul și profanul nu se opun, ci cooperează în cadrul valorii estetice, care ea însăși conține un element sacral. E adevărat, putem vorbi de o demonie a creatorului, egolatru, narcisist, exclusivist, dar acestea sînt trăsăturile, variabile de la caz la caz, ale psihologiei acestuia și nu ale textului, mîntuit de harul estetic, care, producînd un analogon al cosmosului, reverberează puterea Creatorului suprem. Credința, consideră pe bună dreptate Dan Stanca, nu e un
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
în sine este însă de bun augur, lăsându-ne să bănuim nu un autor complexat de dificultățile subiectului, ci unul relaxat și stăpân pe sursele sale. Despre care afirmă că sunt și puține, și deformate de o sensibilitate tipic și exclusivist masculină. Natura feminină rămâne mai ascunsă ca oricând - ea se dezvăluie numai la capătul a numeroase și subtile intermedieri. Volumul este alcătuit din trei studii: Héloïse, Aliénor, Isolda și altele câteva, Amintirea străbunelor, Eva și preoții. Prin acest proiect, Duby
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
cînd te gîndești cîtă cerneală a curs la noi exclusiv pe terenul specificului național al metafizicii românești (scriind o carte, în 1980, despre fizionomia deceniului al treilea din al douăzecelea secol, pentru a reconstitui imaginea acestei teme devenită absorbantă și exclusivistă mi-au trebuit nu mai puțin de o sută de pagini) realizezi de îndată realitatea acestei observații. Nu pretinse teme strict locale sînt rostul filosofiei (inclusiv ale celei românești), ci problematica general umană. De aici și numai de aici, din
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
Nicolae Țone ducînd la un ethos liric a cărui figură nu e decît răsfrîngerea în oglindă a eului empiric. Rebeliunea împotriva cadrelor rigide ale limbajului e subsumată, evident, unei revolte împotriva artificializării existenței, a rutinei și ipocriziei, însă fără accentul exclusivist, frigid, al paradigmei, ci într-o atmosferă de îmblînzitoare relativizări, de seducătoare nuanțări. Desigur, inconformismul continuă a se menține pe baricade, înspăimîntător într-o manieră ornamentală, dar înverșunarea sa e mai curînd tandră, revolta sa e fin ironică. Avangarda se
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
ele se evaporă, sau în cel mai bun caz se reîntrupează, dar preluînd o înfățișare complet diferită. O asemenea viziune asupra interdisciplinarității îl separă pe Fish de Sokal. Primul se simte liber să preia concepte, dar devine brusc posesiv și exclusivist cînd e vorba de obiecte de studiu. Al doilea folosește exact argumentele lui Fish despre obiecte pentru a interzice preluarea conceptelor, atrăgînd atenția că ele nu există decît ca produs al unor anumite tipuri de reflecție, care presupun un context
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
chiar și a lui Adorno ori Scholem, iar apoi, pe măsură ce textul avansa, a lui Baudelaire și Proust. Insesizabil aproape, făptura care citea cu glas egal o proză superbă, deși simplă, s-a masculinizat în imaginația mea, pătrunzînd într-o confrerie exclusivistă de domni literari și literați. În plus, ceea ce e poate chiar mai surprinzător, s-a dezamericanizat, contaminîndu-se de un europenism al distincției intelectuale, dar și al unei visătorii triste, precum saturniana melancolie a flaneurului despre care vorbesc Baudelaire și Benjamin
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
o menajează autorul Cuvîntului înainte, Eugen Negrici. Ocoliți de criticii de partid, subestimați adesea de criticii șaizeciști de vîrf, acești "refuzați" n-au parte de-o recepție echitabilă, nici, așa cum ar fi fost de așteptat, din partea optzeciștilor, grup îndeajuns de exclusivist, compus din autori "care, din marginalizații de dinainte de 1989, au devenit răsfățații primului deceniu post-revoluționar profitînd de descoperirile stilistice ale ocultatei promoții '70 și de coincidența în timp a demersului lor cu modificările paradigmatice generate de post-modernism. Canonul post-revoluționar tinde
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
Simona Tache O prietenă de-ale mele se urcă, acum două seri, într-un taxi: - La Cărturești, pe Magheru, vă rog! - Nu știu unde vine cârciuma asta!, vine răspunsul. Adevărul e că puțină lume știe unde vine cârciuma asta exclusivista, la care se duc numai jmekerii de jmekeri, care n-ar merge nici de-ai naibii cu taxiul. Cum cu ce merg jmekerii ăștia? Cu metroul, normal, și-și păstrează banii de taxi ca sa-si comande la Cărturești o șampanie
La carciuma Carturesti by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19667_a_20992]
-
trupă mai mult sau mai puțin la modă care să nu urmărească, gelos, reflectarea forumistă. De la Festivalul de jazz de la Sibiu și până la cronicile de la concertele Phoenix nimic nu scăpa studenților care și-au promovat muzica generației. „N-am fost exclusiviști”, precizează Crișan, căci revista a fost deschisă generației cu talent, nu doar studenților. Așa s-a putut, de exemplu, ca Ioan Monoran să fie un colaborator permanent „forumist”, chiar fără să fi venit din amfiteatrele universitare. Și-apoi, „Forumul” își
Agenda2003-19-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281004_a_282333]
-
milioane de telespectatori. Creatorul formatului Hell's Kitchen este celebrul Gordon Ramsay, unul dintre cei mai cunoscuți și mai de succes chefi din întreaga lume și un star internațional de televiziune, ale căror restaurante se regăsesc pe lista celor mai exclusiviste locuri din lume.
Antena 1, achiziție dureroasă pentru Pro TV by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/26597_a_27922]
-
dacă se verifică și cronologic. Altminteri, autorul Scrisorii pierdute e recitit cu o vădită plăcere. Capitolul se prevalează în antifrază de comuna deja sintagmă „berarul Caragiale” pentru a o infirma strălucit. Nu, dovedește Răzvan Voncu, Caragiale n-a fost un exclusivist al acestei licori colocvial proletare (și nici măcar un împătimit al ei). Feblețea lui, și în viață, și în operă era legată tot de vin, mai precis de o varietate a acestuia: pelinul. M-am mai referit la această veritabilă revelație
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
Galaxia Imaginilor, istoria literaturii va dezvolta, în progresie geometrică teritoriile ei „secrete”, în care doar inițiații pot avea acces”. Desprindem din text următoarele: că fiecare etapă / perioadă / epocă își adjudecă diferit valorile culturii (când nu sunt instaurate regimuri politice totalitare, exclusiviste); că televizorul și internetul pot îmbogăți nesperat documentele existente. Dar, pentru Dumnezeu! - chiar în progresie geometrică? Dacă ar fi așa, tendința spre infinit va trona periculos aparițiile literare, iar comentarea acestora, indiferent de cadență, ar fi imposibilă. De acord că
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]