612 matches
-
care ni se pare logică, desi alta decît cea a tratării lor în economia eseistica a cărții de care ne ocupăm. Sub unghiul istoriei, fascismul și comunismul au o origine comună. Pentru a o probă, autorul ne invită la un excurs pe tema Revoluției franceze, cînd clasa burgheza n-a repurtat, așa cum s-ar părea, "o victorie absolută", întrucît a provocat opoziția coalizată, atît a partizanilor Vechiului Regim, cît și pe cea a socialiștilor utopici, deci atît împotrivirea nobilimii, cît și
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
scapă nimic din monografia țării sub comunism. Adrian Buz are stofă de istoric ce prezintă didactic indicii viețuirii în sera comunistă. Nul interesează în niciun fel dialectica istoriei, nici mitologiile, chiar trăite. Opțiunea lui vizează autoscopia la rece, cu numeroase excursuri despre viața în comunism. Protagonistul, tânăr militar, justifică în opinia celui care-și rememorează tinerețea un întreg destin. Așadar, nu o trăire singularizată, cât una niciodată desprinsă din decorul social, cu care, de altfel, comunică permanent. De pildă, în permisiile
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
fără voie în deruta generalizată. Contează, așadar, felul în care i se interzice individului, prin farsele destinului, activarea memoriei istorice. De acest timp al neparticipării se ocupă foarte bine Adrian Buz cu asupra de măsură, populându-l cu personaje și excursuri diverse. Chiar dacă cititorul nu reține vreunul, e convins de sinceritatea brută a memorialistului, aparent alergic la ficționalizări: „Nu, în niciun caz nu sunt un personaj din ecranizarea propriei mele vieți. Ci sunt chiar eu, prins întro realitate sordidă, care nu
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
pornește, atunci când abordează fenomenul cultural al urbei sale, de la istoricitatea lui. Blajul nu poate fi, evident, înțeles, în 1931, fără un recurs la tradiție. Intuiția, sau poate tocmai programele de studii în vigoare în școlile orașului, îl trimit, la începutul excursului, la o personalitate care face legătura între Școala Ardeleană și epoca modernă. Revoluționarul și tribunul Ion Axente Sever, „mâna dreaptă” a lui Avram Iancu, face parte din generația care a scos latinismul Școlii Ardelene din bibliotecă și din circuitul „supplex
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
sale în diferite - uneori foarte diferite - viziuni și realitate. Autoarea avea datele pentru o asemenea carte, ale cărei componente se și găsesc între coperțile celei citite de noi, dar n-a mai avut răbdarea unui ultim efort de renunțare la excursurile bibliografice și la lungile citate critice, de distanțare și de reelaborare acolo unde era necesar.
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
justifică și-l modelează pe profundă. pagini de la capitolul Eugen Simion. Eminescu în scrisul său. Zicea Al doilea, G. Călinescu, după Or ice doc t r ină po l i t i că es te gazetarul într-o formulare extrem de excursul exegetic cunoscut, a căutat discutabilă, dedicate exclusiv lui actuală: „prin aspirațiile noastre, să-l ferească pe Eminescu de Eminescu, receptării operei acestuia prin dezvoltarea intelectuală ce și-a idolatrizări ieftine, ineficiente, cu atât în contemporaneitate, a profilului său dat România
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
studiul a impus epocii și celor care au venit academician trebuia să formuleze un Gabriel Liiceanu despre criteriul geografia oceanului, de pe poziția „laudatio” predecesorului, care nu era autorității morale. gândirii unui locuitor de la marginea altul decât Martha Bibescu. Într-un excurs privind începutul imperiului latin. Eminescu, prin În fața unei asistențe alese - cu desfășurării anatemei aruncată lui mitologia Daciei, a impus Europei o savan ț i d in Fran ța, O landa, Cioran-legionarul, cu puțin înainte de altă geografie din alt spațiu de
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
numai cu congeneri mai mult sau mai puțin contemporani ai poetului, precum Lamartine, Vigny, Lermontov sau Hugo, ci și cu urmași, contemporani cu noi, figuri comparabile, prin geniu și nefericire, cu Eminescu și cu eroul său tragic. La capătul acestui excurs analitic bogat în observații personale și sugestii, Gisèle Vanhese așează figura tragică a lui Paul Celan, așa cum apare el în romanul Malina al scriitoarei austriece Ingeborg Bachmann. Între scriitoarea austriacă și poetul originar din Bucovina, care s-a sinucis în
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
trăim un asemenea moment de eternitate în unele clipe ale vieții în mijlocul timpului. O bășică de eternitate s-a spart, ea ne-a cuprins pe neașteptate. Atunci, nu ne mai simțim captivitatea, sîntem liberi pentru o clipă." La capătul acestui excurs filozofic, eroina se oprește, tăcută și tulburată de descoperirea pe care a făcu- t-o: "Despre ce vorbea, oare numai despre picturile lui Rembrandt?" Evident, întrebarea ei e retorică. Eternitatea ca plan secund al temporalității, zonă secretă de semnificație, este
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
Probele erau înseși capodoperele romanești ale perioadei. Acceptat d.p.d.v. artistic, Bietul Ioanide îi apare criticului ca iluminând un paradox: " În sfârșit, un roman de specia celor pe care G. Călinescu le consemna sarcastic în perioada anilor '30". La capătul îmbelșugatului excurs ce nu l-a neglijat pe G. Călinescu critic al literaturii universale (Adrian Marino), pe poet (Ștefan Augustin Doinaș), pe dramaturg, publicist, un departament se dedică opiniilor generale ("gânduri") despre G. Călinescu, de fapt capitolele VIII-IX, unde citim și o
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
de tinerețe ai lui Enescu. L-am reîntâlnit pe maestrul nepereche al muzicii noastre în raportări dintre cele mai caracteristice, ingenios puse în program de pianista Lena Vieru, un muzician al cărui bun gust reunește abordarea intelectuală și sensibilitatea comunicării. Excursul ei prin marile momente vocal-instrumentale și instrumental-pianistice ale muzicii noastre, a fost însoțit de mezzosoprana Cristina Brich, în creații reprezentative pentru arta cântului, la noi, de la Enescu, de la Mihail Jora, la Anatol Vieru. Este firesc să așteptăm ca și Filarmonica
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
de asta, nu e inutilă întrebarea?). Firește că renunță la trimiteri și aparat critic, că istorisește, pe caseta audio înregistrată de d-na Irina Nicolau, sfătos și cursiv, momentele semnificative ale istoriei noastre. Nu are pretenția de a-și transforma excursul în manual. Dar, în polemică deschisă cu manualele, care continuă să prezinte deformat și într-o densă limbă de lemn istoria națională "m-a ademenit să rezum în casete audio pentru tineri, în modul cel mai simplu și curgător, tot
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
danez a profitat și de cea a conaționalului său Gabriel Axel, autor al oscarizatului Festin al Babettei, unde religia apare ca substitut al iubirii, iar banchetul somptuos e un semn al recunoștinței profunde pentru calda ospitalitate acordată eroinei refugiate. În excursul filmografic ești antrenat rapid de chiar vîrtejul declanșat din prima secvență a filmului ce îmbracă însăși forma unei povești de legănat visele și speranțele de posibilă asanare etică. Atmosfera de basm e permanent întreținută fie prin vocea care narează din
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
Orshanitzky, acest muzician de geniu al pianului, al jazz-ului, de la noi, muzician de a cărui despărțire, iată, după decenii, nu reușim a ne consola. Ne consolează cu o undă de nostalgie Körössy însuși cel care, la capătul unui impresionant excurs pianistic, a mărturisit cu modestie, mulțumind publicului: "am încercat... trebuie să mai studiez". Căci Körössy definește în continuare spiritul cel liber al unei comunicări coerente și deschise, iar aceasta în zone stilistice dintre cele mai diferite, de la jazz-ul tradițional
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
cînd nu e standardizată, a personajelor și spațiului lor definitoriu, cu surpriza că avantajul acuității în percepția naturii, în genere rezervată tradiționaliștilor, revine mai tinerilor cineaști. Partiturile scenaristice ascultă și ele de un gust comun al riscului și bravadei. Pentru excursul său aproape misogin și pe alocuri satiric, Altman se lasă în seama unei scenariste (Anne Philip), în timp ce cei doi Coen se prevalează fantezist de Homer însuși, pe care-l trec utilitar pe generic cu titlul Odiseei sale, pentru vagile ecouri
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
Poemii și Navigând, navigând, un volum de nuvele Palatul de toamnă, studii despre Tudor Arghezi și Mateiu Caragiale, în timp ce colaborează la revistele România literară, Vatra Românească, Contrapunct. Cartea de față - Grădini în podul palmei - conține 11 ficțiuni și un "scurt excurs autobiografic", cu o bizară tentă atemporală, combinată cu ludicul unei ironii constructive. E ceva din spațiile larg deschise și fără loc pe harta istoriei din prozele scurte ale lui Màrquez și în același timp sunt fragmente de narațiune care amintesc
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
lui Gellu Naum, cel mai mare păcat ar fi să citim acest text ca pe o simplă literatură. Aparența nefirească a discursului nu provine decît dintr-un gest extrem de igienic și de necesar: "am încercat să mă feresc de ritualul "excursului critic""... În prima jumătate a volumului vom găsi o istorie a suprarealismului foarte bine pusă la punct. Aici, lejeritatea discursului se întîlnește cu informații multe și complexe. Suprarealismul a fost văzut de critica tradițională ca o ciudățenie cu cîteva constante
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
în ultimii ani interesul profesioniștilor pentru noile orientări a crescut și s-a tradus prin încercări de a crea grupuri de gen sau prin interpretări care uneori au nedumerit pe necunoscători sau conservatori (îndeosebi în manifestările legate de Bach). Acest excurs într-o istorie puțin cunoscută în afara unui cerc restrâns mi-a fost sugerat de mini-festivalul "Bach-2000" ce a avut loc în cadrul Filarmonicii "G. Enescu" și care a trecut neobservat, deși ar fi meritat mai multă atenție: trei concerte susținute de
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
savant. Nu credeam că tortura, cu nelimitatul ei ambitus, se poate oferi, ca subiect, pentru speculații atît de docte. Lucrul se întîmplă ca atare în "Limbajele durerii", două pagini de revistă în care este acoperită (exhaustiv, bănuiesc) întinderea temei. După excursul teoretic, se trece, cu aplomb, la chestiune și ne sînt etalate, pe o elegantă masă de disecție, urletele, țipetele, scîncetele (victimei), înjurăturile, blestemele, răcnetele (torționarului). Nu lipsesc nici intermezzo-urile delicate în care supliciatorul se laudă că poate să-și
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
și impermeabil la dialog", lucrurile devin serioase. Filologul, descătușat, uită de transparență și de dialogul cu neinițiații în M. Bahtin, Callois sau Derrida și începe un bombardament teoretic de sub ale cărui lovituri începe să iasă la suprafață un eșafodaj. Un excurs prin istoria modernismului ne lămurește, lăsându-i pe Bohr și pe Einstein baltă, că: "dincolo de experiențele traversate, unele esențiale pentru devenirea romanului ca instrument de explorare a conștiințelor și de investigare a existenței, romanul continuă să fie, sub specia permanențelor
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
patru muze asupra cărora m-am oprit, precum și a altor egerii și inspiratoare, din lumea anglo-saxonă cu precădere. Meritul Francinei Prose este de a fi corelat perfect viețile și destinele "muzelor" deducînd de aici, prin numeroase trimiteri la surse și excursuri istorice, spre staturile ceva mai profunde ale procesului de creație. Muza totală iudat este că autoarea americană a Vieții muzelor nu a inclus-o în cartea ei pe Alma Maria Schindler, fosta soție a lui Gustav Mahler, recăsătorită după moartea
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
iar în 2009, ministru al Culturii și Cultelor, sub președenția lui Traian Băsescu), șt. Aug. Doinaș, Sorin Antohi. Cu dezvăluirile despre Caraion, tot istoricul literar deschide o binevenită paranteză despre exilul literar românesc începând cu cel din Franța. Prin acest excurs de analiză perti nentă - de morală și politică - Eugen Simion face dovada unui spirit raționalist, derivat din cunoscutul sic cogito. Consider că ordinea și disciplina în criteriile aplicate de către un istoric literar, care întreprinde dezbateri în vederea unor evaluări sigure, reprezintă
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
în acest sens este scrisoarea din decembrie 1906, în care face bilanțul legăturii sale cu Titu Maiorescu, elogiind „îndemnul și părinteasca povățuire a d. Maiorescu”, fără de care multe din proiectele sale „ ar fi rămas în cenușa jăraticului potolit”. Bune pagini de excurs documentar pot fi citite despre sărbătorirea jubileului Coroanei în 1906, cu implicarea sa personală în redactarea volumului consacrat celor 40 de ani de domnie ai lui Carol I și mai apoi a condamnării atitudinii lui P.P.Carp cu prilejul răscoalei
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
altfel, doar modelul ei este Jean Seberg, actrița educată, seducătoare, inaccesibllă. Provocatoare. Amatorul de intimități de orice fel nu le va găsi aici, nici datele coerente ale unei biografii reușite. Autoarea are grijă să întrerupă rememorările, cum spuneam, cu dese excursuri. Așa încât, eul ei biografic este scufundat în apele înșelătoare al unor euri sociale și culturale, dincolo de care nu se mai văd cu precizie urmele individului și relația lui cu destinul. Chiar și despre soț vorbește numai prin cărțile lui, cumva
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]
-
tematica diversă a comunicărilor susținute de ei a ilustrat diapazonul amplu al problemelor abordate de cele două reviste sărbătorite. În calitate de oaspete în casa cernăuțenilor, primul a luat cuvântul Vasile Schipor, secretar de redacție al „Analelor Bucovinei”, care a făcut un excurs în „destinul unui proiect academic” al periodicului științific semestrial al Institutului „Bucovina”. Însuși faptul că redactor-șef este academicianul Dimitrie Vatamaniuc mărturisește despre notorietatea publicației, editată „printr-o tenacitate elegantă și o distinsă modestie”. Aceeași caracteristică se potrivește întocmai și
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]